714 matches
-
purtate de stele, noaptea. Privirea în copilărie. Procesiunea Paștelui pornind din Biserica Catolică peste Piața Mare. Amintire sau iluzie ? Ochii orașului Ei au văzut totul și văd totul. Știind, ei tac, păstrează pentru sine cele văzute. Absorb ceea ce au văzut, ferecă ce au aflat. Ploaia spală ceea ce ei au recunoscut, de parcă nimic nu s-ar fi văzut vreodată. Zăpada acoperă cele descoperite, învelindu-le, încremenindu-le în frig. Soarele arde și scufundă cele găsite. Văzutul se face scrum, se pulverizează. Totuși
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
să colind străzile”, spune românca. Mama ei a sunat-o dimineață, când frenezia urmăririi cecenului se declanșase de ore bune, pentru a-i spune că astăzi nu se fac cursuri și nu poate merge la Universitate. Boston, orașul cu ușile ferecate Studenta româncă spune că e puțin înspăimântător când se gândește că ar fi putut trece chiar pe lângă cei doi suspecți în ziua Maratonului, care au, de altfel, aproape aceeași vârstă cu ea. ”E cam ciudat acum că mă gândesc. Dar
Mara, studentă româncă din Boston: E o liniște înspăimântătoare. Nu mi-e frică, dar n-aș ieși să colind străzile acum by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56385_a_57710]
-
de noua putere aservită, pseudo-prozatorul filosof Titi Vatră, reinventat în libertate ca procuror, profesorul Pop, monograf al lumii vechi, și sculptorul Petru Cozma. Nu lipsesc personajele feminine, fără excepție voluptuoase și implicate, cu evidente corespondențe în istoria recentă: Miriam (Mărioara) Ferecatu, Belizarie Libertina și Sidonia Vierașu, decorul fiind completat de personaje ce participă la reuniuni vag masonice, cum sunt ziaristul Mihail Abadovici, și deputatul David Uluitu. Nicolae Stan aglomerează, cu bună știință, realități ce se suprapun tot mai febril, astfel că
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
Marin Mălaicu-Hondrari Roman despre memorie și importanța ei în definirea identitară a fiecăruia, Încăperi ferecate cuprinde istoria unei familii burgheze catalane de-a lungul a trei generatii. Când se întoarce de la Chicago, unde este istoric de artă, în Barcelona natală, Violeta Lax se află în căutarea unor adevăruri despre sine și familia sa. Prin intermediul tablourilor
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
adam. Pod de frânghii luna spală și pe-al soarelui genunchi pare o femeie goală tristă vergură vestală bolnavă de poesie - vecinica epilepsie - la-nserare să-ngenunchi. Scrib/aed la curtea lor sângele nevăzător le punea la dezbrăcare reci odăjdii sclipitoare ferecând un ornic blând cu brățări și lănțișoare. Șlefuiam modern cu artă cearcăne cât marea-moartă împilându-l în idilă - a metaforei mantilă - șarpele/ aproapele bazileul-patriarhul via/oful golful ah-ul. Dar nu ei așteaptă fiul galopând prin basm pustiul. La icoana
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
am citit-o, mi-a mers la inima cum se spune, și am tradus-o dintr-un impuls spontan. Pe o stradă din Budapesta//vară se topea/printre degetele noastre/ prelungindu-le/în cuvinte nerostite/trecătorii,încolo, încoace, mergând, își ferecau gândurile/ca pe niște bunuri secrete/ un biciclist,apăru insolit/pe strada gâtuită de căldura/am tresărit/ purta o cămașa în carouri,negre, albe/cum aveai și tu/ când erai pe pământ//lumina se rotea sub pedale/ /speram să fii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de ieri Devin tot mai mici Până dispar într-un punct... Repetiție Zilele copie nopțile In oglinda Iatacului cu tapet și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastra deschisă De la pervazul meu cu pernuță Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez Peste lanurile vecerniei Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică ceață-arcuită Bronzată în apa de mare Gust ce-am pierdut Despre visul din iatac Pe fundal de limbi înroșite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne-ospătam din câte-un hoit fierbinte. În beznă nopții ne visăm strigoi, dar numai moartea rupe hălci din noi, ea singură înfuleca morminte. TĂCEM DIN GURĂ Din tot, ne-a mai rămas aieve, acest zid grav, aceste dreve. Crunt ferecați în piatră dura cu pumnii strânși, tăcem din gură. Tăcem, parc-am tăcea de veacuri ca niște funduri vechi de lacuri. și ferecat în beznă sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
