800 matches
-
pătrunde în oraș, iar metropola, Sao Paolo, devine o junglă agitată la trecerea lui, înflorește amețitor și intră în ritmul de tobe al sălbăticiei. Oamenii devin faună, instinctele sunt catalizate pînă la enorm și produc miraculoase, sclipitoare metamorfoze, practic o feerie a plenitudinii vieții într-un oraș trezit din somn. Filmul lui Marcondes seamănă cu muzica sălbatică auzită în pădurile ancestrale ale continentului negru sau a junglei amazoniene, există un crescendo conectat la ritmul de tobe, orașul explodează canibal, senzual în
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
unui monstru. Ca și la Guileherme Marcondes, regizorul sud-african are o imaginație debordantă și adoptă un limbaj stilizat în cuplete care nu știu de ce mi-a amintit de Old Possum's Book of Practical Cats a lui T.S. Eliot. O feerie lettristă care i-ar fi încîntat pe suprarealiști ne oferă și Lesley Barnes cu Herzog and the Monsters (Herzog și monștrii, UK, 2006), o variantă de Alice in Wonderland, numai că aici feeria se consumă într-o bibliotecă, de unde imaginația
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
Practical Cats a lui T.S. Eliot. O feerie lettristă care i-ar fi încîntat pe suprarealiști ne oferă și Lesley Barnes cu Herzog and the Monsters (Herzog și monștrii, UK, 2006), o variantă de Alice in Wonderland, numai că aici feeria se consumă într-o bibliotecă, de unde imaginația poate deborda. Povestea sau "pictopoezia" este făcută cu litere furate, care plutesc ca niște funigei, în timp ce fata este purtată în miraculosul oniric al cărții. În schimb, The Ballad of Mary Slade (Balada lui
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
veiozei se răsfrângea cu blândețe asupra lucrurilor din jur. Înăuntru ființei mele se cuibărise teama ! Dimineața, m-am trezit ceva mai devreme, și Încă buimacă după coșmarul ce m-a bântuit, am deschis fereastra pentru a mă Înviora puțin. Ce feerie! Copacul era Împodobit cu o broderie albă de fulgi strălucitori. Ningea ca Într-un vis. Fulgii se roteau Într-un dans alb, fascinant, apoi se așterneau tăcuți pe stratul de zăpadă care depășea 15-20 cm. „Se anunță o zi minunată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de obicei, pe Mârzasca, o stradă veche, În pantă, care era o adevărată bucurie pentru copii În perioada de iarnă. Cu săniuțele, saci din plastic, cartoane, o mulțime de copiii zgomotoși vin să se dea pe derdeluș la vale. Ce feerie! Mă opream de multe ori să privesc acest spectacol al iernii. Gândul mă ducea spre copilărie și spre acele zile fericite... De vreo trei ani sa făcut pe partea dreaptă un fel de alee ( lată de doi metri și cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vorbea atâta. După cele trei bătăi de gong, luminile se stinseră pe rând, cu pauze mari. Sufletele tuturor se Împleteau deasupra capetelor, Într-o emoție comună, a așteptării nerăbdătoare. Reflectoarele suspendate aruncau pretutindeni jeturi de lumini, care dansau Într-o feerie multicoloră. Se făcu Întuneric. Și o liniște desăvârșită, În care aproape că nimeni nu Îndrăznea să mai respire. Cortina se trase ușor. Reflectorul cel mare, aflat undeva, În spatele publicului, proiectă un fascicul prelung, strălucitor, terminat Într-o pată de lumină
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să reprezinte vreodată nimic În fața unei asemenea demonstrații de forță. În zori, pămîntul se odihni, liniștit după nebuna noapte de orgie, dar soarele nu reuși să-și deschidă drum prin perdeaua deasă de fum și cenușă, iar zgomotului asurzitor și feeriei de culori le urmă o liniște plumburie, care duhnea a sulf și amoniac, făcînd aerul, care acolo era de obicei limpede și transparent, de nerespirat. O oră mai tîrziu Începură să cadă din cer păsări care nici măcar nu strigau, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
inimi poartă sori, / Seamănă-n ogradă flori / Și se-mbată-n sărbători, / Cu arome și culori.“ (Oameni buni) „Și-astfel mă preschimb și eu / Într-un arc de curcubeu / Și-mi desfac, sub cer, aripa, / Să preschimb, în veacuri, clipa.“ (Feerie) „Când stelele din drum se ntorc / S-asculte-n miriști pitpalacul, / Când greieri cântece își torc / Și-n nuferi albi se mbracă lacul“ (Vara) etc. Contaminat parcă de stilul poetului, autorul prefeței, Tudor Opriș, folosește și el cuvinte bombastic-elogioase, afirmând că versurile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și În biomagnetism. Dar frumusețea feminină e o energie discretă a constelației, o putere adîncă și, de multe ori, independentă de purtătoarele sale. Și totuși, nici măcar grația copilăriei din amintirile mele, atît de dominatoare, de subjugantă, nu izbutește să aducă feerie pe mutrele tuturor muierilor din lumea asta, chiar dacă sînt tinere. Cele antipatice poartă pe umeri un cap masculinizat, vag conturat, fiindcă el nu mă interesează. Constrîngerea aceasta subconștientă la reprezentare vizuală a trecut cumva și În plan tactil, dar, din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dragul meu? - l-a Întrebat Maria. ― Păi, Tudorel e băiat mare și va sta cuminte cu mama Maranda - a apreciat Gruia... Un