301 matches
-
pe care le editează în capitala Franței, „titoiștii” propovăduiesc „occidentalismul”, sugerând intelectualilor să sprijine Iugoslavia pentru că ea duce o „lupta încordata pentru principiile europene”, continuând tradițiile campaniilor lui Carol cel Mare împotriva „barbarilor”. Referiri similare făcea la vremea să Hitler. „Fițuicile titoiste” din Franța au reacționat în favoarea planului Schuman, prezentând acest „complot imperialist” că o măsură menită să stabilească o colaborare între popoare. Din acest motiv ziarele vest-germane consideră „aducătoare de speranță” politică lui Tito față de „guvernul marionetă” de la Bonn. Conform
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din arsenalul propagandei comuniste. Semnele de stigmatizare sunt cel mai adesea „barda însângerata și svastica îngemănata cu semnul dolarului american, care apar peste tot in broșuri distribuite în sute de mii de exemplare, pe afișe ridicate în piețele publice, pe fițuice veninoase, lipite la gazetele de perete din întreprinderi, instituții, școli, garnizoane și unități militare”. Ședințele de înfierare se țin lanț, în afară oricăror referințe verificabile. Opinia publică este învățată să disprețuiască un om și un regim despre care, practic, nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
biciuit pe stânca lui“, ci ca un grec nobil, stoic; sau din Whittier: „Prinț ești tu/ iar omu-ntreg/ este doar Republican“ și alte asemena surse. „Înalță pentru tine mândre case, O suflete!“ A treia pagină era rezervată scrisorilor cititorilor. Această fițuică - eu o puneam la mimeograf și o capsam și o duceam la poștă - îmi cam dădea fiori, îmi făcea pielea de găină. Dar el vorbea de ea ca de un serviciu adus tuturor celor care nu puteau părăsi casa. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
apoi, în nici un alt loc din lume nu cunoștea atâta lume. Și, din moment ce trebuia să fie Ennistone, lumina reflectorului căzuse pe Tom McCaffrey. În pustietățile din California și Massachusetts și Illinois, John Robert primise cu regularitate și citise Ennistone Gazette. Fițuica îl menționase în câteva ocazii pe Tom ca actor într-o revistă montată în localitate sau în chip de câștigător al unui concurs de tenis, ca merituos jucător în echipa de cricket sau câștigător al unei burse universitare. (Gazeta prezentase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Tom în cursă, dar, subconștient, o făcuse cu oarecare satisfacție. Acestea constituie, desigur, o sumă de motive mai obscure. Dar filozoful era informat de armonioasa dezvoltare a lui Tom nu numai datorită unor amintiri ancestrale sau lecturii regulate a fițuicii Ennistone Gazette, ci și pe calea ocazionalelor sale „vizite secrete“ făcute la Ennistone, când locuise la Hotel Royal, cu scopul de a întreprinde o serie de reparații la locuința din Hare Lane 16 sau de a o închiria, sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ori el nu era obișnuit cu cicatrici pe suflet; trăsătura caracteristică a temperamentului său vesel era o calmă, discretă, însorită mulțumire de sine, de care era conștient și pe care o considera absolut inofensivă. O revistă literară adevărată, nu o fițuică absurdă ca Ennistone Gazette îi acceptase un poem. Și Tom constatase, cu oroare, că succesul acesta îi procurase mult mai puțină plăcere decât s-ar fi așteptat. I se răpise plăcerea. Știa că se purtase urât, bănuia chiar că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
noi. Ce mai dandana! Orice ar fi făcut, să-i ia dracu! Tom are nevoie de o chelfăneală zdravănă, iar George ar trebui băgat la răcoare, numai belele, și toate or să se spargă în capul nostru. Uită-te la fițuica asta murdară și la împuțita lor rubrică de cancanuri. Îi întinse lui Gabriel ziarul peste masă. McCAFFREY SE ÎNTRECE CU GLUMA Sâmbătă seara au avut loc niște evenimente extraordinare la așa numitul Papuc, luxoasa reședință de vară din Victoria Park
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