morminte. TĂCEM DIN GURĂ Din tot, ne-a mai rămas aieve, acest zid grav, aceste dreve. Crunt ferecați în piatră dura cu pumnii strânși, tăcem din gură. Tăcem, parc-am tăcea de veacuri ca niște funduri vechi de lacuri. și ferecat în beznă sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea tăcerii. Ei, biciuri cu bătăi și ura, noi, uriaș îngheț pe gură. Deasupra vremii și genunii, tăcem că spinii și tăciunii. Tăcem că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să îl și publice, constituie, în zilele noastre, o reușită care se cere salutată. Cu atât mai mult cu cât o consecință neașteptată, dar foarte probabilă, a acestui demers ar putea fi deschiderea câtorva dintre arhivele private care, deocamdată, rămân ferecate pentru public. Faptul că, de pildă, corespondența de față dezambiguizează, în mare măsură, raporturile existente în sânul grupării unu (atât cele literare, cât și cele personale), ar putea determina apariția altor documente, cum ar fi unele jurnale, despre care știm
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
e lung. Aerul tare, și seara subțire, și-atât de înaltă!! Zeii dau buzna din templele nopții adânci, suferinde: în tine, departe. Te aduni din pulberea spaimei de moarte. O, tăcere rarefiată! O, lucruri de nenumit, de neatins, de nevăzut, ferecându-te în miezul lor încins!! Fiu al acestora ai fost dintotdeauna. Deci, te supui. Asculți. Te închini. Cânți nopțile, cânți suferința lor și a ta. Apoi, despărțirea. Și neînțelegerea. Înstrăinarea. Singurătatea. Pâinea. Vinul. Ochii. Apa. Marea amiază. Între timp, lei
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
dură a persistenței urâtului din jurul său", precizează că acele trăsături amintite mai sus nu fuseseră niște constante ale vieții sale, ci se acutizaseră în ultimii săi ani: Rezervat fusese întotdeauna. Deveni tot mai singuratec. Puțin expansiv fusese întotdeauna. Acum își ferecă sufletul. Cei ce nu l-au înțeles niciodată l-au privit ca mizantrop. Și totuși: nu poate exista o formă mai pură și mai desăvârșită decât cea care a făcut întotdeauna adevăratul fond al comportamentului său social". în fine, pentru
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
are.... Iar adultul, orice-ar face, s-a dezbărat demult de ea, deși o caută, deși ar plăti din greu să mai aibă măcar o fărîmă din realitatea ei. Cît despre amintirile bune de atunci, nenumărate desigur, ele sînt bine ferecate în casetuțele memoriei. Rămîn, din păcate, mai mult cele urîte, cele jenante, cele cu miez freudian, cel pentru care ai face orice terapie numai ca să scapi de ele. Rep.: Ești femeie, scriitoare, mamă și soție. Care este ordinea în care
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta orice mă doare. M-am gândit să fug în lumea mare Și să-mi ferec inima-n zăvoare; Poate asta o s-o liniștească Și-o s-o-mpiedice să te iubească... Dar la primul pas făcut pe scară M-a izbit dorul de tine iară; Cu durerea lui sfâșietoare, Mi-a turnat tot plumbul în
CÂNTEC DE DRAGOSTE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384804_a_386133]
-
ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Iisus Hristos ține în mâna stângă un sul de hârtie ce simbolizează Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvintează. Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Mănăstirea grecească, athonită Iviron este ferecată, cu exceptia fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Fecioarei Maria. Le-
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
crede, de asemenea, că dispariția Icoanei Maicii Domnului „Portărița” din Sfântul Munte Athos ar fi un semn al sfârșitului lumii. În altă ordine de idei, Icoana Maicii Domnului “Portărița” este mare, de 1,30 x 1,90 metri. Icoana este ferecată, cu excepția fețelor, cu o îmbrăcăminte de aur și argint, cu pietre prețioase, monezi de aur și o mulțime de alte podoabe dăruite de împărați, regi, egumeni, duci, ofițeri și simpli credincioși. Aceste odoare sunt dovezi ale minunilor Preacuratei. Le-au
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
