142 matches
-
crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenței când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzația căldurii ei fizice de la distanță. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respirația, de pulsația vieții ei. Fetișizarea tuturor obiectelor ei și a tot ce ține de ea: mantila ei din cuier, când intru în antret, mă înfioară; caligrafia ei are o feminitate tulburătoare în fiecare literă, și mai ales în cele care se înalță ori se coboară
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un articol din 1925, intitulat Idealism. Sunt ironizate "aranjamentele" scriitorilor de a-și crea "o mică lume ideală în mijlocul acestei lumi de mizerie" (Opere, VI, p. 220). Pe damele "fine", "caritabile", le consideră "deviate", anormale. Eroarea acestor scriitori constă în fetișizarea naturii feminine: "ei cred că inteligența fascinează atât de mult sexul "fin"". Alt argument, ce-l găsim și-n aforisme, este incompatibilitatea dintre intelectualul de rasă, cu atât mai mult a celui în vârstă, și iubire. Un singur detaliu se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
alonja „națională și europeană“ a problematicii e majoră) și, probabil, cel mai valoros prozator al bătrâneții, al îmbătrânirii din întreaga literatură română, alături de G. Călinescu. Se știe cât de greu e să scrii bine despre bătrânețe într-o epocă a fetișizării, a mitologizării juventuții... Mai ales atunci când, de fapt, îmbătrânirea este (și) aceea a unui timp, a unei istorii, a unei lumi. Personal, așez Dimineață pierdută printre capodoperele noastre postbelice, în imediata apropiere a Moromeților lui Marin Preda; Ilie Moromete și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de educație este minoră și că cei meniți să o facă sunt părinții. Păcatul ignorării educației pentru viața privată se explică prin caracterul hiperintelectualist al programelor și al evaluării performanțelor școlare, prin interesul supradimensionat pe aspectele formal-abstracte ale învățării, prin fetișizarea învățării de lecții în detrimentul formării deprinderilor comportamentale. Adică prin ambiția fiecărui domeniu de a informa fără să educe. Educația pentru viața privată se compune din câteva elemente de fond, necesare evoluției individuale: managementul domestic, abilități casnice, îngrijirea propriei persoane, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
că se potrivește cu convingerile și experiențele noastre personale. A doua impresie ia forma unei întrebări: n-ar putea fi eficiența/succesul o combinație a doi sau chiar mai mulți factori determinanți? Articolul aduce argumente foarte bune și clarificatoare împotriva fetișizării „talentului”: Enron a falimentat din cauză că pentru ei „nevoile clienților și ale acționarilor erau secundare nevoilor angajaților cu poziții cheie/principale” (p. 30); o companie narcisistă (precum Enron), ca și o persoană narcisistă, va exagera importanța talentului (companiile narcisiste devin mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
moară și omul să existe fără el. Care e azi raportul dintre poporul român și cultura română? Își merită poporul cultura? Va mai crește cultura română prin actualul nivel de interes (sau dezinteres) al poporului român? Sau vom trăi din fetișizarea înaintașilor? Un popor, oricare ar fi el, își merită cultura pe care a avut grijă să și-o facă și să nu și-o distrugă. Deci și poporul român, care, din nefericire, prin diverși factori decizionali, unii alogeni, alții inconștienți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru că în ultimul secol, în cea mai mare parte, cea mai lovită, mai vătămată, mai distrusă, mai nesusținută de putere a fost cultura. Dacă se va continua așa, n-are cum să mai crească, ci, dimpotrivă, să dispară. Nici măcar de "fetișizarea înaintașilor" nu va putea fi vorba. Ci de un soi de mancurtizare, de împingere în uitare a tot ce poate aminti de o identitate națională, nu în sensul unui naționalism păgubos, de paradă, ci în sensul cel mai grav, asemănător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Această industrie a muzeelor este întreținută de obște, căreia i se cere să rabde, să strângă cureaua, că este criză, doar pentru cei mulți, din care unii sunt analfabeți. Mediocritatea laudă și prezintă publicului pseudo valorile lor contemporane. Există a fetișizare subiectivă a valorii unor obiecte. În mod subiectiv li se atribuie o valoare de vânzare pentru sume exorbitante de bani. În felul acesta, în loc de bani, se stochează obiecte care pot fi vândute pe sume fabuloase. Aici se pot încadra timbrele
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
toți cei ce au strălucit pe gazon pot deveni și mari antrenori. Pacifist Nu te poți considera pacifist în timp ce fluturi sabia războiului deasupra capului. Sfat Nu căuta îngeri, sfinți și persoane cu conștiința neîntinată printre locatarii stabilimentelor de detenție. Atentat Fetișizarea importanței computerului și a internetului reprezintă un atentat la binefacerile cărții și, implicit, la cultura generală a tineretului. Contagiune Veselia, ca și tristețea, este contagioasă. Naivitate Adulților li se potrivește naivitatea numai atunci când o mimează. Lăcomie În afaceri lăcomia este
