1,275 matches
-
actualului panoptic de sugestionare mediatică, ideea predilectă a reclamei audio-vizuale fiind cea opusă: viața individului e valoarea supremă, ea depășind orice înțeles metafizic și orice maximă morală, totul e să-i descoperi farmecul (nu întîmplător termenul „descoperire“, odinioară un concept fenomenologic cu subtile tente speculative, a devenit vocabula magică a publicității moderne: peste tot ți se cere să descoperi gustul, savoarea, eroul, parfumul ș.a.m.d, adică ți se cere să descoperi niște banalități care îți sînt vîrîte sub nas cu
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
și înclinați spre plăcere, europenii nu mai au o virulență de apărare și nici ardoare de expansiune. Pe scurt, ne aflăm la capătul unui ciclu care echivalează cu agonia Occidentului. În replică, Vattimo, spirit trecut prin școala deconstrucției de tip fenomenologic, nu numai că laudă secularizarea, dar deplînge faptul că mai sunt interdicții de ordin religios care nu au fost încă desființate. De pildă, italianul e de părere că Dumnezeu nu are nevoie de o instituție privilegiată prin care să-și
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
regele tainic al gândirii. De la el și cu el a învățat să gândească și, mai ales, să gândească actul gândirii. Intreaga ei viață spirituală și întreaga ei carieră în filosofie au fost modelate de viziunea lui care, în prelungirea concepției fenomenologice a lui Husserl, a fundamentat existențialismul. Intensă, pasionată, dragostea lor se întemeia și pe comuniunea spirituală dintre maestru și discipola lui ferventă. După ce, însă, Hannah a plecat la Freiburg, pentru a urma cursurile lui Husserl, care fusese mentorul lui Heidegger
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
Sorin Lavric Edmund Husserl, Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică, trad. din germană de Christian Ferencz-Flatz, București, Editura Humanitas, 2011, 582 pag Ocale sigură de a maltrata filosofia e s-o preschimbi în știință, cerîndu-i să respecte regulile unei cunoașteri pozitive: în loc de premise speculative, verificarea draconică a fiecărei afirmații, în loc de
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
amintirea unei epoci entuziaste, cînd gînditorii mai hrăneau iluzia că oficiul conceptual ascunde virtuți insolite, a căror descoperire va duce la o neapărată renaștere a competențelor lui. Volumul de față - Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică - a apărut în 1913, după 12 ani de tăcere de la momentul apariției Cercetărilor logice, ani de-a lungul cărora, dacă e să-i dăm crezare lui Husserl, mintea i-a trecut printr-o gestație cu rost întemeietor: maestrul găsise în
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
pe convențiile disciplinei. Apoi vocea autorului e ca inexistentă, nici un cearcăn de tresărire personală neputînd fi depistat în curgerea placidă a cuvintelor. Vlad Ionuț- Tătaru împrumută o mască pe care o poartă cu aplomb, ca într-o piesă de kabuki fenomenologic. Sufocată de somptuozitatea clișeelor, persoana eseistului dispare în spatele paravanului lexical. Lipsește o cît de mică manieră în legarea cuvintelor, autorul lăsîndu-se posedat de ifosul înfiorător al snobismului de aparat. Doar tema e clară și indicată de la început. În schimb, timbrul
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
excelență un spirit „extravagant“, adică un intelectual de interior care iese din matca clișeelor dominante. Etimologic, extravagant e acel spirit care rătăcește în afara unei jurisdicții date, creîndu-și în schimb una proprie și supunîndu-i-se ei cu fidelitate. La Dragomir jurisdicția este fenomenologică și provine din perioada studiilor freiburgheze, doctorandul lui Heidegger conservîndu-și lăuntric toate obișnuințele tehnice pe care le căpătase în Germania, ba chiar cultivîndu-le pînă la a le preface într-o a doua natură. Privit din afară, autorul acesta mucalit și
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
în Germania, ba chiar cultivîndu-le pînă la a le preface într-o a doua natură. Privit din afară, autorul acesta mucalit și vitriolant, care nu avea nimic bizar sau excentric în înfățișare, era pe dinlăuntru un spirit vagant pe tărîmuri fenomenologice, adică un tenace cercetător al unor teme clasice și aparent uitate. În al treilea rînd, izolarea discretă în care își scrie însemnările îl preschimbă pe Dragomir într-un spirit centripet prin excelență monologal, întreaga sa atenție fiind îndreptată spre disputa
