636 matches
-
o țară ocupată ”,editura Emia, Deva ,2015, cap.” Ana Pop Sîrbu de la Criza mistică la Exodul interior ” ,pag.170- 174 3.Florin Dochia , ” Starea de lectură ” ,2,edit.Detectiv literar , 2016 ,cap.” Ana Pop Sîrbu ,Poesii ” pag.148-151 1.Victor Felea, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu, în revista Tribuna, Cluj,20 mai ,1971,pag.5 2.Cornel Ungureanu, Prezentarea unui grupaj de versuri de Ana Pop Sîrbu ,în revista literară Orizont, nr 19,11 mai ,1978, pag
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
octombrie,1983 ,pag 7 6.Ion Pachia Tatomirescu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei ,editura Facla,1984 ,în revista Luceafărul,31 octombrie, 1987 , pag.44 7.Ion Arieșeanu, Ana Pop Sîrbu, Primăvara casei în revista Orizont din iunie 1987 8.Victor Felea, cronică literară la volumul ”Ana Pop Sîrbu , Primăvara casei ” ,editura acla ,1984 ,în revista Tribuna, 16 aprilie ,1987 ,pag.16 9. Constanța Buzea ,Debutul și urmarea ,Ana Pop Sîrbu ,Primăvara casei ,în Amfiteatru,aprilie ,1988 , pag.4 10.Rubrica Vitrina
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
ne naștem iar și nu ne mai retragem..." (HFp, 33 sq.). Grigore Hagiu este un creator de veritabile simfonii poematice, tot o simfonie fiind și suita de poeme turnate în formă fixă, "Sonete", volum publicat în 1978, despre care Victor Felea consemnează: « Cele o sută unul sonete se constituie într-un mare poem unitar, fără ca bucățile, considerate separate, să-și piardă relieful propriu, un superb poem dedicat realităților tangibile și intangibile ale țării. El urmărește într-un aranjament cu discreție întocmit
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
Abre los ojos (1997, română: "") este un film spaniol regizat de Alejandro Amenábar după un scenariu scris de el împreună cu Mateo Gil. În rolurile principale interpretează actorii Eduardo Noriega, Penélope Cruz, Fele Martínez și Najwa Nimri. În 2002, "" a fost pe locul #84 în "Top 100 Sci-Fi List" a asociației profesioniste de critici de film Online Film Critics Society. Din celula unei închisori din Madrid, César (Eduardo Noriega), un tânăr de 25
Deschide ochii! () [Corola-website/Science/326324_a_327653]
-
psihiatrului Antonio (Chete Lera). Flashbackuri dezvăluie câteva evenimente anterioare: arătosul și bogatul César este atras de o femeie. La petrecerea zilei sale de naștere, el flirtează cu Sofía (Penélope Cruz), recenta iubită a celui mai bun prieten al său Pelayo (Fele Martínez). Mai târziu, după ce Pelayo se îmbată și se duce singur acasă, César o conduce pe Sofía acasă unde rămâne peste noapte, dar nu se culcă împreună. Dimineața următoare, fosta iubită obsesivă a lui César, Nuria (Najwa Nimri), apare în fața
Deschide ochii! () [Corola-website/Science/326324_a_327653]
-
a este un set de atribute, comportamente și roluri în general, asociate cu fele și femeile. Deși este un construct social, feminitatea este alcătuită atât atât din factori sociali, cât și din factori creați biologic. Dacă femeiescul (engl. “femaleness”) își are rădăcinile în biologie (“anatomia ca destin” în viziunea lui Sigmund Freud), feminitatea (engl.
Feminitate () [Corola-website/Science/325303_a_326632]
-
ediție de Poeme. A fost nominalizat în ultimii ani de câteva ori la Premiul Național "Mihai Eminescu" Opera Omnia. Printre cei care au scris despre Vasile Vlad se numără: Laurențiu Ulici, Gheorghe Grigurcu, Marian Popa, Dan Laurențiu, Eugen Simion, Victor Felea, Lucian Raicu, Liviu Antonesei, Ion Murgeanu, Dumitru Mureșan, George Alboiu, Ion Stratan ș.a.
