320 matches
-
al sultanului atotputernic. Pentru politica de cuceriri, sultanul avea la dispoziție cea mai numeroasă și mai puternică armată a timpului. În cea mai mare parte, aceasta era constituită după un sistem feudal, moștenit de la bizantini. Țara era împărțită în feude. Feudele mari se chemau ziamet, iar feudele mici timare. Fiecare stăpân feudal era obligat să slujească cu armele pe sultan și, proporțional cu veniturile feudului, să aducă un număr de oameni înarmați. Dar, spre deosebire de situația din statele feudale din Europa, aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cuceriri, sultanul avea la dispoziție cea mai numeroasă și mai puternică armată a timpului. În cea mai mare parte, aceasta era constituită după un sistem feudal, moștenit de la bizantini. Țara era împărțită în feude. Feudele mari se chemau ziamet, iar feudele mici timare. Fiecare stăpân feudal era obligat să slujească cu armele pe sultan și, proporțional cu veniturile feudului, să aducă un număr de oameni înarmați. Dar, spre deosebire de situația din statele feudale din Europa, aceste feude nu erau domenii ereditare. Fiind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parte, aceasta era constituită după un sistem feudal, moștenit de la bizantini. Țara era împărțită în feude. Feudele mari se chemau ziamet, iar feudele mici timare. Fiecare stăpân feudal era obligat să slujească cu armele pe sultan și, proporțional cu veniturile feudului, să aducă un număr de oameni înarmați. Dar, spre deosebire de situația din statele feudale din Europa, aceste feude nu erau domenii ereditare. Fiind la discreția lui, sultanul le putea lua vasalului său când voia, pentru a le împărți altor slujbași capabili
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mari se chemau ziamet, iar feudele mici timare. Fiecare stăpân feudal era obligat să slujească cu armele pe sultan și, proporțional cu veniturile feudului, să aducă un număr de oameni înarmați. Dar, spre deosebire de situația din statele feudale din Europa, aceste feude nu erau domenii ereditare. Fiind la discreția lui, sultanul le putea lua vasalului său când voia, pentru a le împărți altor slujbași capabili și credincioși Porții. În afară de aceasta, conducerea oastei otomane era dintre cele mai valoroase. Ridicarea conducătorilor atât pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale Casei Imperiale - ienicerii, azapii și spahii. Franz Babinger scria că Imperiul Otoman este împărțit în 60 de sangeacate și fiecare sangeacat era obligat să trimită la chemarea sultanului 1.000 de oameni. Spahii formau cavaleria de elită; ei posedau feude și numărul lor se ridica la 40.000, în 1475. Mai erau achingii, călăreții care mergeau în dobândă, circa 15-20.000, care se deplasau înaintea armatei, aruncând groază prin sălbăticia cu care se comportau față de locurile prin care treceau. Baiazid
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lung, Ivan al III-lea îi cerea regelui polon, în vara anului 1488, un salv- conduct permanent pentru solii săi și cei moldoveni care mergeau de la Moscova la Suceava. În anii 1487-1499, Matei Corvin dăruie lui Ștefan cel Mare două feude în Ardeal: Cetatea Ciceului și Cetatea de Baltă. Regele Ungariei s-a plâns Papei că regele Poloniei l-a amăgit pe domnul Moldovei și a „sustras pe domnul Moldovei de la ascultarea sa”, dar aceasta s-a produs datorită faptului că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar o promisiune goală pentru că, în momentul în care turcii atacă Moldova, Matei se întreba: „Unde sunt polonii ? Unde e ajutorul promis cu un râu de vorbe ? Unde e credința lor ?” El hotărăște să-i doneze lui Ștefan cele două feude, pentru ca Ștefan să nu se depărteze de coroana ungară, în urma pierderii Chiliei și a Cetății Albe. În 1540, regele Ferdinand al Austriei îi scria lui Ștefan Lăcustă, menționând: „Cetatea Ciceu și Cetatea Balta, existente în părțile Transilvaniei, au fost date
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dania sa pentru virtuțile militare ale domnului Moldovei, care trebuia să rămână ca aliat, altfel s-ar fi produs o mare pierdere pentru „întreaga Creștinătate”. Nu s-a păstrat documentul prin care Matei i-a cedat lui Ștefan cele două feude. În 1492, când regele Vladislav întărește dania făcută de Matei, este vorba de un nou privilegiu - o nouă donație - ceea ce presupune existența privilegiului anterior. Dar nici acest document nu s-a păstrat. Cetatea Ciceului avea, în momentul în care este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se lăudaseră”. Ștefan cel Mare a preferat să recunoască suzeranitatea regelui Ungariei, care era una pur formală, nu presupunea depunerea omagiului, cum o făcuse la Colomeea, și, pe deasupra, Matei Corvin îi promitea, dacă nu ajutor ca să recucerească cetățile pierdute, două feude în Transilvania, unde s-ar fi putut refugia, în împrejurări vitrege. În același an, 1489, Alexandru, fiul lui Ștefan se căsătorește. Un act de familie, dar cu rezonanță internațională. La 29 iunie, 1489, Matei poruncea să i se dea 500
