771 matches
-
câte un hotel sau fast-food și cerea politicos permisiunea de a folosi toaleta. De îndată ce ușa se închidea în spatele său, sub acțiunea mecanismului pneumatic, Bull se apleca și vomita sub impactul disputei dintre progesteron și estrogen. Imediat ce își ștergea dârele de fiere de pe bărbie, Bull se repezea în câte o boxă. Mișcându-se cu greu în spațiul strâmt, așezat în câte o poziție ce aducea cu posturile din artele marțiale maimuțărite prin filme, își studia vaginul. De fiecare dată când făcea chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că ei numesc bucurie. Am formulat expresia „o lume frumoasă” și am lăsat-o să plutească spre cerul albastru, fluturînd ca un afiș stradal. Sigur, aveam și un pic de invidie În suflet și un gust amar În gură, precum fierea - la urma urmei, nu era lumea mea -, Însă mi l-am Înghițit. Lumea pe lîngă care treceam se holba la noi, și mai ales la mine, iar eu le Întorceam privirea, fără măcar să clipesc din ochii ca smoala. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de el și fluieră pentru a marca pasajele mai importante. Biju zace pe linoleum. Înalță puțin fruntea doar pentru a arunca, fornăit, vreun poem: „Shhh...dopuri în pălării galbene vinete shhhh... păianjenii scurmă pământul shhh pânzele lor mirosind a shhhhe fiere shhhh moartea are aripi de muscă și colți și vine cântând la balalaică shhh mușcă din coaste și sexul meu adormit shhh dopuri cutii în pălării albastre noaptea te taie felii...”. Se oprește la fel de brusc cum a început și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-i pictez căprioare cu troscotu-n bot, pe bunică-sa pe post de baiaderă, cu salbă la gât, cu struguri pe șolduri și nuferi în buric lui Cristinel al doilea, la Ciurea. Poate asta merge! Îi fac palatu’ gigea, să crape fierea-n dușmani, să dea oftica-n vecini, să mor io! Măcar acolo pot să mă-mbăt, să cânt la acordeon, să mă piș din balcon, că n-au budă în toată căsoaia. Știu să cânt la acordeon... Și-s veseli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sîngele cum țîșnea cu o presiune uriașă printre degetele sale. L-a împins pe soldat lăsîndu-l să cadă în iarbă și în partea cealaltă s-a prăbușit el, cu măruntaiele răscolite, cu ochii plini de sudoare, cu gura amară de fiere. A crezut că soldatul se mai zbate, se chinuie încă, pentru că auzea cumva un fel de geamăt întretăiat, animalic, stătu cu gura în țărînă și cel mai bun lucru era acela că simțea pe buze gustul pămîntului. Nu era soldatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că-și face treaba prea bine, întrucât criticul îl trimite să ucidă un artist conceptual din Germania. Un artist de performance din San Francisco. Un sculptor kinetic din Barcelona. Toată lumea crede că Andy Warhol a murit în urma unei operații de fiere. Că Robert Mapplethorpe și Keith Haring au murit de SIDA. De fapt... crezi ceea ce vor unii să crezi. În tot acest timp, criticul îi spune lui Fletcher că dacă se retrage, lumea artei îi va pune în cârcă prima crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
spălă, își aranjă în grabă părul și porni spre ușă. Un nod i se puse în stomac, se repezi în baie și vomă un lichid verde, ce-i întoarse mațele pe dos, lăsându-i în gură un gust amar, de fiere. Luă un taxi și ajunse la serviciu cu picioarele tremurând. Era trecut de opt și Nuța Cordel nu pierdu ocazia s-o atenționeze că-i va menționa întârzierea în ultimul referat. Ce referat? Parcă rezolvase problema asta. Își aminti, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o durere intensă de măsele, un chin înfiorător, dezarmant. Își administra singură fiole de algocalmin, le spărgea vârful deasupra chiuvetei, le scutura picătură cu picătură în lingură sau, alteori, când îi lipsea răbdarea, sugea direct din fiolă licoarea amară ca fierea ce-i oferea amăgirea unei liniștiri de mică durată. De obicei adormea cu fruntea pe birou, epuizată, cu simțurile răvășite, după un timp se trezea buimăcită, răsfoia cărțile și se pornea să citească, lacom, repede, cu ochii mijiți de efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
învață și odată spune, văleu, mă doare capul de mor și i se face pielea ca de găină. E cam slab la minte, domnișoară, n-are ținere de minte, i-am dat și buline, de-alea mici și amărui, ca fierea, da geaba! Ce să-i fac? Spuneți-mi? Dacă n-o să fie să termine și el un liceu, n-o fi, n-o să-l omor acum din asta, s-o angaja el pe undeva și gata. Eu aș da și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
