2,707 matches
-
odaia sa,/ Între flori, o floare,/ Cu ochi plânși, biata de ea/ Trage din țigare... “ Atât moda bărbătească, pe care o afișa în cele mai nepotrivite ocazii, cât și pasiunea pentru fumat erau declarate de George Sand ca o revendicare feministă, o manifestare a libertății pe care femeia poate să și-o asume. Să-și fi adus, oare, aminte George Sand că obiceiul fumatului în Europa a fost impus de o femeie? „Prafurile“ reginei În urma unei incursiuni pe insula Cuhani, soldații
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
vol. I - Antichitatea, Evul mediu (Ed. Didactică și Pedagogică, 450 000 lei); Mircea Eliade - Jurnal 1970-1985 (Ed. Humanitas, 390 000 lei). Aura Christi - Noaptea străinului (Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană, 250 700 lei); Mihaela Miroiu - Drumul către autonomie. Teorii politice feministe (Ed. Polirom, 179 000 lei); Milan Kundera - Valsul de adio (Ed. Humanitas, 195 000 lei); Nathaniel Hawthorne - Casa cu șapte frontoane (Ed. Dacia, 170 000 lei). presa la zi Selectiv. Construcții și amenajări. Recent, pe piața presei timișorene a intrat
Agenda2005-05-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283346_a_284675]
-
vol. I - Antichitatea, Evul mediu (Ed. Didactică și Pedagogică, 450 000 lei); Mircea Eliade - Jurnal 1970-1985 (Ed. Humanitas, 390 000 lei); Aura Christi - Noaptea străinului (Ed. Fundației Culturale Ideea Europeană, 250 700 lei); Mihaela Miroiu - Drumul către autonomie. Teorii politice feministe (Ed. Polirom, 179 000 lei). Autorul a identificat douăzeci de metode pentru a găsi numerele norocoase la jocul național LOTO. De ce nu le folosește el însuși pentru a se îmbogăți și împărtășește tuturor știința sa? Ei bine, răspunsul îl puteți
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]
-
Au dus-o bine și arta cu ingineria fac casă bună de aproape 30 de ani. Profesia Mulți profesori din facultate aveau prejudecata că fetele nu „văd în spațiu“, că nu pot fi ingineri buni. „Poate de asta am devenit feministă. Mi s-a părut că am avut de înfruntat stereotipii, prejudecăți care nu aveau nimic comun cu ceea ce știam eu“. La „Garofița“, în Timișoara, Maria venise cu repartiție guvernamentală. „Aveam nevoie de bărbați“ - a fost întâmpinarea. Dar a demonstrat repede
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
lui Don Juan. Printre puținele chestiuni asupra cărora zăbovește se află modificarea primului invariant, figură Mortului. În epoca modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar atrage prea mult atenția cercetătorului. Iar faptul că noi tindem să vedem în Don Juan, astăzi, exclusiv omul dedat plăcerii, obliterîndu-i dimensiunile tragice, ar fi putut deveni
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
o doctrină care preconizează extensia rolului și drepturilor femeii în societate și o miscare ce militează în acest sens. După știință Cronicarului, tinerele autoare apărute într-adevăr în număr mare în ultimii ani nu se numără printre doctrinarele și militantele feministe, iar discriminarea lor pe bază de sex e o dovadă de... machism din partea lui Ilie Dan. Glumim, desigur. Explicația abundentei numelor feminine în critică literară (dar și în poezie, proza, eseistica) ar putea constă în faptul că facultățile de Litere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
și îi vor descoperi frumusețea. Trupul iubitei e un tablou pe care nu îl termină niciodată, veșnic preocupat de retușuri. Cumva, remarcă autorul, această atitudine tipică pentru îndrăgostit poate părea jignitoare, nu numai pentru că, așa cum au remarcat de mult, ultragiate, feministele, obiectualizează persoană femeii, ci mai ales pentru că pare să implice existența unei imagini de referință ideale. În virtutea cărui model face pictorul-îndrăgostit retușuri sistematice: a unui chip originar, mai frumos decît toate celelalte, așa cum i s-a înfățișat iubita pentru prima
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
fără a devia spre ingineria socială. Cel mai bun candidat pentru proiectul său i s-a părut problemă sînilor goi. Prefer să las pe seama unor alți sociologi competenți provenind din alte grupări teoretice decît autorul nostru (eventual animați de premise feministe) judecată dacă un asemenea subiect e într-adevăr apt de a împlini aspirația lui Kaufmann. Cartea în sine pare un argument în favoarea ei, deși nu totdeauna. Fără a fi nici pe departe experta în sociologie (sînt mai familiarizata cu sociologia
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