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
primește 1,242.6 mm de precipitații pe an. Ploaia poate fi așteptată în orice perioadă a anului dar furtunile nu sunt obișnuite în oraș. Buenos Aires este centrul politic, financiar, industrial, comercial și cultural al Argentinei. Portul este unul dintre fele mai folosite din America Latină; Râurile navigabile leagă orașul de nord-estul Argentinei, Brazilia, Uruguay și Paraguay. Economia orașului era, după puterea de cumpărare de 84,7 miliarde dolari americani (28,200 dolari per capita) în 2006 și reprezenta aproximativ 1/4
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
cunoscut prin titlul " Pe boltă când apare luna", reprezentând primul vers din refren); în fapt, melodia este o adaptare a unei piese franțuzești, propusă de Nicolae Kirițescu. Versurile în limba franceză au fost înlocuite cu unele noi, scrise de Aurel Felea. În doar câțiva ani, Ionel Fernic a devenit autorul a peste patru sute de șlagăre. Multe dintre compozițiile sale s-au bucurat de faimă în epocă și continuă să fie apreciate până în ziua de astăzi. În prezent, se editează anual sau
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
din Cluj. În 1980 primește premiul pentru proză al Revistei Tribuna. Volumul "Weekend în Infern", apărut în anul 2000 la Editura Axa, primește Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj. Comentarii critice la cărțile lui Ion Vădan au fost semnate de: Victor Felea, Laurențiu Ulici, Alexandru Ștefănescu, Gh. Grigurcu, Ion Pop, Ștefan Borbely, Alexandru Pintescu, Gh. Glodeanu, George Vulturescu, Aurel Sasu, Radu C. Țeposu, Mihai Ungheanu, Alexandru Cistelecan și alții. "Martor cândva al unei realități prexistente, pe care se străduia s-o ia
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
materializează ceea ce nouă ne apare ca find demonetizat, o formă fixă de exprimare doar pentru a supune apoi noua imagine unei descompuneri igrasioase." - Ștefan Borbély Poezia lui Ion Vădan se revendică, neclamoros, din aceea "echinoxistă". Inclus în antologia lui Victor Felea (care a impus în epocă) - "Popas între poeți tineri" (Ed. Dacia, 1975), autorul, fire iconoclastă, fiu de moți, incomod pentru egocentrismul său gâlgâitor, nu se lasă "prins", integrat unui grup sau altul, rămânând nu "un practicant" cât "purtătorul unei conștiințe
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
București; 1963; imagini de la Casa Memorială „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea și Biserica Lucaci din București; înregistrări audio din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune; înregistrări video din Arhiva Multimedia a Societății Române de Televiziune: documentar de Mihaela Macovei (1971), Aurel Felea (1982), Stanca Ciobanu-Fotino și Geo Tuică (1998); secvențe din piesa Anton Pann de Lucian Blaga, regia Cristian Munteanu (1982) și concertul de muzică bizantină, corala „Psalmodia”, dirijată de Sebastian Barbu-Bucur (1990). Bibliografia esențială de Mircea Coloșenco se compune din patru
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
în plină câmpie, relativ departe de alte centre populate (Voitegul este cel mai apropiat). Folea datează cel puțin din Evul Mediu. Ea este amintită documentar pentru prima dată în documente maghiare de la 1341 și 1349, cu nume precum "Ffele" și "Fele". Din perioada otomană nu se cunosc date, insă firul istoric este reluat la finele acestei perioade. În 1717, după ce austriecii au cucerit Banatul,a fost organizat un recensământ general al Banatului în care apare menționată și Folea, ca sat locuit