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
s-au succedat după 1989, Gabriel Liiceanu se poate considera un dascăl mîntuit. În ultimele două decenii, din contingentele de studenți care i-au trecut prin mână s-au ales o serie de intelectuali care, revendicîndu-se ei înșiși de la tabăra fenomenologică, s-au supus ordalițiului de împlinire cerut de maestru. Și cum epistolarul de față are ca temă centrală tocmai împlinirea în filozofie, merită să-i precizăm nuanțele. Pentru Gabriel Liiceanu a te împlini în filozofie înseamnă a parcurge două etape
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
legii penale sau civile. Sunt scrise doar pentru a justifica postul din X sau Y Universitate", a conchis expertul criminolog. Printre subiectele abordate în carte puteți găsi: "Un profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească", "Eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică", "Singurătatea poate premedita psiho-criminologic", " Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morții", "„Drogul” uman: părinții". VEZI AICI mai multe detalii despre volumul "Criminologie și Psihologie criminologică"
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
Blunderstone Rookery (Which He Never Meant to Publish on Any Account)/Biografia, aventurile, experiența și analiza lui David Copperfield, un tinerel din mahalaua Blunderstone (lucruri pe care el nu și le-a dorit nicidecum publicate). Autorul rezuma așa, perfect, planul fenomenologic, cum ar veni, al textului. Ne aflăm, desigur, înaintea unui Bildungsroman, dar nu a unuia oarecare. David Copperfield joacă rolul neofitului care are revelația lumii în trei trepte inițiatice, pe care le vom vedea după o scurtă digresiune teoretică. Jacques
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală a conceptului". Nu descrierea sau evocarea unor lumi și
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Logicii, Hegel propune o interpretare complementară a binomului libertate-necesitate. Aici, libertatea aparține teleologiei, științei scopurilor, adică rațiunii, care conține scopurile supreme ale umanității, în timp ce "mecanismul" funcționează numai în baza necesității 25. Mecanismul, alcătuit din obiecte, inseamna aici natură că lume fenomenologica, structurată prin intermediul relațiilor de cauzalitate. Teleologia și mecanismul reprezintă, ca laturi ale devenirii, momente contradictorii, însă ele sunt reconciliate la nivelul conceptului, al universalității subiective, individuale, care își conștientizează apartenența la totalitate și negativitatea în măsura în care se izolează de această și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Pierre Michon, la recenta școală Nouvelle fiction, dar și la Pascal Quignard) contribuie la constituirea unui canon al prozei recalcitrante. Toate aceste tipuri de literatură militau pentru ceva dincolo de estetic: pentru revoluție, pentru purificarea viziunii despre lume pînă la epokč-ul fenomenologic, pentru păstrarea intactă a sîngelui albastru european. De vreo douăzeci de ani, însă, literatura recalcitrantă a început să sufere aggiornamente, să accepte compromisuri cu o viziune de tip economic în care textul e o marfă printre altele, a cărui calitate
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
și surmenat" își încondeiază Echenoz unul dintre personaje - și trebuie să convenim că avem de-a face cu un alexandrin aproape perfect mai degrabă decît cu o fugace analiză psihologică. Comparați însă citatele de mai sus cu această prozopopee lapidară, ,fenomenologică", care lasă să strălucească o ,transcendență goală", inomabilă: Ea ascultă cuvintele, liniștea, zumzetul îndărătul ochilor săi. E ca și absentă. Privește peretele gol. Se numește Vanadé." (Alain Robbe-Grillet, Topologie d'une cité fantôme, 1976). Ar fi o greșeală să înțelegeți
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
subversivă; sentimentele, deși expresia lor e ținută în frîu, afluează. Naratorul își protejează tot mai vădit personajele. Despre Martin Page nu se pot spune foarte multe. Succesul său e foarte relativ, scriitura lui nu numai că a renunțat la distanța fenomenologică, dar abundă în sintagme pret-ŕ-porter și în ideologeme așijderea. Umorul lui e romantic, dacă se poate spune așa ceva, iar personajele lui descind din genul pastoral (adaptat decorului urban, ce-i drept). Nu e nevoie să repetăm împreună cu Pierre Jourde că