unui angajat care a făcut o șmecherie isteață cu cifrele contabile. Uau, pot să întreb cum a fost gândită? M-am așezat la loc. Simțeam ceva forfotindu-mi și firbându-mi în stomac, iar în gură aveam un gust amar, de fiere. — Îmi pare rău, am zis. Astăzi n-o să fiu un partener de discuție prea strălucit. Creierul mi-e plin de... ei bine, de orice-ar fi chestia asta cu care am reușit să mă procopsesc. Pot să fiu direct și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ideea fundamentală că ochii sunt oglinzile sufletului lipseau cu desăvârșire. Două găvane conceptuale, negre, mișunând de minusculi creveți-gând și viermi-impuls, se uitau fix de pe fața lui la mine. Am icnit din nou și de data asta am vomitat cu adevărat; fiere și resturi de mâncare și sucuri și uleiuri, mucilagii și fuioare de groase mucozități verzi îmi urcară pe gât și se revărsară din mine pe toată podeaua cu dale albe și negre. 15 Luxofagul Duhoarea vomei ajunse la mintea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
față și am riscat să arunc o privire spre locul în care se uita el. Ceva se mișca înăuntrul vomei. Am sărit ca electrocutat în picioare, trântind scaunul pe podea, în spatele meu. Acel ceva se desprinse încet de mucus și fiere și alunecă-înotă prin aer, șerpuind în jurul rămășițelor vaporoase ale gândurilor și senzației mele de amețeală. Era mic - poate de douăzeci de centimetri, poate de lungimea unei griji care nu te trezește de tot din somn -, un pește conceptual primitiv. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
publicistul Dionis Buhani, născut la București, care în 1996 a fost sărbătorit de Ambasada română, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. Dionis Buhani a tradus și au fost puse în scenă, la teatrele din Tirana, Korcea, Gjirokaster, Vlora, Elbasan, Fieri etc, peste 20 de piese scrise de I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Tudor Mușatescu, Dumitru Solomon etc. La majoritatea premierelor acestor piese de teatru, ambasadorul român a fost de față, întreținându-se cordial cu oficialitățile locale și cu artiștii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dintre plimbările tip răsfoind Iașul, așa cum ne pace la amîndouă să facem. Flanam pe "Sărăriei" și Magda U. îmi povestea o istorietă cu vecinul ei, așa-zisul ziarist sportiv: " Cînd ne turna sub Ceaușescu, era numai miere; acuma e numai fiere. I-a rămas destulă de pe vremea cealaltă. A fost dat în gît de presă ca informator secu și-i sen-i-i-in. N-a făcut nimica rău. Era vorba de țară, de binele țării". Bătrîna stradă se preschimbase pe negîndite într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Florin Piersic în rolul lui Mărgelatu: Dacă divorțezi, te muți la televiziunea de peste drum". Lui Genosse, Politica îi era ibovnică. Șeful peste Tineret TV se însurase pe viață cu ea. I-a acceptat și favorurile, și capriciile. Și mierea, și fierea. Indicațiile le transmitea folosind repede-repede butoanele: apasă-cere-comandă, apasă-cere-comandă. Ei, Politicii, îi aducea fricos tava și gunoiul. Prin '88, cred, am citit într-un ziar că fostul prim secretar de Craiova a fost demis și exclus din partid, în urma unui accident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și e pe lume Coaja cuprinde ce încă n-are nume O sămînță ascunde o altă sămînță, Miezul săltat la cer e-a noastră biruință". "Ce cauți aici? Mă spionezi? urlă Mistrie ca la pompieri, intrînd în triplă criză: de fiere, de isterie, de megalomanie. Și Lia este extirpată din organism, ca "ielement refractar". Consideră că te-am desărcinat din funcție". Personajul Magdei U. își poartă nedreptatea în ochii tuturor, n-o ascunde. Romanul e o egobiografie (în terminologia lui Marcel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu maci. "Lasă, nu mai..." Se auzise și un bufnet de armă. Pe Moara de Vînt se trăgea după ciori. Am rămas cu un gust de fiere în gură că i-am respins tandrețea. Nu-s în stare să ignor ridicolul, asta e. Tano a fost mai participativ. I-a rupt tivul pardesiului, în zelul de-a o consola. "Nu-s împăiat, sînt lup viu. Am și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Nu-s împăiat, sînt lup viu. Am și io o inimă!" Mi-am imaginat o noapte de femeie