577 matches
-
mai închide ochii altul, sînteți tineri, aveți sângele fierbinte, n-aveți minte deloc... Făcui bunicului un semn să tacă. Eram acum fascinat să aflu ce nu știuse Matilda că zace în mine. "Spui dumneata, bunicule, că n-am fost o fetișcană. Ba am fost! strigă Matilda. Pentru că înainte am avut de-a face cu doi bărbați care s-au purtat cu mine civilizat, nici unul nu numai că n-a îndrăznit, dar nici nu s-a gândit vreodată că ar putea să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar acuma nu vrea să recunoască..." Atunci de ce l-ai luat! zise bunicul liniștit, și el cu humor. Ai avut la dispoziție doi ani ca să-l cunoști și două măritișuri în urmă, nu poți să spui că ai fost o fetișcană fără minte. Ești mai bătrână decât el!" adăugă cu brutalitatea simplă a oamenilor în vârstă care merg direct și fără nuanțe spre realitățile elementare. ,.De unde să știu eu ce zace în el", răspunse Matilda, al cărei chip se transfigurase brusc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fata îl plăcea era măritată și a desmăritat-o bietul Costaichie." "De ce? De ce îi zici bietul?" "O să vedeți! Până să divorțeze, fata..." "De ce îi zici fată dacă era măritată?" "Păi pentru că nu arăta, dom' profesor, avea ea așa o aliură de fetișcană... Ei, și fetișcana ce-și zice ea: da, îmi las eu bărbatul, asta nu e greu, da' ia să văd dacă mă iubește tot atât de tare ca și el, ca să te pun la probe..." Și lui Vintilă deodată îi reveni verva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era măritată și a desmăritat-o bietul Costaichie." "De ce? De ce îi zici bietul?" "O să vedeți! Până să divorțeze, fata..." "De ce îi zici fată dacă era măritată?" "Păi pentru că nu arăta, dom' profesor, avea ea așa o aliură de fetișcană... Ei, și fetișcana ce-și zice ea: da, îmi las eu bărbatul, asta nu e greu, da' ia să văd dacă mă iubește tot atât de tare ca și el, ca să te pun la probe..." Și lui Vintilă deodată îi reveni verva, își izbi uluit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el cu dispreț, arătând cu capul încolo, spre o albie fictivă de râu. Ei, aruncă-te în apă! Că hâr, că mâr, Bacaloglu nu știa să înoate, dar îi era rușine să spună. Nu te-arunci?" susură el imitînd-o pe fetișcană ca și când ar fi avut o limbă de șarpe și apoi tăcu posomorât. "Ei, zisei, și ce-a făcut Costaichie?" "S-a aruncat, dom' profesor, așa cum era, îmbrăcat și încălțat, era să se înece. Și aia se uita la el cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
povestit și exclamă cu multă milă pentru noi doi, uitîndu-se la halbele goale dinaintea noastră: Și nu mai putem să bem și noi câte una?" "Ba da", zisei... Apoi: "Noroc, dom' profesor!" și continuă: "Se face iarnă. Mă duc, zice fetișcana, să schiez. Nu zice, nu întreabă, mă, bleandă, tu știi să schiezi? Hai cu mine! Dacă știi e-n regulă, dacă nu, cumpără-ți schiuri și te învăț eu. Nu! Și ăsta, nătărău, gelos (dar gelos pe cine?), merg și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
unui timid care bravează, inclusiv prin suprimarea semnelor de punctuație, resimțite drept pretențioase, astfel cum un ins s-ar înfățișa la o ceremonie într-un veșmînt de meșteșugar: "Acum cînd anotimpul acesta neașteptat de frumos vine pe furiș ca o fetișcană ce nu a cunoscut niciodată străzile orașului cu firmele lor ultramoderne cînd benzina poartă ciuboțele roșii iar toxicomania tinde să devină război mondial cînd undeva în mijlocul oceanului un disperat lansează semnale esoes pe care nu le mai interceptează nimeni din cauza
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
o femeie de serviciu care avea liber, și fosta lui nevastă, care avea și ea liber. Totuși, pașii erau ai cuiva. - Da? zise fără să își ridice privirea. - Bună ziua, răspunse o voce de femeie. O privi. Era, de fapt, o fetișcană îmbujorată, cu zăpadă în păr, înfofolită într-o pufoaică, cu o căciulă colorată pe cap și un fular mov la gât. - Da? întrebă șeful de gară, deloc convins de acest cuvânt. - Aș vrea un bilet până la București, zise fata, scoțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
