1,361 matches
-
sărutându-mă cu blândețe, limba lui strecurându-se în gura mea cu ușurința unei acadele. Lasă-mă pe mine să fac asta. Și îngenunche la rândul său în fața mea. Mă sărută peste haine, plimbându-și limba peste cusături, nasturi și fermoare. Eram incredibil de excitat, năpădit de dorință. Dar când ajunse la penisul meu, în loc să lingă, să sărute sau să sugă, mușcă. Mușcase tare și se folosi de starea în care mă aflam, împiedicat în haine, ca să repete ceea ce îi făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Omul, o brută de mahala, scund și vânos, se spală pe mâini... Lungana șatenă își dă ciorapii jos, își dă halatul soios la o parte și se așază cu fundul pe masă... Scundacul de Ghencea își desface cureaua, își deschide fermoarul și se apucă s-o posede pe îmbrăcatelea, din picioare... Lungana încearcă să se mobilizeze pasional cât de cât... Sună telefonul... Scundacul răspunde, să trăiți, dă lămuriri, lungana trece la cârmă... Dincolo de magaziner, pe care-l vehiculează ritmic ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
paginile fără grabă, interogînd-o mutește pe Frumoasa din carte. Căutam cea mai simplă și mai inteligibilă expresie pe care să o pot reproduce În ciuda limitelor mele fizice, și am Învățat În doi timpi și trei mișcări cum se zice „adio fermoar”. Nu era Shakespeare, Însă era mai bine decît nimic. Puteam s-o spun stînd pe picioarele dinapoi și fluturînd o lăbuță din față - făcînd semnul de la revedere -, gest urmat de o mișcare verticală de jos În sus, ca și cum mi-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Însă era mai bine decît nimic. Puteam s-o spun stînd pe picioarele dinapoi și fluturînd o lăbuță din față - făcînd semnul de la revedere -, gest urmat de o mișcare verticală de jos În sus, ca și cum mi-aș fi tras un fermoar peste piept, cu aceeași lăbuță. Am exersat În fața oglinzii, fluturare-tras fermoarul, fluturare-tras fermoarul, pînă cînd mi-a intrat În reflex -, ceea ce m-a pus În față În față cu o nouă problemă : cui aveam să i-o spun ? Răspunsul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
pe picioarele dinapoi și fluturînd o lăbuță din față - făcînd semnul de la revedere -, gest urmat de o mișcare verticală de jos În sus, ca și cum mi-aș fi tras un fermoar peste piept, cu aceeași lăbuță. Am exersat În fața oglinzii, fluturare-tras fermoarul, fluturare-tras fermoarul, pînă cînd mi-a intrat În reflex -, ceea ce m-a pus În față În față cu o nouă problemă : cui aveam să i-o spun ? Răspunsul era evident : unei persoane surde. Ceea ce mi-a dat măcar un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dinapoi și fluturînd o lăbuță din față - făcînd semnul de la revedere -, gest urmat de o mișcare verticală de jos În sus, ca și cum mi-aș fi tras un fermoar peste piept, cu aceeași lăbuță. Am exersat În fața oglinzii, fluturare-tras fermoarul, fluturare-tras fermoarul, pînă cînd mi-a intrat În reflex -, ceea ce m-a pus În față În față cu o nouă problemă : cui aveam să i-o spun ? Răspunsul era evident : unei persoane surde. Ceea ce mi-a dat măcar un nou țel În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Mi-am făcut griji În legătură cu slăbiciunea mea, ca nu cumva, de teamă și emoție, să leșin. Le-am privit cum se apropie și, cînd se aflau lîngă mine, am ieșit În fugă În mijlocul aleii, și lăbuțele mele au rostit „adio fermoar”. Am Încercat s-o spun cît mai răspicat, făcînd gesturi cît mai violente cu putință. Adio fermoar. Adio fermoar. În mod total absurd, am Încercat să amplific efectul chițăind cît de tare am putut. Mesajul meu ajunsese la țintă, vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
am privit cum se apropie și, cînd se aflau lîngă mine, am ieșit În fugă În mijlocul aleii, și lăbuțele mele au rostit „adio fermoar”. Am Încercat s-o spun cît mai răspicat, făcînd gesturi cît mai violente cu putință. Adio fermoar. Adio fermoar. În mod total absurd, am Încercat să amplific efectul chițăind cît de tare am putut. Mesajul meu ajunsese la țintă, vedeam limpede. Femeile și fetița se opriseră și stăteau tustrele uitîndu-se la mine cu gura căscată. Adio fermoar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cum se apropie și, cînd se aflau lîngă mine, am ieșit În fugă În mijlocul aleii, și lăbuțele mele au rostit „adio fermoar”. Am Încercat s-o spun cît mai răspicat, făcînd gesturi cît mai violente cu putință. Adio