apus de soare aprins scălda dealurile Miroslavei, luând În brațele lui de jar mănăstirea Galatei. Totul părea o feerie. Au ajuns repede În parcul Copou. ― De când nu am mai fost noi aici În parc, Maria? - a Întrebat Gruia. ― Abia se născuse Tudorel și l-am scos la aer, după sfatul „medicului” - a răspuns Maria, sărutându-l pe obraz cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și pe străzile din city-ul intens luminat se văd fotoni mici radiind strânși. Și stelele se plimbă unele pe lângă celelalte. Sorii privesc cerul. Spiralate galaxii se întretăiau. Calea Lactee dispare într-un roi de sori. Stele negre înghit sisteme de sori. Feerie de lumină. Luminițe fac paradă, circulă la infinit. Spectacolul e indescriptibil. Lucia privește cerul. Când toate se vor fi evaporat, numai Lucia va rămâne, contemplând întunericul și văzând parada culorilor, infinitele transformări pe fondul luminat negru. Lucia Lucia Lucia Lucia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nestingheriți, nestingheriți roiesc prin acutele țipete de flori. Petalele multicolore și frumos mirositoare le zâmbesc acelor mulțimi și zâmbesc petale ce mirosul și l-au pierdut încercând să-l înalțe spre cer. Seninul cer sincer se înveselește de bucuria întregii feerii. Se bucură cerul de ale lor bucurii. Însă nu vrem să schimbăm cu nimic înfloritul peisaj ce în față-l avem, pe care limpede apa îl redă în picături. Pârâul și izvorul cu pietricele și pești și flori traversează poiana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
patru bilete achiziționate se acordă o reducere de 10%, oferta fiind valabilă până la data de 20 mai. Biletele costă între 100 și 350 de lei, în funcție de poziționare. Se pot cumpăra în rețeaua Vreau Bilet - Unirea Shopping Center - et. 2, Carrefour Feeria - Baneasa Shopping City. Pentru rezervări se poate accesa www.vreaubilet.ro. Yanni, pe numele său adevărat, Yiannis Hrysomallis, este de origine greacă și un muzician extrem de apreciat la nivel mondial. Cu numeroase albume și hituri la activ, spectacolele sale constituie
Yanni vine la București pe 13 septembrie, la Zone Arena - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70140_a_71465]
-
nivel și aparență de aleatoriu pe care acesta o imprimă, iar în al doilea caz, în privința scurtmetrajelor sale. Însă atenție, chiar și comediile lui Kusturica au partea lor de umbră, chiar și în Pisica albă, pisica neagră ,1998), basmul și feeria nu exclud prezența norocului și a ghinionului ca poli ai unei lumi ancestrale, unde moartea și viața se află în aruncătura de zar. Oricum ar fi, grupajul celor cinci regizori poate da o idee despre o altă față a medaliei
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
s-a pripit! „Rodia de aur" a fost un spectacol plictisitor, neinteresant. S-a râs, nu că autorii ar fi avut intenția să amuze, ci fiindcă premiera l-a răzbunat și reabilitat pe Victor Eftimiu. „Rodia de aur" e o feerie care descinde direct din viziunea d-lui Victor Eftimiu, nici mai strălucită, nici mai proastă. S-a spus că e un basm pentru copii; în piesă se Un gest condamnabil Prtoim, din partea zlaruîui „Cu. râatiil" următorul îndreptățit protest: Etî după
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
Cerem pe această cale deocamdată tuturor conirattior noștr/ de presii, amenințați deopotrivă in a-censtă agresiune, intervenția ii \vt8teiirea energică a aciuiai d-lui iTeodoremm. pomenește, totuși, că în alte vremi femeia nu-și înșela bărbatul. S-a spus că e feerie, dar se vorbește în termeni uzuali ca: meseria de rege e foarte grea și credeam că ești o fire calmă... Adrian Maniu a scris, totuși, versuri admirabile și Al. O. Teodoreanu o proză suculentă și hazoasă. Nu e vina lor
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
în termeni uzuali ca: meseria de rege e foarte grea și credeam că ești o fire calmă... Adrian Maniu a scris, totuși, versuri admirabile și Al. O. Teodoreanu o proză suculentă și hazoasă. Nu e vina lor că publicul cere feerii gen Victor Eftimiu. Punerea în scenă? Cum se obișnuiește. întuneric, câteva fulgere și o decorație lunatecă. Apoi: versuri debitate în sughițuri și oftaturi. Un vraci harap și-a făcut apariția hilar. Au izbucnit hohote de râs. A fost și lume
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
miros cu virtuți de elixir. În cutiile acestea îmi place să țin mai ales pixuri, creioane și stilouri". Nu mai puțin, găsește cu cale a descrie detaliat "minutele de adevărată voluptate" pe care le petrece în fiecare dimineață în baie. Feeria cosmetică astfel introdusă e demnă de cel mai exaltat dandy. E un exhibiționism ce n-ar putea decît amuza. "Răsfățurile" ce i le procură autorului dușul matinal debutează "cu alegerea, după felul în care voi începe ziua, a gelului de
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
în scena de duioșie etilică a celor doi amorezi, Hellboy și Abe la o partidă de karaoke, fac filmul să alunece într-un delectabil derizoriu. Nu partea de comic book movie constituie piesa de rezistență a lui Del Toro, ci feeria pe care o țese povestea și care întreține atmosfera magică a labirintului său.
