174 matches
-
Lupu voievod feredeul și școala este cumpărat de la Mihail Fortuna, fost mare comis. După zidirea feredeului și a școlii, la dăruit mănăstirii Trei Sfetite. De o bucată de vreme însă, egumenul de la Golia a început să ia jumătate din venitul feredeului, pe motiv că Stefăniță Lupu voievod le-a dat un uric pentru asta și că mănăstirea Golia este tot ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Peste un an, dă un alt uric de întărire a daniei făcute de tatăl său Trei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Vasile Lupu voievod. Peste un an, dă un alt uric de întărire a daniei făcute de tatăl său Trei Sfetitelor. În cele din urmă, voievodul Iliaș Alexandru face dreptate după obiceiul țării. A rupt uricul de împărțire a venitului feredeului între cele două mănăstiri și l-a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor. Si spune voievodul mai departe: „Si de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirii Trih Svetitelii și școală
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
țării. A rupt uricul de împărțire a venitului feredeului între cele două mănăstiri și l-a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor. Si spune voievodul mai departe: „Si de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul mănăstirii Trih Svetitelii și școală. Si din vinitul acela să poarte egumenul grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirei.” Iaca tocmai unde am aflat noi că biserica avea un turn clopotniță cu ceas mare. - Dacă vrei să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
școală. Si din vinitul acela să poarte egumenul grija ceasornicului celui mare din clopotnița mănăstirei.” Iaca tocmai unde am aflat noi că biserica avea un turn clopotniță cu ceas mare. - Dacă vrei să afli mai amănunțit cum stau lucrurile cu feredeul cel mare și cu școala, ascultă ce spune Iliaș Alexandru voievod la 20 august 1666 (7174): „Iată domniia mea...am întărit...sfintei mănăstiri...care este zidită...de răposatul Vasilie (Lupu) voievod...cu o casă...unde sunt acum, pe acel loc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfânta sa mănăstire a celor Trei Sfinți, cu tot venitul.” - Nu-i de mirare, mărite Spirit, faptul că aproape toți domnii ce au urmat după Vasile Lupu au dat zapise de scutire de toate angheriile pentru oamenii care lucrau la feredeu (butucari, bărbieri, și alte feluri de slugi). - Mănăstirea Trei Sfetite a mai primit danii de la enoriași pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea danii, cea din 22 oct. 1669 (7178), sună destul de interesant, dragule
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activităților de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Casial" - Ș.A. Deva, în calitate de concesionar, în perimetrele Băită Craciunesti (Măgura Feredeului) din comuna Băită, Calanu Mic-Sancraiu din comuna Sancraiu și Chiscadaga din comuna Soimus, județul Hunedoara, prevăzute în anexele nr. 1-3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licențele de concesiune a activităților de exploatare, prevăzute la art. 1
HOTĂRÂRE nr. 22 din 13 ianuarie 2000 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Casial" - S.A. Deva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126642_a_127971]
-
formelor de impact antropic asupra zonei; O5 - Monitorizarea impactului antropic asupra elementelor naturale; O6 − Identificarea soluțiilor de reabilitare naturală; O7 − Diseminarea informației la nivel de comunitate locală privind Convenția peisajului. Așezare geografică Depresiunea Câmpulung Moldovenesc este situată În sudul Obcinei Feredeu pe Valea Moldovei Între Pojorâta și Vama și este orientată NV - SE, fiind Încadrată Între două sectoare mai Înguste: cheile Pojorâtei În amonte și Strâmtura Roșie În aval. Între aceste limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește mult aici căpătând un aspect de „câmpulung”, datorită faciesului petrografic mai ușor de erodat reprezentat mai ales de șisturi negre cretacice din partea de vest și centrală a capătului sudic al Obcinei Feredeu. Limita depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400 - 500 m formând un aliniament de măguri alcătuit de la vest la est din: Măgura (1176 m), Runcul (1129 m), Bodea(1073 m
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
construit al orașului Vatra orașului Își are originea pe pârâul Valea Caselor, la intrare În depresiunea Câmpulung Moldovenesc dinspre Suceava, ulterior datorită dezvoltării urbane și spațiului limitat al văii pârâului, așezarea s-a extins spre vest prin defrișarea versanților Obcinei Feredeu și a teraselor Moldovei de pe versantul Rarăului. Impactul antropic determinat de extinderea perimetrului construit constă În: - Defrișările datorate creșterii necesarului de spațiu pentru construcții; - Scăderea spațiului verde/cap locuitor În zona centrală; - Apariția de clădiri noi, cu Înălțimi mari care
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică de salmonide până în comuna Pojorâta, având numeroși afluenți cu păstrăv. În Pojorâta primește apele reci ale Văii Putnei și ale izvorului Giumalău, la intrarea în Câmpulung - Moldovenesc pe cele ale Sadovei, iar la ieșire pe
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
vf. Pietrosu), unde se găsesc circuri glaciare, Munții Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află sate mari, vestite pentru bisericile din lemn, portul popular și creșterea animalelor). - în est există Obcina Feredeului și Obcina Mare, formate din gresii și marne, cu înălțimi de 800 - 1 400 m; - în sud, la contactul cu Grupa Centrală sunt două pasuri, Tihuța (1 201 m) și Mestecăniș (1 096 m), și două depresiuni, Dornelor și Câmpulung