imposibil să fi fost el... poate că, într-adevăr, au născocit... — Îți dai seama ce rău îngrozitor ne-ai făcut, lui Harriet și mie, ce rău cumplit, ireparabil? — Nu se poate, replică Tom. E o bârfă stupidă, insolentă, dintr-o fițuică locală. Toată lumea o să râdă. — Și-ți închipui că-mi place să se râdă de mine? Îți închipui că am să trec ușor peste faptul că m-ai făcut de râs, că m-ai făcut caraghios? Peste faptul că o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
decât vag insinuarea. Reacția lui scandalizată fusese stârnită de expresia „o șleahtă de bețivi“ și trecuse cu vederea legătura dintre numele lui și cele ale lui Hattie și Rozanov. Nu reflectase asupra articolului, îl considerase o calomnie nerușinată a unei fițuici locale, pe care nimeni nu o s-o ia în serios sau nu o s-o înțeleagă - își imaginase că toată lumea se va gândi că-i o tâmpenie, iar John Robert nici măcar nu o s-o vadă. Gândul lui zburase pe dată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Dar pe latrină sunt un mic președinte Pentru că de ușa latrinei Acolo stă agațătă înauntru biografia mea Un capitol secret Și dacă din ghinion biografia mea va fi citită Atunci oricum nu o să mai fie nici un pic de carne pe fițuică Pentru că dacă Președintele este numit ca Președinte Atunci el moare (bea și gargarisește) Ia nu îmi citi viața, Numai Că altfel mă aleg cu intestinul gros constipat (bea, gargarisește și râde) FEMEIA (se apropie brusc de el): Oare la câți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Mi-a ars cu țigara fița din fițuică mi-a tras genele peste gură ți mi-a încheiat fermoarul dintre buze. Mi-a supt spiritul neserios și s-a gândit că mi-ar fi mai bine Fără limbă. mi-a mascat neștiința și m-a învârtit în fumul
Apogeul by Tărăuceanu Cosmina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1812]
-
Nu vorbi neîntrebat!”, „Ridică-te în picioare când răspunzi!”, „Când profesorul vorbește, se ascultă doar!” etc.); combinarea permanentă a comunicării verticale cu cea orizontală în forme organizate (lucru pe grupe, sarcini colective etc.) sau spontane, legale sau ilegale („circuitul” unei fițuici, suflatul); finalismul accentuat al comunicării, subordonată permanent obiectivului didactic urmărit. De aici libertatea limitată a partenerilor, profesori și elevi, de a alege conținuturi ad-hoc; animarea selectivă a partenerului - clasă/elev , în funcție de reprezentările deja fixate ale profesorului („clasă amorfă”, „elev slab
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
ales atunci când sentimentul de suspiciune se asociază furiei, la adresa unei lumi "ostile". Iată un caz mai complex (viz. Chadwick 2005: 20-21): [Saphiq]. Delirul lui major, în anii '80, era destul de ciudat și de rar întâlnit. Credea că cineva redactase o "fițuică de scandal" despre el. Era o bucată de hârtie sau o foaie volantă ce dezvăluia detalii despre viața sa personală. Fusese concepută, credea el, de Frontul Național și purta fotografia lui. Delirul i-a fost sădit în minte în clipa
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
era în siguranță nicăieri. Aproape orice vorbă auzită pe stradă, de exemplu: "Nu-i ăsta tipul care...?", "Sunt sigur că l-am mai văzut...", "Îmi amintesc...", "Ai auzit de... ?" sau "Ai văzut...?" părea că se referă la el sau la fițuica scandaloasă. Nu este nici o surpriză că Saphiq mergea pe stradă cu capul în jos și că suferea de agorafobie derivată din preocupările lui delirante. Prin contrast, totuși, el auzea oameni, vorbind bunăoară cu accent american, plimbându-se pe lângă casa lui
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
am ratat-o, și n-am luat medie de intrare, că vroiam să intru la zi. M-am prezentat în al doilea an... da’ n-am învățat bine socialismul, că nu l-am putut asimila deloc. Și mi-am făcut fițuici și am copiat... Și așa am fost de neinspirat, că am terminat lucrarea, că era scris, și m-am dus și-am predat-o, și notițele le-am lăsat în bancă. Și profesorul care se plimba pe acolo le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rău a descoperirilor din clonare și genomul uman, de pildă? Cercetătorul nevoit să gândească prea mult la pâinea lui de mâine, tehnologul care Îndeplinește o comandă, ori ocultul și putredul politician? „Milenium“, 30 septembrie 2000, ora 15,16 59. O fițuică Omul nu e singurul animal - chiar este unul, anume Homo sapiens sapiens - constructor: la fel e și castorul sau mult mai primitivul coral. Dar e singurul care se crede demiurg, adică creator de lume pe Înțelesul comun, dar lucrător - ourgos