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
înțeles superior, a percepției axiologice". "Implicația afectivă", "mirajul liric", aparțin planului "aventurii" care ține în șah planul "ordinii", în componența unei viziuni critice în care lumina lucidității se însoțește de umbre fantaste, prin intermediul cărora "tensiunea ideii se destinde adesea în feeria melancoliei". Glosator inteligent, cu voluptatea lecturii și a scrisului, însă ușor retractil în economia mai totdeauna aprobativă a comentariului d-sale, recurgînd la ipostaza unei comprehensiuni reverențioase, Iulian Boldea nu evită totuși complet rezervele. Chiar dacă nu apar la suprafață, diferențierile
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
topesc, sonul e ludic, se supune virtualităților vocalei: "Cetate brună,/ trup ireal./ Ușor egal/ aerul sună.// Vale cu deal/ totul se-adună./ Ci, noapte/ bună în ideal.// Ușor, egal." (ușor, egal) Cenestezic simțite, elementele se desfășoară simfonic, lumea este o feerie risipind frunzare și ghirlande de roze, expuse vitregiei anotimpurilor: Printre trandafiri/ vântul mână cai,/ tropote și hai,/ muzici și oștiri.// - într-un lung alai/ printre prăbușiți - Printre trandafiri,/ vântul mână cai./" (Printre trandafiri). O filosofie a trecerii se alcătuiește în
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
e viața și noaptea albă de urale. / Afară lumea se pierde în zugrăveli fără rost. / Afară sunt mai trecător ca roua, mai slab ca frunza / și mai orb ca fierul" (Afară). Viața lăuntrică e astfel livrată acestui "afară", plin de feeria unor impredictibile, nesecate metamorfoze. În așa măsură seducătoare, încît ființa nu ezită a se contopi cu neînfrînatul flux imagistic, a deveni una cu substanța lui oceanică, încrustată cu referințele unei civilizații de alexandrinism tehnicizat, nu fără ușoare nostalgii naturiste ca
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
crudă, dar și în lumină de gând. Acest vechi moldovean a avut printre străbuni un caligraf al lui Ștefan cel Mare. În bătrâna Luteție el și-a potolit tumultosul temperament oriental, a renunțat la bogăția imaginilor aduse de acasă, la feeria celor o mie și una de nopți, la risipa, la dezordinea care ne regizează pe toți - ca să-și creeze, an cu an, o personalitate liniară, architectonic, spiritualizată, chintezențială. Marea învățătură a Parisului este arta de a elimina. Materia grasă, mineralul
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
iubire, de bună seamă agape, e "un giuvaer ce mă eliberează". Stăpînit de obsesia primordialului, Miron Kiropol se angajează pe o cale regală a creației pînă dincolo de ceea ce ar putea oferi cuvîntul, într-un miraj al sunetului policrom, într-o feerie a unei primăvăratice prospețimi: "înaltul gînd din început - / Ce de abisul înaripat e susținut / Și de vocile care ne mîngîie și poartă spaima, / Ale curcubeului în gîtlej de copii - / Îmi dă mugurii ce-mi sunt unică haină" (Înaltul gînd din
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
de desen animat aproape, iar regizorul se joacă puțin cu clișeul terifiantului produs de o imaginație infantilă dilatată enorm. Fetița se ascunde într-o scorbură și după momentul de agitație și suspans apare luna, iar peisajul se schimbă, avem o feerie nocturnă, o clipă de magie. Animalele pășesc nestigherite, învăluite în haina nopții, dar deconspirate fascinant de lumina lunii: bursuci, jderi, mistreți, hârciogi, un cerb. Terorii i-a luat locul fascinul, bucuria unui moment unic în care fetița se află în
Cum visează vulpile fetițe cu chibrituri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7348_a_8673]