308 matches
-
tehnice folosite în atac: - lovirea mingii cu șiretul interior, exterior și plin, de pe loc și din deplasare către partener și spre poartă; - lovirea mingii cu capul de peloc și din deplasare; - preluarea mingii cu piciorul și pe piept; - mișcări înșelătoare (fente; - oprirea mingii (stopul; - conducerea mingii în relație cu adversarul. 2.2. Procedee tehnice folosite în apărare: - deposedarea din față și din lateral; - respingerea mingii cu capul și cu piciorul - jocul portarului 2.3. Acțiuni tactice folosite în atac: - demarcajul; - pătrunderea
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
auxquelles leș observateurs émérites leș distinguent, tânt la femme est comédienne, mais elles crèvent leș yeux des Parisiens: c'est des agrafes mal cachées, des cordons qui montent leur lacis d'un blanc noux au dos de la robe par une fente entrebâillée, des souliers éraillés, des rubans de chapeau trop bouffants, une tournure trop gommée" [Contes drolatiques]. 354 "Moi t'épouser!... Ah bien! Și cette idée me tourmentait, îl y a longtemps que j'aurais trouvé un époux! Et un homme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe față a gulerului; -Calcarea pelerinei; -Coaserea șteiului; -Rihtuirea șe Întoarcerea șteiului; -Călcarea gulerului. b Prelucrarea mânecilor: -Surfilarea cusăturilor de Încheiere; -Încheierea mânecilor; -Descălcarea cusăturilor; -Executarea tivului dublu la terminația mânecilor. c Prelucrarea feței: -Prelucrarea penselor; 59 -Surfilarea feței; -Prelucrarea fentei; -Călcarea feței. d Prelucrarea spatelui: -Surfilarea spatelui; -Prelucrarea penselor; -Asamblarea spatelui; -Călcarea spatelui. Asamblarea detaliilor a Asamblarea feței cu spatele -Coaserea feței cu spatele lateral și la umăr; -Descălcarea cusăturilor; -Executarea tivului dublu la terminație. b) Asamblarea mânecilor -Montarea mânecilor
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
execuției unui procedeu tehnic, În funcție de reacția adversarilor și a coechipierilor, Înlănțuirea lor cu alte procedee tehnice. Toate acestea se datorează plasticității scoarței cerebrale (de exemplu: aruncarea la poartă prin evitare; jucătorul, aflat În pătrundere spre poartă, primește mingea, execută o fentă pentru a depăși un adversar, pătrunde În dribling și aruncă la poartă sau angajează un jucător de semicerc). În faza superioară de manifestare a tehnicii jocului, apare stilul. Stilul presupune structura și forma corectă a mișcării, la care se adaugă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ca situații fundamentale ale jocului și de asemenea, vom analiza separat tehnica portarului (vezi capitolul următor). II.2. Tehnica atacantului Tehnica atacantului cuprinde: * poziția fundamentală a atacantului; * deplasarea În teren; * ținerea mingii; * prinderea mingii; * pasarea mingii; * aruncarea la poartă; * driblingul; * fentele. II.2.1. Poziția fundamentală a atacantului În cadrul atacului pozițional, jucătorii adoptă o poziție specifică de lucru, pe care o numim poziție fundamentală. În jocul de handbal nu există o poziție fundamentală standard, aceasta fiind strâns legată de deplasările jucătorului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sol. Ex. 3. Aruncarea mingii În perete și prinderea ei direct sau după ce cade pe sol. Ex. 4. "Cernutul" mingii În dreptul abdomenului, al capului sau al genunchilor. Ex. 5. Culegerea mingii de pe sol cu două mâini; Ex. 6. Manevrări și fente din ținere apucată; Ex. 7. Ținere, dribling simplu, prindere, ținere, pasă; Ex. 8. Aruncarea mingii cât mai sus și prinderea ei la diferite Înălțimi. Exerciții pentru Învățarea transmiterii și prinderii mingii sub formă de pasă După ce copiii s-au familiarizat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze și schimbările de direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători semiactivi și activi (În această situație utilizându se și driblingul, dar și fentele). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe un șir câte unul la nivelul postului de extremă stângă, fiecare cu câte o minge, iar un apărător semiactiv se va afla În a doua jumătate a terenului. După ce pasează portarului, extrema va pleca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