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
exemplu, spun: Nu bionica, ci mai generala naturalețe trebuie să ne inspire În rezolvarea problemelor tehnologice. Și avem numai de câștigat, căci Natura știe mult mai multe decât noi, pentru simplul motiv că e, tot cu mult, mai bătrână. Iar fițuica aproape că ne trage de mânecă... „Milenium“, 4 noiembrie 2000, ora 15,18 60. 3 E: efect-eveniment-efect Dacă m’ar Întreba cineva - a făcut-o deja atât de subtila amfitrioană - ce eveniment ar putea deveni germenele unei schimbări majore, demnă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Harry chip"** care ne-a dat la toți aripi izvora dintr-o rezervă inepuizabilă de vitalitate și bună dispoziție. Putea, și a și reușit, să ne întreacă pe toți, fără să aibă nevoie ca hârțoagele să fie sintetizate într-o fițuică de idei simplificate. Când lucrurile mergeau prost, el lua vina asupra sa [...] când lucrurile mergeau bine, [îi acorda] meritul unuia dintre adjuncții săi [...] Acestea sunt calități ale unui lider care construiesc un esprit de corps. A așteptat să primească loialitatea
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
În urmă, În timpul unei ședințe de consiliu profesoral. Un elev fusese suspendat pentru că Îl ajutase pe un altul să copieze la o lucrare de control - și nu vorbim aici de metode tradiționale, ca scrisul răspunsurilor pe talpa pantofului sau datul fițuicii din mână În mână...“. Intrigat, l-am sunat pe soțul lui Kate, Brian, care mi-a povestit Întreaga tărășenie: „La sfârșitul orei, când se strângeau lucrările, din spatele clasei către primele rânduri, un elev și-a scos, iute și pe furiș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Cehan - Racoviță de la ... Timpul. Când Informatorul Bucovinei avea să-și înceteze activitatea, primii care s-au bucurat au fost cei de la Timpul, dar nici Luptătorul n-a rămas indiferent, ci scria în numărul 8 din 1 noiembrie 1931: „ A dispărut fițuica, dar aceeași, „conduși de mânuitorul politic Dr. N.D. Costeanu editează un nou ziar cu titlul Crainicul Bucovinei”... Mai apoi, participanții la prohodul Crainicul Bucovinei - cei de la Timpul - scriau la 17 ianuarie 1932: „Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1938) din Oradea, Mircea Streinul afirma: „Cunosc din experiență cazul unui ziar care cât timp a stat sub conducerea mea și a poetului Iulian Vespar, a fost citat și cunoscut în întreaga presă românească. Astăzi nu e decât o biată fițuică”. (E vorba de revista Iconar - 1935-1938; n.n.). * E. Ar. Zaharia (Zaharia Macovei) s-a născut la 24 ianuarie 1911 în Horodnicul de Sus, județul Suceava. În perioada 1930-1935, scrie presa, a frecventat cursurile Facultății de litere și filozofie din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copiile Înapoi este să se asigure că studenții sînt motivați să le memoreze așa cum trebuie, deoarece, dacă nu sînt memorate, simbolurile nu pot fi utilizate eficient. Unii dintre dumneavoastră s-ar putea simți mai În siguranță avînd asupra lor o „fițuică” pe care acestea să fie desenate, dar, dacă aveți nevoie să apelați la aceasta ori de cîte ori vreți să le folosiți, vă va inhiba excesiv. La urma urmelor, nimic nu substituie Învățarea. În acest punct se pot vedea avantajele
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
se presupunea că sunt înstăriți erau torturați pentru a-și preda averile. Tortura zilnică, bătăile, umilințele la care erau supuși i-au împins pe mulți deținuți la sinucidere. Cu privire la cele de mai sus, respingător a fost felul în care câteva fițuici ale presei locale - printre care Szamosvidék (Ținutul Someșului) din Dej sau Székely szó (Cuvântul secuimii) din Târgu Mureș - au relatat "ghetoizarea". Chiar și ziarul Ellenzék (Opoziția), inițial mai ponderat, a publicat în numărul său din 17 mai un reportaj oribil
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]