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
directe ou je me trompe fort. On appelait technique au cinema les moyens de truquer la realité — ce sera dorénavant les moyens de la voir. L’oeil remplacera le trompe l’œil. Nefăcînd rabat de la cunoscuta sa exigență artistică, autorul respinge fetișizarea „noutății tehnice” și a tehnicii în genere („mijloc de trucare a realității”) subliniind primatul creației: Je souhaite a René Clair d’etre le Rimbaud du cinéma, à une seule condition prés. Qu’il comprenne a temps que la téchnique est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al dezvoltării și al modernizării -, cît și în cazul imperiilor în dezagregare economico-identitară (Austro-Ungar, Otoman, Țarist) sau al confederațiilor statale recente, precum Italia post-Risorgimento sau Germania wilhelmiană. Atitudinea față de avansul tehnicii și al civilizației industriale îmbracă forme extrem de diverse, de la fetișizare triumfalistă, entuziastă (futurismul) la angoasă apocaliptică (expresionismul), de la militarism revanșard la anarhism, bolșevism și pacifism. În fundamentalul său studiu dedicat modernității vieneze din preajma lui 1900, Jacques Le Rider deconstruiește, pe urmele lui Carl Schorske, „forma actuală a mitului habsburgic”: „Comparativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
replantați copacii, condamnați omul ! Culmea ipocriziei este atunci cînd „omul” este taman țăranul, omul societății domestice, care totdeauna a conviețuit după rînduială cu animalele și pădurile, iar salvatorul este activistul citadin înstrăinat de ordinea naturii ! Reversul acestei victimizări și/sau fetișizări este ura. Nemaiștiind să ne purtăm firesc cu însoțitoarele noastre, respectîndu-le viața dimpreună cu viața noastră, fie le iubim în exces, fie le urîm peste măsură. În timp ce scriu aceste rînduri, Bogdan mi-a trimis un sms despre moartea cățelei „maidaneze
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
finanțatorilor. - Are un set de norme de „good practice”, cu reguli de includere/excludere ce derivă din ele și mijloace de control și sancțiune. Expresia lor palpabilă o constituie template ul și acele „ritualuri de verificare” despre care vorbește Power. - Fetișizarea template-ului exprimă și ideologia acestei culturi, ea plasînd încrederea în proceduri, nu în oameni : in template we trust ! - În fine, tot acest eșafodaj se legitimează printr-un set de valori întemeiat într-un nou crez universalist : accountability. O societate democratică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de modernizare a ruralului. Produs al unei nostalgii urbane proiectate în spațiul rural, acesta este preluat și asumat ca semn de „urbanitate” de către lumea rurală. Material, el se exprimă prin supralicitarea lemnului în toate contextele și ipostazele și miniaturizarea și fetișizarea unor elemente ale universului rural, de la obiecte la animale. Simbolic, se caracterizează prin faptul de a uni contrariile, construind astfel o continuitate temporală : „și în pas cu moda, și în urmă la vechea tradiție”. „E și modern, e și tradițional
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lungi liste de interpretări superb mitologice, de la Eminescu la Blaga, Cioran sau Noica. Frumoasă companie, dar poate că era timpul să ieșim din „boicotul istoriei” și să ne instalăm responsabil în aceasta ; poate că ar fi cazul să renunțăm la fetișizarea mentalității ca explicație a tot și toate, pe linia unei psihologii a poporului la care s-a renunțat peste tot de multă vreme, și să avem în vedere „faptele sociale” care, de la Durkheim încoace, nu pot fi explicate decît prin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
contextul socio-economic; sau, mai brutal, mijloacele și condițiile reale de producție. Și, în numele materialismului cultural, concept drag, preluat de la Raymond Williams (definitoriu, credem noi, pentru optica lui Kellner), autorul coboară în context. Observă, de pildă, declinul feminismului, invazia actorilor "ultra-macho", fetișizarea gustului public ș.a., fără a uita însă că e vorba de efecte. Și fără a minimaliza consecințele pe termen lung. Fiindcă această cultură high-tech, ca sector economic dinamic, devine o cultură globală. Tehno-cultura, industrializîndu-se, oferă produse în serie și se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să indice modul în care publicul consumator este el însuși un produs în cadrul relațiilor sociale și cum cultura însăși contribuie într-o anumită măsură la producerea unui public și la impunerea modului de receptare a textului. Există, fără îndoială, pericolul fetișizării publicului în contextul recentei tendințe de accentuare a importanței receptării și