120 matches
-
familiei și cel al comunității În care te-ai născut; comunitate care În Antichitate se concentra În jurul acelor polys-uri grecești sau mega-orașe babiloneice sau egiptene și care, de vreo jumătate de mileniu, poate și mai puțin, poartă numele de națiuni. Feudalitatea, lunga și pitoreasca, faimoasa perioadă a istoriei numită feudalitate - ne gândim mai ales la cea europeană, În sânul căreia și cu „energia” aceleiași Europa, a iscat unul din cele mai formidabile curente culturale, moment al reintegrării valorilor antichității, Renașterea -, s-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
născut; comunitate care În Antichitate se concentra În jurul acelor polys-uri grecești sau mega-orașe babiloneice sau egiptene și care, de vreo jumătate de mileniu, poate și mai puțin, poartă numele de națiuni. Feudalitatea, lunga și pitoreasca, faimoasa perioadă a istoriei numită feudalitate - ne gândim mai ales la cea europeană, În sânul căreia și cu „energia” aceleiași Europa, a iscat unul din cele mai formidabile curente culturale, moment al reintegrării valorilor antichității, Renașterea -, s-a ocupat mai ales de destinul familiei, al marilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Și, cum o afirmă Spengler, În sclavagism, În formele sale „decadente”, care au durat totuși câteva secole, am putut observa forme ale burgheziei (viitoare!Ă și chiar și forme de organizare de tip capitalist primitiv, iar În lunga și sclipitoarea feudalitate - ce, e drept, după latitudinea geografică, a avut forme extrem de diferite, de antagonice! - s-au putut remarca elemente net sclavagiste, „retrograde”, dar și forme ale „viitorului”, de tipul unei societăți industriale de vârf. Și, dacă speculația spengleriană are un cât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
propriului caracter. Este, bineînțeles, disputa eternă Între „evoluție” și „revoluție”, iar timpurile moderne, odată, mai ales, cu cele două mari revoluții, cea engleză și cea franceză, care au semnificat sfârșitul unei perioade glorioase de aproape o mie de ani, numită feudalitate, nu mai pot vota la modul absolut doar pentru acele transformări sociale lente, numite „evoluție”. Tinerii, mulți, mulți tineri vor „vota” Întotdeauna și uneori aproape orbește, instinctiv, pentru schimbarea brutală, În forță, de-o spectaculoasă și dramatică mișcare, deoarece „ea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
militară sau „ideologică” -, dorește puterea totală pentru cine știe ce „planuri grandioase și umanitare”, ins ce plănuia, în ciuda regulilor oarecum rigide pe care Moscova sovietică le instaurase pentru acoliții ei, șefi de state comuniste europene, o renaștere a unei „monarhii comuniste”, o feudalitate ciudată, abruptă, strident anacronică, ce se baza cu un picior pe nostalgia maselor după adevărata istorie a Românilor, iar cu altul, pe o poliție din ce în ce mai rigidă, mai insolentă. 14 ...Cum îmi spunea, parcă, cineva, odată: - Poți să fii ori martor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se lucrează acuma pentru îmbunătățirea agriculturii, constituie o sforțare vrednică de admirație. Țara e săracă; munca și îndârjirea omului o îmbogățesc și o împodobesc necontenit. Dărâmarea munților trebuie oprită. Plantațiile începute tind să cucerească golurile. Caucazul a fost pustiit de feudalitatea trecută, de turci și tătari și de stăpânitorii din urmă, spre a putea ține în frâu mai lesne acest popor independent și viteaz. Vizită pe drumul Tbilisi-Gori, la vechea mănăstire Mțheta, sub naosul căreia odihnesc oasele cnejilor gruzini din neamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
medievale românești, făcând o apropiere între instituțiile feudale românești și cele din țările occidentale. O paralelă între instituțiile feudale din țările române cu cele din apusul Europei, stabilind o identitate a acestora, a făcut-o P. P. Panaitescu, care scria: „feudalitatea, formarea clasei nobile, originea orașelor medievale, originea statului(a principatelor), a literaturii în limba națională, nu se poate înțelege fără un studii comparative pe baze economice cu instituțiile din Europa”. Valeria Costăchel a realizat un studiu despre imunitățile în Principatele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
servitoarele altor popoare în numele economiei de piață. În acest condiții nici nu-mi mai este rușine că sunt român, îmi este rușine că sunt om, altfel spus un membru al acestei specii care a inventat acest tip de economie, de feudalitate târzie. În mod ciudat, m-am simțit mai puțin "jenat" că sunt român ori de câte ori am călătorit în Japonia sau în Statele Unite. Cum în aceste zone ale lumii nu se știe absolut nimic despre România, și nici cerșetorii de origine română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la Alba Iulia». Ultimul document în care-i regăsim la fel trecuți, este din 1355. Dela încheierea cuceririi teritoriilor intercarpatice de către regalitatea maghiară, situația feudalilor români de pe diferite trepte se înrăutățește progresiv. O minoritate se catolicizează și intră în rândurile feudalității maghiare, alții - cei mai mulți - decad chiar până la nivelul țărănimii dependente, devenind iobagi. Din a doua jumătate a secolului XIV-lea și în deosebi după 1400, adunările nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele șase trăsături ale tradiției antimoderne: contra-revoluția, anti-luminismul, pesimismul, tema păcatului original, estetica sublimului și stilistica vituperării sau a imprecației. Contra-revoluționarii țin de trei curente: conservatori, reacționari și reformiști. Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica arsitocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, „În mod ideal republicani și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poate fi acceptată azi când se știe mai bine ce a însemnat negustorul-bancher al Evului Mediu. Fără îndoială se cuvine a-l considera mai degrabă un precapitalist. (...). Evul Mediu nu a cunoscut capitalismul. Sistemul său economic și social a fost feudalitatea și în cuprinsul acestui context acționau comercianții. Dar aceștia au contribuit la spargerea structurilor feudale, la ruinarea lor". Feudalismul cedează în primul rând sub presiunea banului și îmbogățirii. Banul pătrunde peste tot și schimbă lumea. Chiar dacă nu putem discuta în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