lupta pentru sociaslism a oamenilor muncii, la care s-au adăugat, pentru ochii lumii, doar cîteva citate din clasicii marxism-leninismului sau ale conducătorilor Partidului Muncitoresc Român" (78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu-n
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
romanțioaselor fapturi, ci pe seama mentalității care le-a creat. O mentalitate androcentrică, adeseori puerila, care a marcat aproape întreaga literatura română (inclusiv literatura scrisă de femei). Ne grăbim, însă, să precizam că Ioana Pârvulescu nu este nici pe departe o feministă militanta, angajată în lupta cu falocrația românească. Ea privește tot ce s-a întamplat în trecutul nostru literar cu duioșie și cu umor și chiar cu o nostalgie a naivității reprezentărilor de altădată ale vieții. Trecând în revistă diferitele ipostaze
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar fi citit Simmel, în acest volum, de către feministele vremii noastre, si cred ca raspunsul nu i-ar amenință cu nimic finețea speculativa a analizei și raționalitatea sobra, dar supla, a argumentației. Eseurile din Cultura filozofica sînt un exercițiu de gîndire agreabil și totodată complicat, adică tot ce putea
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Andreea Deciu Corporalitatea și corpul uman au devenit în ultimii zece ani subiect privilegiat de investigație în lumea intelectuală a Occidentului, descoperit fiind nu doar de perspectivele feministe, interesate să scoată la iveală anumite stereotipii de construire a identității care pot merge pînă la felul în care ne reprezentăm cultural trupul, ci și de alte paradigme de gîndire. De la studiul unei istorii a sexualității anexate la o istorie
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
larg culturale etc. Și Cristina Cărtărescu observa că majoritatea populației, de ambe sexe, n-are decît o vagă idee - caricaturizata și deformata - despre feminism. Iar puținii bărbați care știu despre ce e vorba nu se tem de feminism, ci de feministe, femei puternice, încrezătoare în forțele lor, care nu se mai percep și nu mai sînt percepute ca neajutorate, dependente, incapabile de autoafirmare: "dacă bărbații se tem de femeile puternice, înseamnă că se tem de concurență și de eventuală lor dominare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
înțelege "bărbatul român" prin emancipare: În ce mă privește, eu nu am prejudecăți, întrucît întotdeauna mi-au plăcut foarte mult femeile. Nu îmi plac însă cele agresive. Cînd spun agresivitate, mă gîndesc în primul rînd la mișcările din Occident, unde feministele ies în stradă, fac gălăgie și cer mai multe drepturi decît se cuvin chiar celor mai frumoase femei din lume. Adevărul e că mie mi-au plăcut întotdeauna femeile emancipate, cu care poți discuta orice problemă, care nu au prejudecăți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
opus, care ignoră condiția reală a femeii de la noi, rămîne de văzut în timp. Dar ideea că femeile sînt un fel de victime sigure ale acestui sistem, spre deosebire de binecuvîntatele vremuri de pînă în ^89, e o prostie pe care numai feministele cele mai orbite și fostele activiste de partid coordonatoare ale mișcărilor de femei o pot lua în serios.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
regulile exprimării elegante a politeții nu sare în ochi, în timp ce "doamna Vasilica" nu poate fi decît o structură cu numele de botez. Ar mai putea fi vorba, în utilizarea numelor feminine, si de o întreagă rețea de implicații și sensibilități (feministe sau nu) privind raportul dintre statutul social și identificarea prin nume sau prenume. De altfel, pentru a înțelege istoria construcției e nevoie să înregistrăm atitudinea față de ea în diverse momente. Extrem de interesantă e interpretarea socio-culturală pe care, acum aproape 150
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
se lasă în voia misoginismului care pare să-l caracterizeze din plin. Este adunată aici cea mai urâtă colecție de maxime anti-Femeie, colecție pentru care autorul ei ar merita, într-o țară normală, să fie dat în judecată de organizațiile feministe. La noi, political corectness nu functioneaza însă absolut deloc. Mare păcat că o asemenea lucrare a încăput pe mâna unui om limitat intelectual, care și-a bătut joc de un subiect atât de ofertant. Enciclopedia erotică, Editura Tess Express, 1998
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
