369 matches
-
nou din producție și trimis în funcția de responsabil cu propaganda și agitația în Biroul Plasei PCR Iernut, iar în decembrie 1948 devine instructor pe probleme organizatorice în Secția Organizatorică a Județenei de partid Târnava Mică. În noiembrie 1949, Ion Ficior este numit șef al Secției îndrumare și control de la Direcția Județeană Târnava Mică a Gospodăriilor Agricole de Stat (GOSTAT). La sfârșitul anului 1949, Ion Ficior a fost încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova pentru satisfacerea serviciului militar. În luna ianuarie
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
probleme organizatorice în Secția Organizatorică a Județenei de partid Târnava Mică. În noiembrie 1949, Ion Ficior este numit șef al Secției îndrumare și control de la Direcția Județeană Târnava Mică a Gospodăriilor Agricole de Stat (GOSTAT). La sfârșitul anului 1949, Ion Ficior a fost încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova pentru satisfacerea serviciului militar. În luna ianuarie 1950, el a fost selecționat să urmeze cursuri la Școala de ofițeri politici înființată la Ineu, de unde, în iunie 1950, Ficior este recrutat pentru Școala
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
sfârșitul anului 1949, Ion Ficior a fost încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova pentru satisfacerea serviciului militar. În luna ianuarie 1950, el a fost selecționat să urmeze cursuri la Școala de ofițeri politici înființată la Ineu, de unde, în iunie 1950, Ficior este recrutat pentru Școala de contrainformații km. 32 Periș, instituție de învățământ militar pentru formarea ofițerilor de Securitate. Pe 23 august 1950, Ficior absolvă cu gradul de locotenent și este imediat repartizat ca ofițer de securitate la Biroul 2, în
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
fost selecționat să urmeze cursuri la Școala de ofițeri politici înființată la Ineu, de unde, în iunie 1950, Ficior este recrutat pentru Școala de contrainformații km. 32 Periș, instituție de învățământ militar pentru formarea ofițerilor de Securitate. Pe 23 august 1950, Ficior absolvă cu gradul de locotenent și este imediat repartizat ca ofițer de securitate la Biroul 2, în Serviciul de contrainformații al Armatei din Direcția Generală a Securității Poporului, mai întâi în funcția de anchetator, apoi cea de șef al Biroului
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
lucreze în Biroul 2 până la 1 iunie 1951, când, datorită faptului că părinții și soția sa erau membri ai cultului baptist, a fost îndepărtat din Securitate și repartizat la Direcția Generală a Penitenciarelor, Coloniilor și Unităților de Muncă (DGPCUM). Ion Ficior a fost repartizat la Direcția Pază a DGPCUM, unde, între iunie 1951 și octombrie 1952, a îndeplinit consecutiv funcțiile de ofițer anchetator, comandant al Școlii de sergenți de 6 luni de pe lângă Penitenciarul Văcărești, lucrător cadre la Secția Anchete, șef al
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
ofițer anchetator, comandant al Școlii de sergenți de 6 luni de pe lângă Penitenciarul Văcărești, lucrător cadre la Secția Anchete, șef al Secției Anchete și locțiitor al șefului Direcției Cadre. Ulterior, după transformarea DGPCUM în Direcția Lagăre și Colonii de Muncă (DLCM), Ficior a îndeplinit în noua structură funcțiile de șef al Biroului Anchete și locțiitor al șefului Serviciului Cadre. Timp de trei ani, din 1953 și până în 1956, Ficior a fost comandant la colonia de muncă Poarta Albă, la penitenciarul Suceava și
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
Cadre. Ulterior, după transformarea DGPCUM în Direcția Lagăre și Colonii de Muncă (DLCM), Ficior a îndeplinit în noua structură funcțiile de șef al Biroului Anchete și locțiitor al șefului Serviciului Cadre. Timp de trei ani, din 1953 și până în 1956, Ficior a fost comandant la colonia de muncă Poarta Albă, la penitenciarul Suceava și apoi la colonia Borzești. Pentru nenumăratele abuzuri săvârșite în cei trei ai cât a condus lagărele de muncă a fost mutat disciplinar, în septembrie 1958, la Periprava
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
în funcția de comandant în acest lagăr demuncă. Pe 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmării penale împotriva colonelului (r) Ioan Ficior, pentru săvârșirea infracțiunii de genocid. A fost acuzat că în perioada în care a condus închisoarea de la Periprava a impus un regim de detenție inuman, în urma căruia au murit 103 deținuți. În mai 2016, a fost condamnat în primă instanță
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
65, ap. 2 țel. 219890 17741 COTUT VALENTINA (n. 1950) Bistrița, str. Împăratul Traian bl. 57 sc. D ap. 50 țel. 223297 13262 CSIKI FRANCISC (n. 1946) Bistrița, Str. M. Eminescu bl. 8 sc. B ap. 16 țel. 211023 683 FICIOR DUMITRU (n. 1936) Bistrița, Str. Solomon Halita nr. 3, sc. A, ap. 8 țel. 222791 8179 HOCHER MIHAELA (n. 1962) Bistrița, str. 1 Decembrie bl. 3, sc. A, ap. 15 țel. 212212 095523602 8185 LUNGU IRINA (n. 1963) Prundu Bîrgăului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Dat-am cartea domnii méle rugătoriului nostru egumănului de la Sv(â)ntaa mănăstire de la Galata din déal, ca să hiie volnic cu cartéa domnii méli a opri o moșie de la sat de la Frănciuci ce iaste la ținutul Vasluiului, care iaste a ficiorilor răpăusatului a lui Apostolac(h)ii, ce au fostu spătariu mare, pentr-un sat, anume Căpoteștii, care satu au fostu dat danie răpăusatul Postolac(h)i spătariul, tatăl lor, Sv(i)ntii mănăstiri Galății, pentru căci s-au Îngropat acolo