juridică aici. Creștinismul a servit ca set de parametrii în interiorul cărora se desfășura acțiunea socială. Europa feudală a fost o civilizație, dar nu un sistem mondial". Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992, vol. I, p. 26. 10 "Feudalitatea edifică Europa. Această Europa ajunge între secolele al XI-lea și al XII-lea la prima tinerețe, la prima vigoare, sub semnul unei feudalități vii, adică a unei ordini politice, sociale și economice specifice, pronunțat originale, a unei civilizații care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sistem mondial". Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992, vol. I, p. 26. 10 "Feudalitatea edifică Europa. Această Europa ajunge între secolele al XI-lea și al XII-lea la prima tinerețe, la prima vigoare, sub semnul unei feudalități vii, adică a unei ordini politice, sociale și economice specifice, pronunțat originale, a unei civilizații care se află deja la a doua sau a treia fermentație". Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol.II, p. 15. 11 Scopul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sătul este denumit Delureni, urmând ca în anul 1996 să revină la numele său inițial (Legea 35 / 18.05.1996). Primele atestări documentare apar în anul 1406 și sunt nominalizate că "possessio Walachalis", Beznea fiind, așadar, un sat românesc. În timpul feudalității maghiare, ținutul comunei Bratca făcea parte din domeniul cetății Sinteu. Tradiția locală atribuie lui Matei Corvin înnobilarea locuitorilor din satul Beznea, cu ocazia unei călătorii (1464) pe aici a regelui ungar. De atunci datează toponimia - Dealul Crai, Piatra Craiului. În
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
cu mult înainte de venirea ungurilor și un Kean sau Kaien peceneg din Moldova, care s-a aliat cu Gila-Iula, voivodul Transilvaniei, împotriva lui Ștefan, regele Ungariei. Urmașii acestui Caian au stăpânit moșii pe Someș și au fost încadrați în rândul feudalității maghiare. Exista de asemenea o localitate cu numele Caian- Vama între Gherla și Cluj, cu o deviere în stânga, la 17 km de șoseaua naționala și ar fi util a cunoaște istoria acelei localități. Sunt prezente unele toponime ca: Drumul lui
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
a fost interpretat ca o pornire plecând dintr-o adâncă și neclintită evlavie. La o analiză atentă a faptelor se constată, însă, că interese de ordin politic au avut o greutate egală în decizia luată de rege. În regat, marea feudalitate profitând de perioada de minorat a regelui și de foametea ce bântuia țara creând dificultăți regelui, se răzvrătise, încercând să revină la fărâmițarea politică de altădată și numai cu greu Ludovic reușise, în ultima vreme, să restabilească ordinea, fără a
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
reușit să dobândească excepționalele privilegii ale celorlalte opt, dar au marcat evul de mijloc bănățean prin realitatea prezenței lor, prezență care a perpetuat, peste secole, modul de viață specific românesc și care n-a putut fi ignorată de regalitatea și feudalitatea maghiară .
Districtele românești bănățene () [Corola-website/Science/304965_a_306294]
-
Congresului de la Viena, ideile de creare a unui organism internațional pentru rezolvarea conflictelor au fost reluate cu un secol mai târziu, întâi prin crearea Ligii Națiunilor, apoi a Organizației Națiunilor Unite. Hotărârile Congresului de la Viena au reprezentat ultima răbufnire a feudalității în Europa. Luptele ulterioare care au avut loc în statele acestui continent s-au dat între vechiul regim aristocratic și noul regim democratic. Aceste lupte au impus principiul egalității în locul privilegiilor și vechilor ierarhii, iar dogmatismul clerical și regal a
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
1864). Din punct de vedere al formației sale ideologice, trecerea lui Aman pe la liceul Sfîntul Sava a avut multă însemnătate. În acești ani se pregătea în Țara Românească revoluția de la 1848. Ideile ei, care trezeau conștiința națională militînd pentru înlăturarea feudalității, unirea Principatelor și întemeierea unui stat autonom, erau cu înflăcărare promovate de la catedră de profesori ca A. Treboniu Laurian, Costache Aristia și Aaron Florian (care îi fusese profesor și la Craiova). Pe băncile școlii se împrietenește cu partizanii înfocați ai
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
ale unor aspecte minore ale vieții sociale. Întemeietorul iluminismului german, Leibniz, în concepțiile sale politice a exprimat și promovat interesele burgheziei germane din perioada acumulării primitive a capitalului. A fost cel care a deschis drumul compromisului dintre burghezia germană și feudalitate, încercînd să obțină drepturi economice și politice pentru aceasta și militând pentru o politică a absolutismului luminat. În lucrarea sa "Monadologie", pe lângă conceptele filozofice de tip dialectic, susține modul de producție capitalist, considerîndu-l singura alternativă a progresului social. Leibnitz a
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]