interpretării semnificațiilor de către public. Ca urmare, s-a produs o deplasare la scară mare a accentului de la text și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al producătorului de text conform căruia nu există text în afara lecturii, rezultatul fiind o parodie a celebrelor cuvinte ale lui Derrida, și anume că nu există nimic în afara textului. În plus, anumite versiuni ale studiilor culturale au ajuns la o fetișizare a rezistenței. În cursul evoluției cercetării receptării în studiile culturale, s-a sugerat distincția între lecturile de tip dominant, negociant sau de opoziție (Hall, 1980b: preluată în opera lui Fiske). Această schemă face distincția între lecturile dominante, în care publicul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vedere efectele conservatoare și de manipulare ale anumitor tipuri de cultură media și ar putea, astfel, servi intereselor industriilor de cultură, așa cum arată ele astăzi, și acelor grupuri care le folosesc pentru a-și promova propriile interese și programe. O dată cu fetișizarea rezistenței apare și fenomenul de fetișizare a luptei. Fiske, de exemplu, transformă termenul "popular" într-un teren de luptă în care diferitele categorii de public se opun dominației, se străduiesc să-și producă propriile sensuri și senzații de plăcere și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale anumitor tipuri de cultură media și ar putea, astfel, servi intereselor industriilor de cultură, așa cum arată ele astăzi, și acelor grupuri care le folosesc pentru a-și promova propriile interese și programe. O dată cu fetișizarea rezistenței apare și fenomenul de fetișizare a luptei. Fiske, de exemplu, transformă termenul "popular" într-un teren de luptă în care diferitele categorii de public se opun dominației, se străduiesc să-și producă propriile sensuri și senzații de plăcere și se sustrag controlului social și manipulării
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
structurile de putere existente și nici nu schimbă în vreun fel condițiile materiale, nici nu ameliorează structurile de opresiune ale celor ce opun "rezistență" doar producînd sensuri și plăcere în domeniul "culturii populare". Dezaprob, de asemenea, ceea ce eu numesc o fetișizare a plăcerii publicului ce apare în anumite variante de studii culturale. Ca reacție împotriva unei atitudini oarecum ascetice față de anumite tipuri de cultură din teoriile radicale mai vechi, s-a argumentat că trebuie luat în considerare și modul în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cum circulă acestea și cum le folosește publicul sau cum le decodează pentru a produce sensuri. Hall afirmă că: "Abstragerea textului din practicile sociale care l-au produs și din instituțiile unde a fost elaborat a reprezentat un proces de fetișizare... Aceasta face imposibilă clarificarea modului în care a apărut și s-a dezvoltat o anumită ordonare a culturii și anume: circumstanțele și condițiile reproducției culturale pe care operarea "tradiției selective" le făcea să apară ca naturale, ca "de la sine înțelese
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pus într-o poziție delicată prin faptul că se identifică cu bărbații perverși din videoclip. Ca atare, deși pelicula oferă corpul Madonei ca obiect propriu divertismentului, ca obiect al plăcerii voyeuriste, cadrul în care apar aceste imagini împiedică procesul de fetișizare prin identificarea voyeurismului și a obiectizării trupului feminin ca parte a unui proces social care exploatează femeia pentru divertismentul bărbaților patetici și perverși. Susan Bordo (1992) susține, cu toate acestea, că videoclipul accentuează spectacolul transformării corpului feminin în obiect, că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
spre nenatural, artificial, exagerare, ironie, considerînd joaca cu forme și imagini culturale, caracterul teatral și plăcerea travestiului (1969:277ff) ca fiind o excelentă caracterizare a strategiilor Madonei. 15 În mod asemănător, în videoclipul "Open Your Heart", Madona înfățișează procesul de fetișizare și transformare a femeii într-un obiect, apărînd ea însăși într-un fel de kinetoscop. Aici ea utilizează imagini standardizate și sexiste ale femeii, dar le diminuează efectul prin prezentarea originilor procesului de fetișizare a trupului, în cadrul unor saloane de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Your Heart", Madona înfățișează procesul de fetișizare și transformare a femeii într-un obiect, apărînd ea însăși într-un fel de kinetoscop. Aici ea utilizează imagini standardizate și sexiste ale femeii, dar le diminuează efectul prin prezentarea originilor procesului de fetișizare a trupului, în cadrul unor saloane de dans dubioase, în prezența voyeuriștilor de condiție proastă sau "perverși". 16 Presupun însă că aceasta este doar o opinie personală. Un ziarist a descris cum a ajuns, în urma contemplării imaginilor, la un punct culminant
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]