va renaște, Voi apărea și eu, atunci, în primul ceas, Dintr-un măreț regat eternizat în noapte, În care numai eu am mai rămas. Mă simt uitat în timp, 'ntr-o lume paralelă, Într-o cetate tristă, ascunsă pe pămînt, Sunt ferecat în ea, și nimeni nu regretă, Că am placat demult, sub sacru legămînt. Privesc acum din umbră legat de a mea soarta, Spre muntele ce-mi stă acum în loc de poartă, Aș vrea să-l urc din nou legat de-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
va renaște,Voi apărea și eu, atunci, în primul ceas,Dintr-un măreț regat eternizat în noapte,În care numai eu am mai rămas.Ma simt uitat în timp, 'ntr-o lume paralelă,Într-o cetate tristă, ascunsă pe pămînt,Sunt ferecat în ea, și nimeni nu regretă,Că am placat demult, sub sacru legămînt.Privesc acum din umbră legat de a mea soarta,Spre muntele ce-mi stă acum în loc de poartă,Aș vrea să-l urc din nou legat de-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
Lacătul cămășii de zale În perioada interbelică, vizavi de Pomul de fier se afla, pe cealaltă parte a străzii, un atelier de lăcătușerie. Calfele care lucrau aici spuneau că toți ucenicii de lăcătuși din împrejurimi încercaseră să deschidă lacătul care fereca banda din fier de perete și cu care erau tachinați ucenicii neinstruiți. Un lacăt mare, pătrat, care nu se putea deschide nicicum pentru că de fapt... nu era lacăt. Doar o imitație făcută dintr-o singură bucată, la fel ca butucul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
o declarație de dragoste citadină, făcută cu tandrețe, realism, umor și... antipatetism. Porțile jurnalistei Delia Sescu Barbu sunt porți din Cetate, nu de Cetate: nu toate apără, nu toate te îndeamnă să intri pe ele. Unele sunt închise, dar nu ferecate; altele deschise, sunt păzite de osteneala unui om necăjit, adăpostindu-l, ori sprijinite de vreo bicicletă uitată. Două porți gemene, cvasiidentice, șochează chiar prin... diferența dintre ele: una tânără, întreținută de atenția oamenilor cărora le veghează trecerea, cealaltă îmbătrânită de
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
piatră pe locul unei troițe de lemn, biserica de colț, cu o navă (naos) de 35 mp, era nu doar un loc de rugăciune, ci și o „ascunzătoare“ a diplomelor de proprietate, precum și a altor bunuri de valoare, care se ferecau în turnul fortificat. Biserica de colț, în care se conservă picturi de la 1692, a fost în întregime restaurată, iar în imediata vecinătate s-a înființat un schit de călugări. O. NICA Apele tămăduitoare de la Ocna Sibiului l Foste saline, actuale
Agenda2005-32-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284060_a_285389]
-
vremelnic... Fostul suveran Mi-hai I de România, personajul cu un loc pe merit bine determinat în istoria acestui colț de continent, a fost neîndoielnic unul din sufletele care decenii de-a rândul și-a căutat patria, care i se ferecase pentru multă vreme. A revenit într-un moment când prietenii strânseseră rândurile. Românii care l-au întâmpinat erau firește mulți, pe prietenii, însă, care-l așteptau în prag de veac nou, îi rărise vremea și vremurile... Glia Banatului i-a
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > E ZIUA TA, FEMEIE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului timpul tău șterge lacrimi de prunci cu balsamul iubirii de mamă ferecat in tăcerea din stânci timpul tău cu iubire ne cheamă E ziua ta femeie... E doar o zi... o zi prea mică poate Să prindă-n ea întreaga-ți măreție De fiică, soră, mamă și soție Și să cuprindă gândurile
E ZIUA TA, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384878_a_386207]
-
Acasă > Versuri > Visare > POATE MÂINE... Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Îmi trag sufletul cu o frânghie Atârnă greu am ferecat în el Picătură de sânge Cu tot cu bucată de șină de tramvai De la sfârșitul poetului. Vai, trec prin oraș - timpul Se ține după mine că un câine Violonist sârman, azi și-a amanetat Arcușul pe o pâine Privește cu durere spre
POATE MÂINE… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384887_a_386216]
-
mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta orice mă doare. M-am gândit să fug în lumea mare Și să-mi ferec inima-n zăvoare; Poate asta o s-o liniștească Și-o s-o-mpiedice să te iubească... Dar la primul pas făcut pe scară M-a izbit dorul de tine iară; Cu durerea lui sfâșietoare, ... Citește mai mult CÂNTEC DE DRAGOSTEde
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]