122 matches
-
să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale acesteia; b) principiul atitudinal, desemnat prin maxima formulată de Husserl și preluată mai cu seamă de filosofii fenomenologi: "La lucrurile însele"; acest principiu este interpretat în manieră accentuat formală, ceea ce creează posibilitatea instituirii unui paradox între principiul însuși și anumite fapte care îi sunt, formal, subordonate, în sensul că "lucrurile însele" nu sunt chiar "lucrurile", ci entitățile formale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
une serre" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 386 Semnificația modei în sânul societății moderne a fost dezvoltată de Balzac într-o serie de eseuri provocatoare: Des mots à la mode, Phsyologie de la toilette, Traité de la vie élégante. Balzac este primul mare fenomenolog al modei. "Dans la Comédie humaine la mode, cette fine fleur de la vie mondaine, est une institution sociale remarquable, reflet de moeurs et des valeurs fondamentales d'un monde dominé par l'argent" [Haidberg, p.143]. 387 "Modă este și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cel mai bine a analizat raportul dintre cultură și civilizație Alfred Weber 16, care spunea că "procesul civilizațional și mișcarea culturii sînt intrinsec diferite; ele au forme divergente și legi diferite de dezvoltare și ne apar, în cursul istoriei, ca fenomenologii mutual exclusive". Procesul civilizațional (lumea cunoașterii practice) este un proces de raționalizare și intelectualizare, cu trei componente: iluminarea intelectuală interioară (raționalizarea eului), corpurile cunoașterii intelectuale (științele) și aparatul extern intelectualizat (uneltele, echipamentele). Elementele civilizației nu sînt disparate, ci integrate într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
valorile sunt suprapuse structurii, că ele nu sunt inerente structurii. De această eroare de analiză suferă și pătrunzătoarea carte a lui Roman Ingarden, care încearcă să analizeze opera literară fără referire la valori. Rădăcina greșelii se găsește, desigur, în concepția fenomenologilor despre o ordine eternă, atemporală a "esențelor", căreia numai mai târziu i se adaugă individualizările empirice. Adoptând ideea unei scări absolute a valorilor pierdem în mod inevitabil contactul ou relativitatea judecăților individuale. Un Absolut încremenit este opus unui șuvoi de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să se substituie individului, și nu invers, și că poate fi instituit "dreptul de a fi bolnav cînd vrei și cînd trebuie", cum spune undeva în Biopolitică și medicină socială. Așa încît, cum observă și Viorella Manolache, în acord cu fenomenologul francez, bioistoria, potențată de medicină, poate agrava criza acesteia și transformă sănătatea în obiect de consum, corpul pătrunzînd astfel pe piață într-o dublă ipostază: "prin contribuții salariale și prin procesul disfuncțional al consumului de sănătate". Partea poate cea mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ial ?i provizoriu al rezultatelor lor. Dorin?a de a respecta criteriile ?tiin?ificit??îi este �n cre?tere; din nefericire, aceste criterii fac obiectul unor definiri multiple, adesea contradictorii, dup? cum o dovede?te, de exemplu, opozi?ia �ntre fenomenologi ?i pozitivi?ți. �n domeniul teoretic, tendin?a cea mai semnificativ? este cea a descompunerii modelului clasic �n care sistemul social ?i indivizii �?i corespundeau precum �ntregul cu p?r?ile sau cauza cu efectul. ��ntoarcerea la actor� este general
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Singurul doctorat de la departamentul nostru care nu și-a putut găsi o catedră este singurul care își aleseseca „specialitate” Grecia antică... Dar sper că dl Bergman nu va întârzia să publice câteva articole „metodologice” - astfel încât va putea fi prezentat drept „fenomenolog” cu „specialitatea” elenistică!... Conferințele dvs. Haskell Lectures sunt așteptate cu nerăbdare. De altfel, cartea dvs.5 trebuie publicată înainte de apariția traducerii engleze din Mythe et épopée I, întrucât, după cum ați văzut, Dumézil folosește din plin cercetările dvs. Apropo de Gșeorgesț