fermoar. Adio fermoar. În mod total absurd, am Încercat să amplific efectul chițăind cît de tare am putut. Mesajul meu ajunsese la țintă, vedeam limpede. Femeile și fetița se opriseră și stăteau tustrele uitîndu-se la mine cu gura căscată. Adio fermoar. A trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fermoar. Adio fermoar. În mod total absurd, am Încercat să amplific efectul chițăind cît de tare am putut. Mesajul meu ajunsese la țintă, vedeam limpede. Femeile și fetița se opriseră și stăteau tustrele uitîndu-se la mine cu gura căscată. Adio fermoar. A trebuit să-mi las toată greutatea pe picioarele dinapoi ca să spun asta și, În entuziasmul meu, mi-am pierdut echilibrul și am căzut pe spate. Una dintre femei a Început să scoată un sunet precipitat, ca un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
lui Jerry, mirosul lui Jerry, și am Închis ochii. Împletitura groasă a puloverului amortiza hurducăturile, Însă nu-mi alina durerea din picior. Sub coș, roata din față a bicicletei scîrțîia. Mi-ar fi plăcut să-i spun lui Jerry adio fermoar, Însă nu aveam puterea și, oricum, mă cam Îndoiam că ar Înțelege. Și așa am ajuns a doua oară În Cornhill. Prima oară fusesem purtat aici pe apele mișcătoare din pîntecul mamei, iar acum Între cutele puloverului lui Jerry. Asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
zis ea, te rog nu te opri. Așa că am continuat să cînt. Am reluat toată piesa de la capăt, de data asta cu propriile mele variațiuni, după care m-am ridicat În picioare și m-am Înclinat. Am făcut semnul adio fermoar, și am văzut că a priceput. A rîs, Însă rîsul ei nu semăna cu al tău. Era Încă frumoasă, deși vedeam limpede că timpul sau tristețea Îi Îngreunaseră ușor bărbia și-i Încrețiseră colțurile ochilor. Erau albaștri. M-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de ciment ale acestei clădiri povârnite și ambigui și-am parcat pe acoperișul în pantă, între mașini, într-un spațiu gol. După ce-și vârî bancnotele în poșeta argintie, femeia își coborî fața preocupată peste poala mea, desfăcându-mi expert fermoarul cu o mână. Începu să-mi frământe sistematic penisul deopotrivă cu gura și cu mâna, depărtându-și brațele comod peste genunchii mei. Am tresărit la apăsarea cotului ei dur. − Care-i problema cu genunchii tăi, ai avut un accident? Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
distanță de peste cinci sute de metri, traficul stătea în așteptare pe puntea înălțată a autostrăzii, lumina soarelui de după-amiază trecând peste geamurile autobuzelor liniilor aeriene și ale mașinilor. M-am strecurat mâna pe după curbura externă a coapselor lui Helen până la fermoarul desfăcut al hainei sale. Pe când dinții ca niște lame îmi tăiau încheieturile degetelor, am simțit dinții ei cum mă mușcă de lobul urechii. Ascuțimea acestor dureri îmi aduse aminte de mușcătura cioburilor de parbriz în timpul accidentului. Își depărtă picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
vâri penisul drept în anusul lui, să i-l îndeși până la rădăcină? Spune-mi, descrie-mi. Spune-mi ce ai face. Cum l-ai săruta în mașina aia? Descrie-mi cum te-ai întinde spre el și i-ai desface fermoarul pantalonilor, apoi i-ai scoate penisul afară. I l-ai săruta sau i l-ai suge direct? Cu ce mână l-ai ține? Ai supt vreodată un penis? Catherine preluase conducerea fanteziei. Pe cine vedea oare lângă Vaughan, pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lăsă pe spate, cercetându-i trăsăturile mici cu o privire detașată, măsurându-i corpul de sus până jos ca un acrobat care calculează traversele și impacturile unei figuri de gimnastică ce necesită o mare cantitate de echipament complex. Își desfăcu fermoarul pantalonilor cu mâna dreaptă, apoi își arcui șoldurile în față pentru a-și elibera penisul. În vreme ce puneam mașina în mișcare de la semafor, fata îl luă într-o mână, ținând cu cealaltă sticla de vin în echilibru. Vaughan îi desfăcu nasturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
moment dat, am simțit nevoia copleșitoare de a mă pișa. Am ales la întâmplare un copac și am purces să îl stropesc. Ceilalți așteptau la distanța prevăzută pentru asemenea cazuri de legi nescrise, ale firii. Tocmai terminasem acțiunea și închideam fermoarul pantalonilor când un urlet visceral zgudui pădurea, muntele și județul. Suna cam așa: - Băăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă! Am încremenit cu toții în poziții incomode, iar din codru a ieșit un gigantic urs brun, apropiindu-se cu pași iuți și supărați de noi. - Ăăăăăăăăăăăăăăăăă! urlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