tînără, cu tomberoneza, cu pisica maidaneză. Zgribulite într-un pat înghețat. Doar și eu dețin o îndelungată practică a singurătății. Gustul de fiere, de laptele cucului cînd îi strivești, din greșeală, tulpina în dinți, s-a accentuat. Nerăbdător, sub o aparență abia amicală, Rusalin aproape c-o împinsese afară: Pleci, Șichy. Se întunecă. Văzusem (acuma eu îi urmăream de dincolo de geamurile fără perdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cît mai repede, altfel o să ajungi și tu la pîrnaie după ce-o să faci ceva necugetat, îi recomandă. — Teatrul Muncitoresc CFR, exclamă șoferul privind cu jind afară din goana mașinii. Mi-e dor de un spectacol adevărat. — Femeia e ca fierea, îl ia pe Roja gura pe dinainte, gîndindu-se la mottoul din Carmen, i am spus-o și Delfinei de nenumărate ori, dar făcea mereu pe proasta, se hlizea ca o găină. — Asta pentru că avea ea planul ei în cap dinainte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să dispun vreodată de mine nicio clipă! Munca aceasta, pe care o fac de peste douăzeci și cinci de ani, a făcut din mine o cârpă murdară, pe care eu însămi nu o mai suport! Acum, viața mea actuală-i mai amară decât fierea, iar asta-i doar o consecință logică a felului greșit, în care mi-am dus-o în trecut. Cât regret! În fine, cred, totuși, că doar de iubire aș fi avut nevoie, un lucru cu totul ascuns în suflet, dar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mai rea intenție din lume. Bineînțeles, atacații ripostau la rândul lor, așa că ploua cu sonete și terține; Încântat, don Francisco, la largul lui, Își citea producțiile În locurile de clacă, ascuțindu-și pana și muind-o În cea mai caustică fiere cu care era Înzestrat din plin. Și dacă nu era vorba de Góngora și nici de Alarcón, atunci oricine putea deveni ținta lui, fiindcă În zilele În care se deștepta cu chef de harță, trăgea razant În tot ce mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Nu ești de părerea mea, domnule secretar regal? — Cum de nu, Excelență! Glasul lui Alquézar tremura de necaz. — Ar fi foarte neplăcut pentru mine. — Vă Înțeleg. — Extrem de neplăcut. Aproape un afront personal. Descompus la față, Alquézar dădea impresia că Înghițea fiere cu toptanul. Strâmbătura Îngrozitoare care Îi crispa gura pretindea a fi un zâmbet. — De bună seamă, Îngăimă. Ridicând un deget, ca și când Își adusese aminte brusc de ceva, ministrul scotoci printre hârtiile de pe masă, apucă un document și i-l Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fiindcă ea nu mai are nici o piață, a murit pentru public, supraviețuind doar în abordările unor critici autiști. E o relicvă romantică și neomodernistă, o curiozitate din categoria antichităților, un bolovan (!) ce va fi rejetat cu o acută criză de fiere din burta epocii consumiste. Componenta lirică ar trebui redusă și în manuale. "În mileniul III, poezia devine din ce în ce mai străină omului". După cum se vede, criticul desprinde din observarea cifrelor de audiență a poeziei (mult mai mici în comparație cu proza și, pe de
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
Kill me! Kill me! striga bruta strivită, în timp ce Arya se îndepărta încet în peisajul glacial la propriu: pe o vale glaciară din Irlanda, adică din Westeros. Din fericire, al treilea măcel a reușit să-mi spele un pic gustul de fiere din gură provocat de meci. Dar pe de altă parte mi-a întărit convingerea că fotbalul este o cochilie goală și găunoasă, purtătoare de marafeți și de marketing obscen. Mult mai puțin obscenă a fost moartea lui Tywin Lannister pe
Mirel Palada, revoltat după Germania - Portugalia 4-0: Kill me! Kill me! Sandor Clegane a fost portughez în seara asta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73922_a_75247]
-
Sau: "Viscerele și pieile tăbăcite, foițele de piersică / ale obrajilor sunt disecate și rearanjate sub microscop" (Text din Umbria). Sau: "În Salonul numărul 6 cîlții se înfundă în goarna de purpură. / Și peste tot bîntuie malaria nopților albe, / inflația cuvintelor, fiere vărsată" (Prin venele desprinse). Este încă o probă de exteriorizare, id est de antilirism. Flegmatic asemenea oricărui creator în duhul unei demonii asumate, Liviu Georgescu aspiră către o expiere răsturnată, către dizolvarea antimistică în procesele inepuizabile ale materialității.
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]