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și o imagine de la o cârciumă unde se distribuia renumitul vin de Cotnari cunoscut în toată țara. Iată-o: Dar unde-s cârciumile? Prietenul meu Manaș Canter (dus în lumea drepților) ținea crâșma pe Lozonski, în dulce Târgul Ieșiului, lângă feredeul turcesc (baia de aburi). - Dreg cu vin pe cei care au scăpat de apă - spunea Manaș, privind de pe pragul răcoros al vinulu i spre c asa cu fum a apelor calde. Vin împărătesc: Cotnar. Aur în cuvânt (cu bourul Moldovei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Obcinele Bucovinei, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conferințe Naționale de Șt.Solului. BARBU N. (1970), Raporturi morfostructurale și morfolitologice în Obcina Mare, St.și comunic.de ocrotirea naturii, Suceava. BARBU N. (1970), Aspecte morfostructurale și morfolitologice în Obcina Feredeului, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVI. BARBU N. (1971), Obcina Mestecănișului. Considerații morfostructurale și morfolitologice, An. Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. BARBU N. (1971), Poziția pedogeografică a R.S.România, Bul.Soc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
82 de lucrări În acuarelă. Genurile artistice abordate au fost: naturi statice, peisaje reprezentând Împrejurimile Iașului și din timpul călătoriilor efectuate În Polonia. Dintre acestea menționăm: Teiul lui Eminescu, Pe dealul Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la Vavel, Malbork, Șanțul de apărare -Cracovia, Cheiul Lung din Gdansk, Târgul cărbunarilor Gdansk, Silezia Neagră. august, Iași, Sala Victoria și Galeriile
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
după preferința bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape de 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edificiu în care se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lasă de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabilă Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli, bușmachii a căror lipsă se simțește mai cu seamă fiind aproape de iarnă". În afara medicilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alb, 1 cântar englezesc, 1 pereche pirostroae, un poloboc de murat curechi" și altele, printre care 4 cristelce (șorturi). Alimentația era relativ satisfăcătoare. Carnea se servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalație un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ori timp mai îndelungat" și mai departe: "importanța care se dă actualmente Hydroterapiei în cura alienațiunei mentale, înțelegeți D-le doctor că cea mai mică întârziere e prejudiciabilă tratamentului; pe de altă parte am cerut de mai multe ori un feredeu pentru administrarea băilor calde și reci, atât în scopul terapeutic, cât și pentru curățenie; până astăzi acest feredeu nu s-a dat". Trecem peste alte amănunte ale raportului; imaginea de improvizație medievală a acestui "ospiciu" rezultă din cele menționate. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
D-le doctor că cea mai mică întârziere e prejudiciabilă tratamentului; pe de altă parte am cerut de mai multe ori un feredeu pentru administrarea băilor calde și reci, atât în scopul terapeutic, cât și pentru curățenie; până astăzi acest feredeu nu s-a dat". Trecem peste alte amănunte ale raportului; imaginea de improvizație medievală a acestui "ospiciu" rezultă din cele menționate. Pentru toate aceste motive, depărtare și în special izolare, nepermițând exercitarea unui control ("espiciul fiind situat afară din oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rândul lui, Ion Călugăru descrie și el spectacolul sacru-profan al Îmbăierii rituale practicate de evreii din Dorohoi (nordul Moldovei) la Începutul secolului XX : „Baia geme de lume. În timpul anului, În ajunul oricărei mărunte sărbători, vin oamenii bătrâni cu nepoții la feredeu. [...] În preziua Anului nou [= Roș Hașana] râură săpunul pe băncile de la baia de aburi, bătrânii se vaită de plăcere, asudă și se bat cu măturici de stejar, stau claie peste grămadă. Prin aburii usturători de- abia se văd oamenii care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vaită de plăcere, asudă și se bat cu măturici de stejar, stau claie peste grămadă. Prin aburii usturători de- abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
usturători de- abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și el cu amănunte - În nuvela Oirăh Gutman - practicile rituale de spălare ale evreilor la feredeu (mikva) și la baia cu aburi (merhaz) <endnote id="(130, p. 640)"/>. A făcut-o și reporterul F. Brunea-Fox, În „Note de drum din Maramureș”, publicate În revista Adam În 1928 <endnote id="(791, pp. 76-80)"/>. Dar cred că cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
D. Dan, un etnograf român asupra căruia nu planează vreo urmă de Îndoială În privința obiectivității. Iată cum descrie el baia rituală practicată de evreii din Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Trecând de la naștere 6 săptămâni [...], merge femeia la feredeu. Acolo se scaldă ea Într-o vană [= cadă] cu apă caldă. În acel timp, Îi taie o femeie cu un cuțit unghiile de la mâini și picioare scurt, ca sub unghii să nu rămâie nici cea mai mică necurățenie. Apoi intră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de trei ori și rămâne atâta timp sub apă, până ce apa rămâne nemișcată deasupra capului ei. Ieșind ea din apă, merge acasă condusă de vreo femeie. [Vinerea] după-amiază se duc casnicii separați după gen, Întâi bărbații și apoi femeile, la feredeu de se scaldă. Apoi se Îmbracă toți În albituri curate și-n veșminte de sărbătoare [...]. În baia micfa trebuie să se cufunde fiecare evreu de 3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră” <endnote id=" (887)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]