au fost prezentați pentru jucătorul dreptaci; pentru cel stângaci se inversează picioarele (dreptul cu stângul și invers) Ex. 6. Aruncări la poartă din săritură precedate de: dribling simplu sau multiplu; prinderea mingii din partea dreaptă, stângă, din față și din spate; fente După Învățarea metodică a aruncării din săritură, aceasta se consolidează și se perfecționează sub forma aruncărilor de pe diferite posturi și poziții față de poartă, mărind dificultatea execuției prin folosirea aparatelor ajutătoare și prin prezența adversarilor semiactivi sau activi, sau În cadrul unor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acestor aruncări la poartă (ca și a celor prezentate anterior), În prima parte a instruirii, se realizează ca scop În sine, urmând ca mai târziu să fie legată de anumite acțiuni simple În care se succed elemente ca: pasa, driblingul, fentele și chiar În cadrul unor acțiuni tactice. f. Aruncarea la poartă prin evitare Ca și alte procedee, aruncarea prin evitare se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii, după efectuarea unui dribling sau primirea unei pase. Este un procedeu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fi precedată de pasă. Obs.: după efectuarea unui număr mare de repetări ale acestor exerciții, se vor introduce și apărătorii semiactivi și activi, În fața jucătorilor care aruncă prin acest procedeu; În aceste situații, va fi indicat să se utilizeze și fentele (În special, cele de pasare și de aruncare). g. Aruncarea din plonjon (pașii pivotului) Fiind un procedeu de finalizare specific pivotului, această aruncare la poartă se poate efectua din plonjon de pe loc sau din plonjon sărit, În funcție de situația de joc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și abia apoi va arunca la poartă. Ex. 5. Jucătorul centru pasează extremei aflată În pătrundere spre poartă, care aruncă din săritură pe primul culoar dintre de cei doi apărători (pasivi și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și cu mâna dreaptă; Între jaloane drEx. 8. Ștafete cu dribling În linie dreaptă și cu ocolirea unui jucător fix (fig. nr. 52). Ex. 9. Dribling simplu și multiplu legat de alte elemente de tehnică, cu mișcare În teren și fente. Ex. 10. Dribling printre apărători pasivi, semiactivi și activi, care sunt răspândiți În spațiu delimitat. Ex. 11. Ștafetă cu dribling și aruncare Jucătorii sunt Împărțiți În două sau mai multe echipe, așezați pe șiruri Înapoia liniei de plecare. La o
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În alergare de viteză pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În altă zonă de teren. Pentru a fi eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: să corespundă fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai convingător; să conțină elementul de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: să corespundă fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai convingător; să conțină elementul de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai convingător; să conțină elementul de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cât mai convingător; să conțină elementul de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior, de trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior, de trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior, de trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de pasă, de dribling, de pornire
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior, de trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de pasă, de dribling, de pornire. Abordarea acestui element important, dar pretențios, se face după ceîn prealabil s-a consolidat prinderea și pasarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
o acțiune simulată); fente duble (două acțiuni simulate); fente multiple complexe (mai mult de două acțiuni simulate). După segmentele corpului care iau parte la acțiune: fente de braț, de picior, de trunchi, de expresie (mimică), combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de pasă, de dribling, de pornire. Abordarea acestui element important, dar pretențios, se face după ceîn prealabil s-a consolidat prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă și driblingul. Obs.: pentru Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
combinate. După procedeele tehnice simulate: fente de aruncare, de pasă, de dribling, de pornire. Abordarea acestui element important, dar pretențios, se face după ceîn prealabil s-a consolidat prinderea și pasarea mingii, aruncarea la poartă și driblingul. Obs.: pentru Învățarea fentelor se va utiliza metoda globală; de asemenea, fentele trebuie repetate numai În prezența adversarului, esențială fiind sesizarea reacției apărătorului la mișcarea Înșelătoare executată de către atacant. Exerciții pentru Învățare și consolidare Ex. 1. Jucătorii sunt dispuși În formație de suveică, pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]