florilor. - Nu jura strâmb! se auzi o voce din cer. Era însuși Dumnezeu, în pragul unui cort uriaș care plutea pe un nor. - Oh. Nu știam că asculți, Doamne. Scuze! - Nu face nimic, zise Dumnezeu intrând în cort și închizând fermoarul. „Hihihi“, chicoti o voce de femeie din cort. „Vai, ce mare e! Uuuu!“. - Vezi? zise Reptigli. Vezi ce-ai făcut cu minciunile tale? Boule! - Iartă-mă. Ai dreptate. Le-am furat din tablou, recunosc. - Așa, bravo. - Dacă-mi dai drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
scrisese noaptea trecută pe veceu. Începu să râdă de unul singur. - Mucul tău ca un mugur lăptos... asta-i bună... Și în exact acel moment, universul se blocă. Ca un schimbător de viteze rămas într-a treia. Sau ca un fermoar pe jumătate tras, care nu mai merge nici în jos, nici în sus. Da, cam așa. Slavă Domnului, Alin observă ce se întâmplase. Și tot slavă Domnului, Alin știa ce trebuie făcut. Merse în bucătăria de lângă birou. Găina fierbea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Încearcă... Ai hotărât să te angajezi în luptă, nu mai poți da înapoi. Cu mișcări convulsive deschei nasturii halatului alb al programatoarei Sheila și descoperi uniforma agentei de poliție Alfonsina, smulgi nasturii auriți ai Alfonsinei și găsești hanoracul Corinnei, tragi fermoarul Corinnei și vezi petlițele lui Ingrid... Restul de haine și le smulge singură: apar doi sâni tari, în formă de pepene galben, un stomac ușor concav, un buric adâncit, o burtă ușor convexă, două șolduri pline de femeie aparent slabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mine. Sunt invizibilă. Nu vreau decât să mă întrebe cineva ce s-a întâmplat. Apoi o să-mi văd mai departe de viață. Evie îi zice teancului de reviste: — Vreau să vii să stai cu mine când ieși de aici. Trage fermoarul poșetei de pânză de pe marginea patului meu și scormonește în ea cu ambele mâini. Evie zice: — O să fie distractiv. O să vezi. Urăsc să locuiesc singură cu mine însămi. Și zice: — Ți-am mutat deja lucrurile în dormitorul de oaspeți. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să se așeze pe patul meu, zice, și să mă trezească. Tatăl nostru. Rochia de bal e renăscută glorios pe umerii lui Brandy, e adusă înapoi la viață, grandioasă, de basm, imposibil de purtat oriunde în ultimii cincizeci de ani. Un fermoar gros ca șira spinării mele urcă pe-o parte până la subsuoara lui Brandy. Panourile corsetului îi strâng talia și-i fac să explodeze în sus sânii, brațele și gâtul lung. Fusta e compusă din straturi de mătase galben-pal cu borangic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
adânc. Pentru că eu încă n-am făcut-o. 2 Sub felinarul următor așteaptă Reverendul Fără Dumnezeu cu un geamantan pătrat alături. E încă destul de devreme, și toate culorile sunt negru sau gri. Materialul negru al geamantanului e brăzdat de cicatricele fermoarelor argintii îndreptate în toate direcțiile, un șvaițer negru de mici buzunare și fante, de săculeți și compartimente. Fața Reverendului parcă-i doar carne crudă, roșie, adunată în jurul unui nas și al unei perechi de ochi, ca o friptură cusută cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
sub bărbie, o fetiță care suflă în lumânările de pe tort. — Înainte să te dea afară, spune doamna Clark, o instruiești pe noua venită, spunându-i... Nu atinge. Frige! Dă jos picioarele de pe canapea! Și...nu cumpăra niciodată ceva cu un fermoar de nylon. Cu fiecare dădăceală, ești obligată să treci din nou prin toate alegerile pe care le-ai făcut, să-ți revezi șirul vieții lecție cu lecție. Și după atâția ani, vezi cu cât de puțin ai rămas, cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în proporție de șaizeci la sută de cât îi sunase apa în cap. Leziuni cerebrale traumatice, i-au spus la urgență. Cum tremurau amândoi, țineau pensula de machiaj cu ambele mâini. Amândoi erau prea rigizi pentru a-și putea închide fermoarul rochiei la spate. Se clătinau chiar și pe tocuri medii. Și touși, mergeau înainte. Când va fi timpul, când avioanele de luptă ale Emiratelor Arabe Unite îi vor însoți ca niște umbre, Flint s-ar putea să fie prea orb ca să piloteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]