103 ani al lui Maggie, care se Întîmpla să fie și orb. CÎnd prelata a căzut, toată adunarea a rămas fără aer. Familia Tipică era compusă dintr-o mamă În pielea goală care alăpta la sîn un prunc, cu o fetișcană nubilă, de asemenea goală, stîndu-i alături. Nu tu figură paternă, nu tu protector, nu tu Bărbat. Bunicul lui Maggie, crezînd că vaietul de oroare al mulțimii avea de a face cu calitatea prestației lui, a tot tras de sfoara agățată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
nedumerit ca și tine. Se pare că nu sîntem singuri. O urmă de zîmbet apare pe buzele uscate ale lui Wakefield cînd vede uimirea sinceră a Diavolului și sprîncenele lui stufoase Înălțate a Întrebare. Apoi Începe să chicotească, precum o fetișcană emoționată la prima Întîlnire. CÎnd ochii galbeni ai Diavolului se cască Într-o expresie de sinceritate prefăcută, Wakefield izbucnește În rîs. RÎde și rîde și nu se poate opri. Nu pot... să cred, reușește să Îndruge În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și tânără. Nicidecum ca un părinte singur. Sau ca o nevastă părăsită. Indiferent cum s-ar presupune că ar trebui să arate o astfel de persoană. Cu o pereche de ciorapi groși și propriile mele cizme arătam plăcut, ca o fetișcană (ha!) inocentă (de două ori ha!). Și dacă rochia era nițel cam prea scurtă pentru mine, expunându-mi o porțiune alarmant de mare din coapsă - asta fiindcă Helen era cu mult mai scundă decât mine -, atunci cu-atât mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Nu putea să fie confortabil să fii înconjurat de puștoaice chicotitoare și excitate de optsprezece ani când tu trecusei în etapa maturității. Și mi-am dat seama că de asemenea nu putea să fie confortabil să ai în jurul tău atâtea fetișcane îndrăgostite de tine. Nu atunci când tu erai o persoană bună la suflet - așa cum părea să fie Adam - și nu voiai să le faci să sufere sau să se supere pe tine. Uneori, nu c-aș fi știut din proprie experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am închis - recunoscătoare - lui James, telefonul a sunat din nou. Era Adam! Frumosul, înaltul, bunul, haiosul, dulcele Adam. —Bună, Claire, a zis el cu vocea lui splendidă. —Bună, Adam. Eram așa de fericită să-l aud. Mă simțeam ca o fetișcană, îmi venea să chicotesc, să râd ca proasta și mi se părea că simt furnicături prin tot corpul. Am auzit că trebuie să primești felicitări, a zis el cu o voce rece și dură. A fost ca o găleată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
când voi doi ați făcut sex, că asta înseamnă ceva pentru tine. Detta: Mda, mă rog, tu l-ai omorât pe tata. Tessie (țâțâind): Apropo de a ține dușmănie. Detta: Uite, du-te și lasă-mă s-o omor pe fetișcana aici de față. Eu: De ce vrei să mă omori? Detta: Din cauza lui Colin. Eu: Colin? Ce...? Oh, Doamne, e fiul tău? Ea: Nu. Colin e iubitul meu. Eu: IUBITUL tău? Dar s-a culcat cu mine! Ea: Iată de ce o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
O fetiță cu o Înghețată se apropiase și Întrebase dacă ei erau aceia de la TV care organizau concursul pentru Miss Apeninii Ligurici, Belbo Îi răspunsese să plece imediat, că altfel avea să-i facă și ei ce-i făcuse câinelui, fetișcana Începuse să plângă. Venise medicul de circumscripție, zicând că era fiica lui și Belbo nu știa cu cine are de-a face. Dintr-un rapid schimb de scuze și prezentări reciproce reieșise că medicul publicase un Jurnal dintr-o circumscripție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
repede Într-un pârâu primăvăratic“. „Țțț!“ a contraatacat Mama Scumpă. „A spus-o unor oaspeți străini. Care se așteaptă la vorbe umflate. Pentru că nu au rușine, dau dovadă de proastă-creștere și de lipsa oricărui standard de excelență. În plus, orice fetișcană poate cânta cântecul acela cu ușurință, chiar și tu dacă ai exersa puțin mai mult.“ Acestea fiind spuse mi-a dat una peste cap ca să obțină efectul complet. Mama Scumpă spunea că tata nu avea nevoie să-i umfle ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să nu se trezească fluierate, stropite cu apă sau evaluate zgomotos pe holuri de grupurile golanilor de-a douășpea: „Da, mami. Arăți aproape splendid.