altă femeie: „Viața nu e o prăjitură.” Introspecția pare, surprinzător pentru unii, punctul tare al personajelor feminine. Ele, „fetele”, se autoanalizează mai cu foc, în vreme ce bărbații par adepții lui carpe diem. În felul ăsta, Ungureanu este un autor pe gustul „feministelor”, cu bune plonjeuri în abisalul feminin, iute contracarate de reveniri la orizontala unde se plimbă masculii („din alt film”) siguri pe ei. De fapt, mimează. Sau, poate, unde funcționează intuiția faptului că psiheea e de gen feminin, suferă și moare
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
anima nu sălăsuia doar înăuntrul ființei umane, o entitate platonica "catolicizata", ci și în exterior. Un fel de "duh", o "vibrație", un flux continuu anima viața animalelor și a oamenilor. Acest anima nu are nimic de a face cu distincția "feministă" între "masculin" și "feminin", nici cu arhetipurile Jungiene, nici cu mult hulita "esență" metafizica. Eckart spunea: "Lui Dumnezeu îi place să vadă cum ți se lărgește sufletul" iar misticii medievali făceau observația că "sufletul nu estse în trup, ci trupul
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
comună era angajarea. Nu scriau poezioare de album și povești roz. La sursa literaturii feminine românești aflăm implicarea în problemele epocii, iar filonul acesta pornit de la Sofia Cocea ajunge pînă la Ileana Mălăncioiu și Ana Blandiana. Doamnă Valmarin, sînteți o feministă? Nu. Iar literatura feminină n-are nimic în comun cu feminismul, sînt două lucruri diferite. Exista o specificitate a scrisului feminin, un fel de a privi lumea, viața, sensibil diferit de cel masculin, există niște accente și niște metafore specifice
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
ori de preziceri inspirate de starea de fapt actuală. Apelînd la termeni foucaldieni, ceea ce întreprinde autoarea acestui volum este o analiză a unei formațiuni disciplinare - științele umaniste - cu protagoniștii ei, pîrghii de putere, instituții, paradigme, concepte, habitudini. De asemenea, afiliațiile feministe ale Annettei Kolodny stau, probabil, la originea stilului argumentativ al textului ei: accentuat, dar nu agresivă ori trivial intimist, personalizat în abordare și adresare. Începînd cu prefața cărții, declarată cumva emfatic (pentru că ar putea părea futilă precizarea) drept sinceră, Kolodny
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
limbaj de lemn devenit discurs publicitar de promovare a unei instituții), analitică și intelectualistă (dar nu raliată la obscuritățile unora dintre analizele foucauldiene actuale). Se cuvine să avertizez cititorul - dacă e necesar - că autoarea acestei cărți este o cunoscută teoreticiană feministă. Numele ei este prezent în cele mai importante antologii de feminism, Kolodny fiind totodată semnatara unor contribuții la critică și teorie literară bine primite peste ocean. În anul 1990, cînd a acceptat postul de decan al departamentului de științe umaniste
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
recente, cum ar fi feminismul sau studiile culturale, se consideră deseori nedreptățiți în favoarea celor provenind din domenii mai tradiționale, precum istoria literaturii sau a filozofiei, care la rîndul lor se declară victimele ravagiilor ultimei mode intelectuale. Nu știu cine are dreptate. Kolodny, feministă ea însăși, fraternizează cu cei din prima categorie. Dar nu verdictul pe care-l dă contează, ci metoda pe care o recomandă: evaluarea fiecărui universitar de către spirite afine. A cere unor specialiști în istorie literară să decidă meritul unui teoretician
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud, Adler, dar și Karl Menninger, Paul Schidler și feministe contemporane, miza grea a cărții este însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care autorul pare s-o presupună ca fiind de la sine înțeleasă inițial. Răspunsul la aceste întrebări ne e oferit cumva pe ocolite, mai întîi sub forma unei
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
analiză inteligentă, făcută cu fler de sociolog și profunzime de filozof, a identității feminine la sfîrșit de secol 20, eu una am trăit o reală stupefacție citind rîndurile cu care se termină cartea. Lipovetsky nu este un autor cu viziuni feministe explicite (ceea ce în mod cert va și garanta cota de interes a cărții sale în rîndurile unor categorii de cititori), dar A treia femeie e concepută fără echivoc drept reflecție pe tema poziției sociale și a coordonatelor identitare ale femeii
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]