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Ceea ce urmează Însă nu are acțiune. Se mai Întîmplă foarte puține lucruri - totul se petrece de-acum În narator. Miza evidentă rămîne subiectul, definit În raport de excludere cu ceilalți și deci singur În fața provocărilor propriilor pulsiuni. Ca și pentru fenomenologii existențialiști post-hegelieni, fundamentul alterității este conștiința ei. Vrînd să-l elibereze din chingile dialecticii spiritului, Gilles Deleuze a numit omul „mașină dezirantă”, dar pentru naratoare a atare regresie e acum cu neputință. După moartea lui A***, mai mult sau mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și mauri, afirmând că, spre deosebire de războaiele "fierbinți", declarate oficial, "războiul rece" se de-clanșează fără oficiala declarație de război și se încheie fără tratat de pace114. În studiile sale asupra relației de putere democrație-tota-litarism, filosoful și activistul francez Claude Lefort, discipolul fenomenologului Maurice Merleau-Ponty, afirma că Uniunea Sovietică era dominată de o pătură de birocrați și că reprezenta o societate la fel de agresivă ca și cea apuseană. Filosoful nu dorește să disculpe comunismul, ci să demonstreze, urmând calea deschisă de Raymond Aron și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pe cel al lui "Dasein" (cel al Existenței). Deși au purtat o corespondență și au fost o vreme prieteni, afilierea lui Heidegger la Partidul nazist a pus capăt relației, Jaspers fiind căsătorit cu o evreică. Doi dintre marii hermeneuți și fenomenologi, Paul Ricoeur (unul din elevii lui Jaspers) și Hans-Georg Gadamer (succesorul lui Jaspers la Heidelberg) prezintă urme importante ale influenței sale. Alte opere importante au fost incluse în volumul "Filozofie și Existență" (1938). Pentru Jaspers, termenul "existență" ("Existenz") desemnează experiența
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
drept coordinator pe Rudolf Eucken. De-a lungul carierei, Scheler s-a dovedit foarte interesat de pragmatismul american. (Eucken coresponda cu William James). A predat la Jena între 1900 și 1906. În 1902 s-a întâlnit pentru prima dată cu fenomenologul Edmund Husserl, la Halle. Scheler nu a fost niciodată elev al lui Husserl și relația lor a fost în general una încordată. Scheler a adoptat o poziție critică față de operele husserliene „"Investigații logice"” (1900/01) și „"Idei I"” (1913), și
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
afirmat că toți filozofii secolului XX îi sunt îndatorați lui Scheler. A fost profesor la universitățile din Jena, München și Köln. Discipol a lui Rudolf Eucken, a simpatizat teoriile vitaliste ale lui Bergson, și este, alături de Heidegger, unul dintre primii fenomenologi care au supus criticii metoda lui Husserl. Scheler a utilizat fenomenologia pentru a studia fenomenele emoționale și intenționalitatea lor respectivă (valorile). Scheler distinge trei modalități de cunoaștere : cea inductivă, cea a structurii esențiale și cea metafizică. Cunoașterea "inductivă" este cea
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
în creația eminenților săi discipoli ("În labirintul răsfrîngerilor. Nae Ionescu prin discipolii săi: Petre Țuțea, Emil Cioran, C-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Vasile Băncila",2000). Un larg ecou în presa culturală l-a avut și volumul dedicat fenomenologului Alexandru Dragomir, fost elev al lui Nae Ionescu, Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu ("Propedeutică la eternitate. Alexandru Dragomir în singurătatea gândului",2004 ), apărut la câteva luni după publicarea gândirii lui Dragomir trunchiată și modificată de editori (fără a semnala modificările
Isabela Vasiliu-Scraba () [Corola-website/Science/302575_a_303904]
-
a lumii lipsită de prejudecățile naturaliste, dominante în epoca respectivă. Husserl se bazează pe principiul de "intenționalitate" emis de Franz Brentano, care afirmă că particularitatea conștiinței constă în faptul că este totdeauna conștiința a ceva. Se ajunge la diferența între Fenomenologii ilustrează astfel dorința lor de a înțelege fenomenele în expresia lor pură prin fundamentarea relațiilor intenționale. Husserl spera ca prin această metodă să elibereze filosofia de ""criza de gândire"", care caracteriza începutul secolului al XX-lea. La început, fenomenologia a
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților de cercetare conjugate și interdisciplinare desfășurate la nivel național și internațional.