Folea, Timiș () [Corola-website/Science/301360_a_302689]
-
și D'Andrea care au adunat împotriva lui Crocco micii proprietari, iar după nu mult timp au denunțat autorităților drept complice familia Fortunato, inclusiv pe Giustino capul guvernului bourbonic după suprimarea revoltei din 1848. După încă o înfrângere lângă San Fele, în 10 august a obținut o victorie la Ruvo del Monte cu ajutorul poporului, ucigând zece nobili și abandonează orașul presat de armata Majorului Guardi. La sosirea trupelor unitare, comunitatea din Ruvo a fost pedepsită pentru colaborarea cu invadatorii, mulți locuitori
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
prof.dr. Toader Jucan (1998-2000), prof.dr. Dan Cristea (2000-2004) și conf. dr. Gheorghe Grigoraș (începând din anul 2004). Cele două catedre ale Facultății au fost conduse succesiv, în cei zece ani, de prof. dr. Toader Jucan și de prof. dr. Victor Felea (Catedra de Informatică Teoretică), de prof. dr. Călin Ignat și de prof. dr. Cornelius Croitoru (Catedra de Informatică Aplicată). În prezent există trei catedre: catedra de Fundamentele Informaticii și Sisteme Distribuite, catedra de Optimizare și Inteligență Artificială și catedra de
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]
-
Prozatori contemporani", București, Cartea Românească, 2014, p. 302-307. Laurențiu Ulici, "Paradoxul grămezii", în „România literară”, 1985, nr. 7; Ioan Moldovan, "„Narațiuni întâmplătoare”", în „Familia”, 1989, nr. 9; Valentin Tașcu, în "Jocul poeziei și al întâmplării", „Steaua”, 1989, nr. 11-12; Victor Felea, "„Narațiuni întâmplătoare”", în „Tribuna”, 1990, nr. 9; Traian T. Coșovei, "Gramatica răbdătoare", în „Contemporanul-Ideea europeană”, 1991, nr. 45; Horea Poenar, "Ipostaze diferite ale poeticului", în „Steaua”, 1998, nr. 2-3; Geo Vasile, "Acatist în contra literaturii leneșe", în „Luceafărul“, 1998, nr. 8
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
încă de la prima ediție (1969). Cântă în filmul "„O zi în București”" (an 1987, regia și scenariul Ion Popescu-Gopo) piesele "Aș vrea iar anii tinereții" (Henry Mălineanu - Harry Negrin) și "În chioșc fanfara cânta" (Florentin Delmar și Aurel Giroveanu - Aurel Felea). În film mai apar cântând Gică Petrescu, Anda Călugăreanu, Angela Similea. În același an (1987) Pompiliu Gâlmeanu realizează filmul "„Omagiu romanței — Ioana Radu”", ce are drept personaj principal artista. Într-un turneu, în anul 1961, pe șoseaua Orșova-Caransebeș, autobuzul care
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Week-end în oraș”, RL, 1970, 11; Constantin, Despre poeți, 146-150; Poantă, Modalități, 241-243; Cândroveanu, Alfabet, 80-83; Petroveanu, Traiectorii, 276-278; Ciobanu, Incursiuni, 106-110; Barbu, O ist., 245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223; Cristea, Faptul, 154-156; Livescu, Scene, 107-115; Vlad, Lectura rom., 160-165; Dumitru Radu Popa, „Flori de câmp”, TBR, 1985, 288
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
