8,230 matches
-
Andrada, erai prea dulce și prea apetisantă pentru a nu te săruta. - Dar cu sânii mei ce ai avut? Ce ți-au făcut de-i frământai așa de pătimaș? - Sunt bărbat tânăr și sărutul mi-a dat foc întregului corp. Fierbea sângele și acela era un mod de a-i mai liniști viteza de circulație. - Sau de a o crește? Nu uita că fac medicina și mai învățăm și noi câte ceva despre simțuri. Imaginează-ți că ești primul care i-a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
Numai pentru-o fată mare Busuioc și sunătoare Levănțică și cicoare Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic Ai să dai iama năvalnic Printre fete ca un crainic Ce te-așteaptă noaptea tainic Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc amar și jalnic Că s-a dus viața de lainic! Care plânge cea mai tare Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare Sui-o-n șa pe cal
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1330166929.html [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
firele în lumină, Bagă în ispite merii din grădină În ochiul dimineții, înfloresc caișii. În surdină pune-mi la fereastră vise Mă întind afară pe covor de iarbă Lasă-mi în iubire porțile deschise Și oprește frigu-n care o să mă fiarbă. Referință Bibliografică: Gânduri de primăvară / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_de_primavara_.html [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
întinse cana cu ceai pe care îl răcise să poată fi băut. Florea a prins cana și a băut cu înfrigurare tot lichidul. -Mai ai? Mult m-a răcorit! Bucuroasă Lăzărica s-a dus și a mai pregătit o cană, fiersese ceai într-un un ibric mare, i-a dat-o și pe aceea, bolnavul a băut-o cu înghițituri mici, parcă voia să-i simtă aromele. -Sărut mâna! Mă simt bine, plec la birou. Femeia a pus mâna pe fruntea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
care sunt valorile? -Temperatura 39, iar tensiunea 170 cu 110. -I-am dat două pastile de paracetamol. -Foarte bine, mai ai ceai făcut? Va trebui să-l hidratăm bine. Îmi este teamă de cei mai rău, l-am ascultat cu stetoscopul, „fierbe” ceva în zona plămânilor, partea cea mai rea este că se aude la ambii plămâni. Îl luăm cu noi, pregătiți-l, dar mai înainte puneți să-i mai face-ți ceai. Câteva minute mai târziu, Florea Corcoduș era scos cu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
iar,/ și sângele temniței vine,/ vine și urcă în mine,/ clocotitor de pojar./ Sângele temniței urcă în mine/ cu neodihnitul lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
felicitările celor care vor participa la târg. Felicitările vizitatorilor vor purta o ștampilă specială și un timbru reprezentativ. De asemenea, o noutate a târgului o va constitui cană sătucului, care va purta imaginea sărbătorii, este dedicată fiecărei persoane pentru vinul fiert de la cabane sau ca un obiect de colecție printre suvenire. Adevărate opere de artă sunt globurile de Crăciun realizate de meșteri artizani autentici. Acestea sunt făcute din sticlă și pictate de mână, înfățișând personaje din folclorul local. Colecția globurilor din
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_craciun_din_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
aur sau împletea aripi de înger la fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împăturea frumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se mărite în casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plită și a mere ținute în fân aduse de la munte tu îmi brodai pe umeri crini era o iarnă grea - nu știu cum dar numai iarnă se întâmplă-n mine pe cer nu mai sunt stele se mai
COPILUL NOSTRU de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Petre_Ioan_Cre%C5%A3u.html [Corola-blog/BlogPost/343524_a_344853]
-
simți bine, ai sufletul împăcat atât cu tine însuți cât și cu cei din jur. Parcă ai iubi toată lumea iertând oricui ar fi greșit față de tine. Nu poți simți aceste entități într-o sală limitată de cabine de vot unde „fierbe” răutatea din privirile oficialilor care se înfruntă cu ură fățișe. Ar trebui ca în biserică să găsești un loc de reculegere. Există asemenea biserici. Sunt chiar destul de frecvente. Dar în multe din ele te simți stânjenit, urmărit, amenințat. Sfinții din
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
nici ea nu știe. Care oală are apă de spălat? Așteptam cu găleata în mână... Se duce la cea mai mare oală. Mi-o arată cu degetul. ─ Asta, asta are...hai, hai mișcă, ia o cană și bagă-ți apă fiartă în găleată. Ce cană? Cum, fă, ce cană? Păi da, ce cană? Mică, de ceai? Nu vedeam căni mai mari acolo.. Așa? Am enervat-o tare. ─ Ce cană, ha? Uite, fă, cu asta. Îmi întinde o cană de ceai.. Bine