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
curent de idei, paradigmă, epistemă. Sunt expuse "toate" datele problemei și sunt date pe față - ca să zicem așa - "toate" cărțile. Demersul exegetic urmărește alfabetizarea, introducerea în temă, dar și implicarea cititorului în analiza fenomenului și dezvăluirea esenței. Rachieru este un fenomenolog obiectiv, împătimit, dar fără patima partizanatului. El își reconfirmă vocația de fenomenolog al paradoxurilor, aruncându-ne, din labirintul dedalic al confuziilor și nelămuririlor, un salvator fir al Adriadnei.” „Adrian Dinu Rachieru este un critic inteligent, talentat, un om fără îndoială
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
date pe față - ca să zicem așa - "toate" cărțile. Demersul exegetic urmărește alfabetizarea, introducerea în temă, dar și implicarea cititorului în analiza fenomenului și dezvăluirea esenței. Rachieru este un fenomenolog obiectiv, împătimit, dar fără patima partizanatului. El își reconfirmă vocația de fenomenolog al paradoxurilor, aruncându-ne, din labirintul dedalic al confuziilor și nelămuririlor, un salvator fir al Adriadnei.” „Adrian Dinu Rachieru este un critic inteligent, talentat, un om fără îndoială cultivat, pentru al cărui scris nutresc o stimă deosebită. Nu pot să
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
a publicat o carte numită "Eu și lumea. Eseu de cosmogonie antropomorfică". Această lucrare destul de neglijată conține o dezbatere interesantă despre conceptul de indentitate personală. Autorul are o analiză conceptuală destul de neobișnuită, iar în linii extem de generale este un fenomenolog de orientare husserliană. Anton Dumitriu, matematician după formarea inițială, a obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
compus din ontologie, poetică, etică și filosofie politică, toate derivate din „modelul ontologic” original. A fost influențat de Péguy, Pascal, scolastici și Husserl. Șora s-a caracterizat pe el însuși chiar în prima carte ca cartezian de însemnătate maximă, adică fenomenolog. Conceptul să de intenționalitate, crucial pentru înțelegerea filosofiei, nu a fost cel al lui Brentano, nici cel al lui Husserl, ci unul original cu rădăcini adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
publice ceva. Spre bătrânețe, a început să predea seminarii private, lucru întreprins până la moarte; doar un grup restrâns de intelectuali le-au frecventat. După ce a murit, au fost găsite niște caiete tematice, ce au dovedit că Dragomir a fost un fenomenolog de nivel înalt. Printre aceste manuscrise, a căror publicare nu s-au terminat, sunt câteva cu reflecții despre timp, care constituie cea mai consistentă parte a gândirii sale. Influența lui Dragomir asupra filosofiei românești este încă în dezvoltare. Constantin Noica
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
petrecut cea mai mare din cariera sa ca profesor de științe politice la Universitatea din Chicago, unde a predat mai multor generații de studenți și a publicat cincisprezece cărți. Inițial instruit în tradiția neokantiană cu Ernst Cassirer și familiarizat cu fenomenologi, cum ar fi Edmund Husserl și Martin Heidegger, Strauss s-a concentrat mai târziu asupra cercetărilor privind textele grecești ale lui Platon și Aristotel, a încurajând aplicarea ideilor lor în teoria politicii contemporane. Shadia Drury a enunțat o teză de
Leo Strauss () [Corola-website/Science/321450_a_322779]