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noul rege ceea ce obținuse de la Matei Corvin, relații mai degrabă de alianță decât de subordonare strict vasalică, așa cum i-ar fi cerut regele Cazimir. Politica lui Ștefan s-a dovedit a fi foarte înțeleaptă. Vladislav îi va recunoaște stăpânirea asupra feudelor din Transilvania și îi va acorda sprijinul diplomatic și militar în conflictul lui Ștefan cu Polonia. Maximilian nu a obținut tronul Ungariei, în schimb, el va obține, la 7 noiembrie 1491, prin tratatul încheiat la Bratislava (Pressburg, Pozsony), recunoașterea drepturilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Carol Martel a fost obligat să formeze o armată de călăreți, care să se opună cavaleriei musulmane. Neavând venituri, care să îngăduie organizarea unei călărimi greu înarmate, Carol Martel a înzestrat pe cavalerii săi cu o bucată de pământ numită feud. În schimbul feudului, stăpânul acesteia era obligat să meargă la oaste, la chemarea regelui. Astfel s-a născut o societate feudală, care avea la bază posesia unui feud și obligația militară a feudalului. În 732, musulmanii au fost opriți la Poitière
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost obligat să formeze o armată de călăreți, care să se opună cavaleriei musulmane. Neavând venituri, care să îngăduie organizarea unei călărimi greu înarmate, Carol Martel a înzestrat pe cavalerii săi cu o bucată de pământ numită feud. În schimbul feudului, stăpânul acesteia era obligat să meargă la oaste, la chemarea regelui. Astfel s-a născut o societate feudală, care avea la bază posesia unui feud și obligația militară a feudalului. În 732, musulmanii au fost opriți la Poitière și forțați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Carol Martel a înzestrat pe cavalerii săi cu o bucată de pământ numită feud. În schimbul feudului, stăpânul acesteia era obligat să meargă la oaste, la chemarea regelui. Astfel s-a născut o societate feudală, care avea la bază posesia unui feud și obligația militară a feudalului. În 732, musulmanii au fost opriți la Poitière și forțați să se retragă. Având o asemenea oaste de cavaleri, Carol cel Mare (774-814) a organizat aproape în fiecare an o campanie militară, care a dus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nuanțările de rigoare, potrivit căruia toată țara, Moldova, “a fost patrimoniul unui singur domn”. Domnul a fost cel care i-a dăruit cu moșii pe boierii noștri. Ceea ce înseamnă că domeniul feudal (boieresc) s-ar fi format prin acordarea unui feud (domeniu) vasalilor săi, așa cum s-a întâmplat în apusul Europei. În anaforaua, pe care boierii moldoveni au alcătuit-o în 1817, se arăta că atunci când a venit Dragoș în țară, “pământul era locuit și moșiile au fost stăpânite din moși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniului boieresc. Marile moșii din Moldova nu s-au constituit ca dar al unei feude de către domn unui vasal al său, ele existau, iar domnii nu au făcut altceva decât să întărească stăpânirea unei moșii, care nu este, totuși, un feud. Cercetările făcute, mai ales după anul 1950, au încercat să demostreze că domeniile (moșiile) boierești de la noi au fost alcătuite și organizate aidoma domeniilor feudale din apusul Europei. Având o organizare economică autarhică, ele “reprezentau și pe tărâm politic o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestora erau comandați, în timp de război, de către pârcălabii cetăților de care aparțineau. Oastea cea mică Cetele boierești. Organizarea militară a societății feudale se baza pe obligația vasalilor de a sluji cu armele pe seniorii lor. Seniorul dăruia vasalului un feud (o moșie) și, în funcție de mărimea acestui feud, era obligat să se prezinte la chemarea seniorului cu un anumit număr de oameni înarmați. O oaste feudală era formată din seniori și vasalii lor care formau cetele feudale (banderii), țăranii fiind excluși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de către pârcălabii cetăților de care aparțineau. Oastea cea mică Cetele boierești. Organizarea militară a societății feudale se baza pe obligația vasalilor de a sluji cu armele pe seniorii lor. Seniorul dăruia vasalului un feud (o moșie) și, în funcție de mărimea acestui feud, era obligat să se prezinte la chemarea seniorului cu un anumit număr de oameni înarmați. O oaste feudală era formată din seniori și vasalii lor care formau cetele feudale (banderii), țăranii