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nta mănăstire de la Gălata den déal, ca s(ă) fie volnici cu carte(a) domnii meli, a ține și a opri satul Frenciucii, de la ținutul Vasluiului, cu tot locul, cu tot vinitul, despre Ion logofătul și despre Ștefan postelnic(ul), ficiorii răpăosatului Apostolac(h)i spătariul, pentru căci au fostu dat danie sv(i)ntei măn(ă)stiri Postolac(h)i satul Căpoteștii, iar(ă)și de la Vasluiu, pentru căci s-au Îngropat acolo și apoi satul Căpoteștii s-au aflat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și cu alții ce-au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu tatăsău și cu alții ce-au fost a răposatului fratelui mieu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
scopul lor, de vreme ce știe că dincolo de Dunăre România nu are nici un teren pentru cuceriri. [27 iulie 1877] {EminescuOpIX 406} ["D. MAIOR VLADIMIR ANDREIEVICI... "] D. maior Vladimir Andreievici, cunoscut și sub numele de Osman Bey, carele după cum spun unii ar fi ficiorul lui Kibrizli Pașa din căsătoria acestuia c-o franceză, este cunoscut prin o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute și aici în Iași, asupra războiului dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între copii nu știa multe, și cum nu se dădeau biruiți, jos cu ei la pământ! Așa de meșter era la trântă, încât nu se găsea nimeni să-l întreacă sau să-l biruiască. Se dusese vestea în lume că ficiorul măriei sale e voinic și amarnic, iar adesea îi auzeai zicând: Ce-a fi de el când va ajunge mare? Se știe apoi că tatăl său, Bogdan-voievod, a fost omorât la o petrecere de Aron, care ajunse în urmă vodă. Cum
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut în viața de copil de casă la diferiții noștri boeri, dar despre care istoria tace. - „Frumos băiat, e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele statului tinerii ficiori de boeri. Trebuia să fii copil de casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele statului tinerii ficiori de boeri. Trebuia să fii copil de casă a cutărui boer mare, ca să poți ajunge ceva. Și cu cât boerul era mai protipendadă, cu atâta numărul copiilor de casă creștea, iar la Vodă erau cu zecile. Altfel te țărăniai de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îmbogățirii unor texte elaborate anterior. Prin realismul observației morale și vigoarea imaginilor poetice, prin valoarea ei etică, s. se înscrie printre speciile importante, precis conturate, ale creației populare. Surse: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962; Jan Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, I-II, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968, 333-371, 447-480; S. Fl. Marian, Nunta la români, București, 1890
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
despre oportunitatea de a vorbi despre crimele acestuia. În afară de etichetarea ca "regim criminal" și condamnarea lui formală, abia în 2015 s-au înregistrat acțiuni care să facă eficientă această condamnare, prin trimiterea în fața instanței de judecată a torționarilor Vișinescu și Ficior. Timp de un sfert de secol statul român a excelat în protejarea propriilor instrumente criminale din perioada comunistă și în indiferența față de victimele lui. Timp de 25 de ani, torționarii din închisorile comuniste au stat nederanjați juridic și moral, îmbătrânind
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavoastră cum a fost izolat în comună? I. N.: Da, mi-a zis că a vorbit cu viceprimarul comunei, care l-a avertizat să nu spună nimănui: "A venit la mine un tovarăș de la Securitate și m-a întrebat de ficiorul dumitale: ce politică a făcut, ce relații avea în comună? Și eu i-am spus că băiatul ăsta a plecat, atâta știm, că a plecat voluntar în armată în anul 1939, a făcut cerere să intre voluntar în armată. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unui boier care, În drum spre târg, Înnoptează Într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un Înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce toată averea. În nădejdea că băiatul va fi norocit la boier, părinții Își vând copilul boierului. Acesta vrea să-l piardă În omăt (era noapte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a Înecat. Femeile cred Însă că ursitoarele ursesc și acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și sistematizate 17 000 de pagini. Spiritul riguros, de o mare probitate științifică (inclusiv sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
din Transilvania, București, 1995; Bibliografia folclorului românesc: 1930-1955, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2003; Arhiva de Folclor a Academiei Române, îngr. Ion Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
care constă în amestecul grotesc de trăsături: "Așijderea, el acmu la bătrânéțe agiuns fiind, din ce să află a-l mai preface macara că peste putință ieste (căci nici Corbul negreață, nici Pardosul pistriciunea a-și muta poate), însă pe ficiorul lui, carile încă în vârsta tinéreții să află, precum Coracopardalis să-l poată face bună nedejde au, dzicea. Adecă glasul și aripile Corbului dându-i, și cea din moșie a Pardosului pestriciune lăsându-i, cu bună samă Pardos-Corb sau Corb
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]