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
de presupus. Marian Barbu solicită poemului să MARIAN BARBU ȘI POEZIA ANALITICĂ genereze „coerentă în viziune” și să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
FREIRE, P., L'educazione come pratica di libertà, Mondadori, Milano 1973. FRIEDMAN, D., L'ingranaggio delle libertà (1973), Liber libri, Macerata, 1977. FUKUDA, S., KUMAR, S. K., Readings în Human Development, Harvard University Press, Cambridge, 2003. GADAMER, H.G., Îl movimento fenomenologico, Laterza, Roma-Bari, 1994. GALIMBERTI, U., Îl corpo, Feltrinelli, Milano 1993. GARDNER, H., Formae mentis. Saggio sulla pluralità delle intelligenze, Feltrinelli Milano 1999 GOISIS, G., Mounier e îl labirinto personalista, Cedam, Padova 1988. GRANESE, A., Istituzioni di pedagogia generale. Principia educationis
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
încercare de formula întîmpinări malițioase pe marginea procedeului folosit de cercetătorul român. Ioan Petru Culianu mărturisește că a ajuns la acest tip de analiză în urma insatisfacției pe care i-au provocat-o curente de gîndire precum structuralismul, psihanaliza sau hermeneutica fenomenologică. Pentru Culianu, toate aceste mode culturale nu sînt nimic altceva decît simple forme de pseudocunoaștere, o apucătura snoabă și mondenă de a nu spune nimic sub pavăza rostirii unor expresii pe cît de simandicoase, pe atît de lipsite de sens
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
Florina Ilis, Omulețul roșu de Doina Ruști ori în Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita de Adrian Oțoiu. Interpretată ca o concatenare între spațiul realității fizice și cel al noilor medii de comunicare, virtualitatea poate fi analizată deopotrivă în chip fenomenologic, pragmatic, discursiv și ficțional. Situată permanent la o interfață multistratificată, virtualitatea în literatură înseamnă nu doar coexistența dinamică dintre suportul de hârtie și mediul electronic, o experiență scriptică și lecturală maleabilă, ci și un meta-discurs despre corespondențele dintre concepte și
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Acasa > Manuscris > Studii > - P. I ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... 1. Introducere Împăratul Constantin cel Mare este una din personalitățile de seamă din istoria universală. Până la el, Biserica a îndurat grele persecuții din partea împăraților romani. Convertirea lui la Creștinism a însemnat o mare cotitură în istoria acestuia, căci
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
lor, a pus temelia raporturilor dintre Stat și Biserică, făcând a se recunoaște oarecum suveranul drept căpetenie a Bisericii. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică - P. I ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 742, Anul III, 11 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Ed. Humanitas, 150 000 lei); John Updike - Centaurul (Ed. Univers, 260 000 lei); Mihai Șora - Clipa & timpul (Ed. Paralela 45, 90 000 lei); Alfred Döblin - Berlin Alexanderplatz (Ed. Paralela 45, 255 000 lei); Alexandru Dragomir - Cinci plecări din prezent: exerciții fenomenologice (Ed. Humanitas, 280 000 lei); I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești 1790-2000 (Ed. Institutului Cultural Român, 545 000 lei); Flann O’Brien - La Doi Lebădoi (Ed. Paralela 45, 160 000 lei); Adrian Majuru - Destinul din oglindă (Ed. Paralela 45, 100
Agenda2005-25-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283847_a_285176]
-
de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, unde am susținut referatul cu tema: « Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică...» 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
și ale lui Heidegger. A fost unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie în Franța - studiul experienței și a modului în care trăim - , un filozof strălucitor al secolului XX, ce se afirmase dintru început ca un gânditor original printr-o etică fenomenologică originală centrată pe figura Celuilalt și a alterității. Realizând mediul în care ne ducem traiul alături de ceilalți, adică într-o lume a singurătății și alienării, a indiferenței și egoismului, a prezentului dând uitării trecutul, Lévinas a propus deci, redescoperirea Celuilalt
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]