posomorâtă. Ai fi zis că după destăinuirea ei se vidase interior, sau că îmi dădea de înțeles că nu mai avea nimic să-mi spună și nici să încerc s-o întreb. Zidul pe care pot să-l pună aceste fele de la țară între ele în lume, când lumea asta nu e pe placul lor, impune respect, e un zid gros, de netrecut, menit să le apere de orice intruziune care ar putea să le ia sufletul, având o foarte coerentă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în aceeași perioadă, bucurându-se însă de o mai mică notorietate), interesul pentru aspectele mărunte, prozaice, ale existenței și pentru un limbaj caracterizat prin precizie și transparență, este evident. Autori precum A.E. Baconsky, Petre Stoica, Aurel Rău sau Victor Felea au pledat, impicit sau explicit, pentru simpliatea și directitatea discursului poetic, aspirând să restituie cuvintelor funcția lor comunicativă și să cenzureze orice fel de excese metaforizante. În cazul lui A.E. Baconsky, poet cu un traseu interesant, a cărui evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
78, 85 (n), 89, 202, 219, 220 Eliot, Thomas Stern, 106, 113, 160, 186, 187, 220, 228 Else, Gerald 9(n) Eminescu, Mihai, 125 Ene, Gheorghe, 144 Fabre, Carlo, 118 Falk, Colin, 220 Fauchereau, Serge, 220 Fechner, Gustav Theodor, 160 Felea, Victor, 140 Flaubert, Gustav, 26, 27(n), 188 Foucault, Michel, 25, 101 (n), 169 (n), 220 Friedrich, Hugo, 7, 74, 75, 88, 93, 126, 213, 220 Frost, Robert, 140 Frye, Northrop, 33-40, 42, 85, 220 Fundoianu, Bogdan, 126 Gadamer, Hans-Georg
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
214-218, 325-329; Streinu, Pagini, I, 236-246, II, 292-296, V, 314-316; Șuluțiu, Scriitori, 334-343; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 63; Sebastian, Eseuri, 472-483; Călinescu, Ist. lit. (1941), 830, Ist. lit. (1982), 914-915; Negoițescu, Scriitori, 349-356; Regman, Cărți, 88-93; Piru, Panorama, 503-506; Felea, Reflexii, 227-233; Vlad, Analiză-sinteză, 55-62; Cesereanu, Ipostaze, 116-128; Râpeanu, Interferențe, 171-175; Piru, Varia, I, 474-477, II, 407-410; Zaciu, Colaje, 77-81; Grigurcu, Idei, 37-42; Ungheanu, Pădurea, 233-242; Tomuș, Răsfrângeri, 119-120; George, Sfârșitul, I, 229-232, 277-285, II, 287-302, III, 95-103, 172-175, 253-255
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Interferențe, 171-175; Piru, Varia, I, 474-477, II, 407-410; Zaciu, Colaje, 77-81; Grigurcu, Idei, 37-42; Ungheanu, Pădurea, 233-242; Tomuș, Răsfrângeri, 119-120; George, Sfârșitul, I, 229-232, 277-285, II, 287-302, III, 95-103, 172-175, 253-255; Săndulescu, Citind, 202-209; Nițescu, Repere, 21-27; Piru, Reflexe, 246-250; Felea, Secțiuni, 387-390; Ciobanu, Critica, 201-211; Ungureanu, La umbra cărților, 5-15; Oprea, Incidențe, 41-50; Zaciu, Lecturi, 134-138; Ungheanu, Arhipelag, 332-337; Crohmălniceanu, Literatura, III, 186-203; Regman, Colocvial, 264-278; Fanache, Întâlniri, 227-233; Săndulescu, Continuități, 261-264, 280-283; Mihăilescu, Conceptul, I, 414-424; Sevastia Bălășescu, Contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Simion, Scriitori, I, 690-697; Zaciu, Alte lecturi, 147-152; Ungheanu, Lecturi, 141-152; Vaida, Mitologii, 209-213; Stănescu, Jurnal, I, 242-245; Ardeleanu, Mențiuni, 233-237; Dimisianu, Opinii, 189-193; Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
1981; Benito Pérez-Galdós, Torquemada, București, 1984 (în colaborare); 42 de poeți greci contemporani, Cluj-Napoca, 1984 (în colaborare cu D. Kanellopoulos); Joseph-Maria Bochenski, Manual de înțelepciuni pentru oameni de rând, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Modalități, 188-190; Piru, Poezia, II, 442-446; Felea, Aspecte, I, 92-95; Poantă, Radiografii, I, 250-252, II, 153-156; Iorgulescu, Scriitori, 71-73; Zaciu, Lancea, 84-88; Sângeorzan, Conversații, 106-108; Cândroveanu, Printre poeți, 135-141; Steinhardt, Critică, 106-108; Tașcu, Poezia, 141-147; Braga, Sensul, 151-155; Grigurcu, Existența, 372-376; Simion, Scriitori, IV, 384-393; Regman, Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]