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică în ibric, Să o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești smintită, dragă fată?! Fecioara cum o
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395473279.html [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
Andrada, erai prea dulce și prea apetisantă pentru a nu te săruta. - Dar cu sânii mei ce ai avut? Ce ți-au făcut de-i frământai așa de pătimaș? - Sunt bărbat tânăr și sărutul mi-a dat foc întregului corp. Fierbea sângele și acela era un mod de a-i mai liniști viteza de circulație. - Sau de a o crește? Nu uita că fac medicina și mai învățăm și noi câte ceva despre simțuri. Imaginează-ți că ești primul care i-a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
trebuise să admită în sinea sa, ceea ce cândva aflase de la o specialistă în nutriție și anume că gătitul nu este doar o tehnică pe care o aplici și că gătind, nu faci doar să tai, să speli, să prăjești, să fierbi sau să amesteci. Și mai aflase de la reputata specialistă în medicină alternativă, nu numai că focul, căldura, reprezintă energia masculină iar recele, energia feminină, dar și că, atunci când gătești, influențezi energetic și că este mai bine să nu fii bolnav
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ceasca_de_ceai_tania_nicolescu_1358626587.html [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
i se dezvăluise. - Numai Al Bert nu râde ; o fi supărat pe mine ! Cel interpelat și-a ridicat privirea a nedumerire. - Te pomenesti că el nici nu a contribuit cu bani la flori ! Afirmația l-a determinat pe Albert să fiarbă în suc propriu. Situația este salvată, temporar, de colegii de grupă : - Ba da doamnă... ! Cum să nu... Este lăsat în pace dar nu l rabdă „pipota” să nu reacționeze : - Vă rog, îmi permiteți să ies puțin afară ?! - Desigur, cum să
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
nu aveam altă variantă și numai așa puteam rezista. Am scăpat numai cu mici umflături pe picioarele fără cioarapi și pe mâini, provocate de scărpinat. “Ei, deltă am vrut, deltă am găsit!” ne spuneam, trebuia să suportăm consecințele. Cât timp fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit să vadă cine îi încalcă teritoriul. Semnale despre existența lui am avut la amurg
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
când femeia trece ca un abur pe acolo Să ascultre guguștucul într-un concert pe post de solo. Eu stau și pun umărul să-ndrept ziua, mai pun măduvă în coloană de lumină și beau mustul din via ce-și fierbe seva în cană. Privesc la pulpele femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Măduva zilei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂDUVA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Maduva_zilei.html [Corola-blog/BlogPost/361366_a_362695]
-
zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și de spălat farfuria, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva pentru hrana zilnică, să crească un porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
nivelul spiritual al individului și a-l pregăti pentru vremurile grele ce vor veni. Cu toții cunoaștem exemplul cu broasca pusă în apă la fiert. Ea este pusă în apă rece, apoi apa începe să se încălzească și în final va fierbe. Pentru că totul se petrece treptat, broasca nu sesizează pericolul și nu sare din oală, găsindu-și apoi sfârșitul în apa clocotită. Tot așa, omul, dacă nu este supus unui șoc, ci trece treptat prin greutăți din ce în ce mai mari, el ajunge să
DE CE APAR NENOROCIRILE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/De_ce_apar_nenorocirile_paul_gheorghiu_1394001886.html [Corola-blog/BlogPost/380711_a_382040]
-
Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului PALĂ DE VÂNT singur os de umbră într-o pală de vânt bonlav de sentimente mă scurg în apele ochilor tăi cu toate întrebările lumii și fierb în sânuri de odăi la focul viselor ce ard în somn idei amestecate cu păcate trec pe unde n-am rămas cerb în pripas cu foșnetul frunzelor moarte adânc de păduri nestatornic pătând spre ecoul ultimei vorbe s ajung poate
PALĂ DE VÂNT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1432366873.html [Corola-blog/BlogPost/379750_a_381079]
-
Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. ROADELE NATURII Livada scăldată-n
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin, Pe fața de masă - carafa cu vin... Copiii-s la școală și carte
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. Referință Bibliografică: ROADELE NATURII / Cârdei
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]