“ Culmea e că derbedeii aveau dreptate, nimeni nu părea perfect în liceu, cu-atât mai puțin fetișcanele care fugeau semețe din cancelarie cu catalogul sub braț. Picioarele plinuțe, fustele nehotărâte (fără crăpături și cu pliuri la limita genunchilor), poșetele-bombardier (ar fi încăput și-un fotoliu în ele), zâmbetul cubic, țuguiat - nimic nu anunța un început stimulativ de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-i cu Erina? - Crezi că-l iubește? - Ești nebun? Tu nu vezi? Să-ți spun tot ce face pentru el? Cum se aruncă alături de el În fața morții? Cum Îi mângâie fruntea când el doarme? Și asta durează de când era o fetișcană... Credeam că astfel de lucruri se petrec doar În cărți... Dar tu? Cu calitățile tale... extrasenzoriale? Tu ce simți? - Simt bunătate. Căldură. Un fel de gingășie. - Măi, măi... asta vă Învață pe voi, Ninja? - Nu. Nu ne Învață asta. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lâncezit. Câteva minute nu s-au auzit decât clinchetul ușor al lingurilor în farfuriile pline cu ciorbă de perișoare, una din specialitățile delicate, mult căutate ale casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi helgea, pusă ștrengărește peste cocul ei, o ștrengăriță bucovineană, plină de zâmbet și de ispită, care s-a apropiat cu sfioșenie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
soțul meu acasă, l-aș trimite să cumpere. N-a venit de două nopți, iar eu și fiica mea ne culcăm devreme... N-avem nici un bănuț în buzunare. Pe când vorbea, pe chip îi flutură un zâmbet. În spatele ei stătea o fetișcană slăbuță, de doisprezece-treisprezece ani, cu ochi mari, timidă, ceea ce dovedea că nu prea era obișnuită cu străini. Dușmance... Nu, nu le consideram așa. Eram însă convinsă că, într-o bună zi, mă vor privi ele pe mine ca dușmancă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
periat și lustruit, cu fața inflamată de la bărbierit până la colțul ochilor lui de eschimos, în subsolul lui Kreindl unde urma să aibă loc întâlnirea. Dar fata era slabă și palidă și nu I-a plăcut. El avea în minte o fetișcană nurlie, plină de viață, cu păr negru, cu buze mari, o petrecăreață. S-a purtat ca un domn însă și a scos fata slabă în oraș de vreo două ori; a primit de la el o păpușă în formă de heruvim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de tine? Nu, matale ești pe străzi cu pierde-vară ăla de Klein, și înveți să furi și tot felul de alte porcării. Nu mă îndoiesc că ți-ar plăcea să fii unchiul unui bastard făcut de frate-tău cu vreo fetișcană poloneză cu păr alb și să-i explici lui tac-său care muncește la obor ce ginere grozav o să fie? O să-ți crape capul cu ciocanul, ca unei vite, și apoi o să dea foc casei. Păi, a zis Simon, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care se făcea chetă pentru a ajuta un prieten să plătească chiria. Toate astea le făcea din plictiseală sau ca să întâlnească fete, nu pentru că îl considera pe Sylvester ca pe unul din copiii zorilor de zi, ci pentru că îi plăceau fetișcanele în jachete de piele, pantofi cu tocul jos, berete și cămăși de lucru de chembrică. Literatura de propagandă pe care o aducea cu el acasă era folosită a doua zi pe post de mușama și pusă sub cănile de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Tillie, dar nu imediat. Am o surpriză pentru el mai întâi. Îl duc la un spectacol. Willie, i-a spus tulburată. Lasă-l. Asta e noaptea lui. Nu la un film amărât de cartier, ci la McVicker, un spectacol cu fetișcane, animale dresate, și un franțuz de la Bal Tabarin care stă în cap pe o sticlă de cola. Ei, cum îți sună, Augie? Îți place ideea? De-o săptămână o plănuiesc. Sigur, mergem. Jimmy mi-a spus că oricum petrecerea o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
amirali celebri, cum a făcut Nelson în portul Neapole. În acest mod cred că trebuia citită fața netedă a locotenentului în momentele în care ședea în larma plăcută de la Chez Paree, uitându-se la Veloz și la Yolanda sau la fetișcanele aproape goale care nu știau nici ele prea bine ce fac, dar care mimau mișcările unor oameni foarte ocupați ce-și duc plăcerile personale la bun sfârșit. Oricum, câtă vreme acest club de noapte era unul dintre cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]