fiind excluși în felul acesta de pe câmpul de luptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudală, formată din cetele boierești. Documentul din 1484 a fost considerat, însă, ca fiind fals. Dar, chiar dacă îl socotim autentic, documentul nu sprijină interpretarea făcută de Ioan Bogdan. În cazul celor doi români din Galiția, lor le este dăruit un feud cu obligația de a-l sluji cu armele, pe seniorul de la care au primit feudul. De aceea, ei făceau parte din ceata lui Vladislav de Opolia sau din ceata principelui de Cernigov. În cazul documentului din 1484, el ne-ar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dar, chiar dacă îl socotim autentic, documentul nu sprijină interpretarea făcută de Ioan Bogdan. În cazul celor doi români din Galiția, lor le este dăruit un feud cu obligația de a-l sluji cu armele, pe seniorul de la care au primit feudul. De aceea, ei făceau parte din ceata lui Vladislav de Opolia sau din ceata principelui de Cernigov. În cazul documentului din 1484, el ne-ar fi indicat existența unei cete boierești, ceata lui Gangur, dacă acesta dăruia satul Răzenilor. Dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putut să dăruiască pământ unor oameni, în schimbul serviciului militar, dar majoritatea boierilor din Țările Române posedau o jumătate de sat, un sat sau două sate. De obicei, un asemenea domeniu era stăpânit de un neam întreg. Dacă asemenea boieri dăruiau “feude” în schimbul serviciului militar, însemna că boierii rămâneau ei înșiși fără domeniu (moșie). Domeniile fiind mici, cetele boierilor erau și ele mici. Pe de altă parte, boierii noștrii nu aveau castele, unde să poată rezista în fața unei oști condusă de domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chemat pe fratele său la Romă, îndepărtându-l de autoritatea în problemele florentine. Dintr-un punct de vedere practic, așadar, atunci când scria Principele, Machiavelli probabil speră să lucreze nu în Florența, ci în Modena, într-un teritoriu tot atât de faimos pentru feudele sale pe cat pentru tâlharii, la fel ca si Romagna lui Cesare Borgia, sau poate Napoli, unde se întrevedea posibilitatea unei campanii militare majore pentru a-i alunga pe spanioli. Lectură Principelelui în lumina acestor contradicții facilitează înțelegerea motivului pentru care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
reflectă înscrisurile florentine cu caracter judiciar, indică faptul că, chiar în timpul unei perioade prelungite de relativă pace internă care a început la sfârșitul secolului al XIV-lea și a continuat de-a lungul secolului al XV-lea, florentinii considerau încă feudele interfamiliale și violență răzbunătoare a fi drept posibilități reale, care puteau fi controlate prin vigilenta Republicii. În privința dispariției fenomenului de vendetta ar fi util să privim lucrurile din punct de vedere antropologic și să sugeram o anumita continuitate între grupurile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Aragón. 7 noiembrie 1949 Plimbare cu Aranjuez (Atti) pe clar de lună. Printre altele, aflu că Mihai R. mi-ar putea deveni un eventual rival... 14 noiembrie 1949 Procesul. Amânare pe 20 decembrie. E bine. Sunt din nou rege în feudul meu! Din Cronicile Spaniei 13 noiembrie 1249 Seara, Domnul Marchiz de Teruel a venit să-și prezinte ofi cial omagiile la Curte. Majestatea Sa a fost obligată să-l îmbărbăteze, dat fiind că Domnul Marchiz era tare nefericit... 15 noiembrie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vămi, în universități și în clinici. Capitalismul (în sensul competiției oneste, a succesului și meritului, al orientării după regulile pieței), ca și statul de drept și democrația neritualică au avut o prezență insulară. Europenizarea înseamnă încetarea repartiției după nevoi, destructurarea feudelor și scăderea dramatică a proporției nevoiașilor privilegiați. Pe scurt, înseamnă lichidarea comunismului feudal. În aceste condiții, există două categorii evident suferinde: feudalii de toate tipurile și nevoiașii privilegiați învățați necompetitiv la pomana „baronilor” de partid și de stat. Din prima
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
general de protecție a consumatorilor. Oamenii vor cele mai bune mărfuri și servicii la cel mai mic preț posibil. Pentru ca această dorință legitimă a consumatorilor să poată fi realizată este nevoie de concurență, transparență și, mai ales, de descotorosirea de feude locale și naționale. Uniunea Europeană înseamnă în primul rând lipsa taxelor vamale. Consumatorii pot să cumpere mai ieftin și mai neîngrădit decât dacă ar rămâne pe mâna monopolurilor și satrapiilor politice autohtone. Dau două exemple banale și actuale: în materie de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]