153 matches
-
dezvoltarea percepției pe linia stabilirii mai de finețe a mărimii, a proporțiilor (identificarea Întregului metrului etcă, identificarea liniilor verticale, orizontale, ale poziției, devin indicii de orientare după ce li se decodifică Înțelesul. În perioada școlară mică, operativitatea gândirii avansează pe planurile figural, simbolic, semantic și acțional la nivelul unităților, claselor, relațiilor și sistemelor și ceva mai lent la nivelul transformărilor și implicațiilor. 2.2. Etapa de vârsta 12-15 ani 2.2.1.Caracteristici fizice Transformările fizice care Încep la pubertate sunt adesea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
astfel despre o imagine "iconică" (simbolică), predominantă în iconografia ortodoxă, și una "icastică" (mimetică), ce apare în iconografia medievală occidentală începând cu secolul XIV și se dezvoltă spectaculos în arta religioasă catolică. Dincolo de înțelegerea sa ca reprezentare abstractă, figurativă sau figurală (literară, spre exemplu), dincolo de utilizarea termenului în câmpul artelor plastice (cum sunt numite pictura, sculptura și arhitectura) sau în general în registrul vizualului, imaginea cunoaște o complicație semantică atunci când este corelată cu studiul mentalului colectiv și al fenomenelor sale adiacente
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rol antropologic, istoric, sociologic, cultural și spiritual. Ceea ce interesează însă în mod aparte o teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru că implică direct codurile culturale, contextul etc.). În perspectiva pe care o va deschide asupra imaginarului medieval capitolul Speculum speculorum, precizările despre simbol și relația lui cu retorica sunt foarte utile, pentru că vom reveni la texte și la aceste mecanisme "figurale" care dau naștere atât imaginilor literare, cât și celor vizuale. Orice figură poate dezvolta un caracter simbolic dacă asupra sensului său se aplică procesul prin care el poate fi comutat într-un alt plan, acolo unde, la confluența cu alte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primirea solilor, mazilirea, primirea domnului la hotar etc. − particularizează structurile "morfologice" ale sistemului general al imaginarului. Aceste formule, sau descrieri, sau sub-structuri narative se realizează așadar pe un traseu cumulativ, care străbate nivelele și dă naștere compozițiilor textuale sau reprezentărilor figurale ce corespund realului sau lumii imaginate. De aceea subliniam în mai multe rânduri că discursul public asupra istoriei trecute devine un model pentru înțelegere și memorare, implicit pentru procesul de imaginare, pentru constituirea "corpusurilor" aferente. Mecanismele narațiunii și mentalitățile comune
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gândi și la acest fapt. Deocamdată, prin operațiile numite, nu putem ști ce tip de relație vom avea între termenii judecății finale a unui silogism, dar, odată identificat cel de-al treilea termen, avem tot ce este necesar pentru structura "figurală" a silogismului; avem cei trei termeni, fiecare cu poziția proprie, determinată ca loc în judecata finală a silogismului pentru primii doi, încă nedeterminată în premise, nedeterminată complet în cazul celui de-al treilea; adică, în cazul acestuia din urmă, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
includă toate aspectele inteligenței, dintre care multe au fost neglijate prin testările tradiționale. Pe baza analizei factoriale , Guilford a identificat cinci tipuri de operații intelectuale: cogniția, memoria, producția(gândireaă divergență, producția (gândireaă convergență, evaluarea. Aceste operații acționând asupra unui conținut (figural, simbolic, semantic, comportamentală, care reprezintă diferite tipuri de informație, duc la un anumit produs. Sunt „șase tipuri de produse (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicațiiă prin care informația din fiecare din cele patru tipuri de conținuturi poate fi clasificată, adică
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
-rezistență la închidere prematură, care exprimă capacitatea de rezistență perceptiva la figură indusă de stimul; nivelul acestui factor este reprezentat de măsură în care subiectul este independent de învățarea perceptiva; -capacitatea de abstractizare semantica exprimă abilitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului; de exemplu, în cazul unei sarcini de realizare a unui tablou pornind de la o scenă din povești și de găsire a unui titlu potrivit; indicile de abstractizare este dat de nivelul de abstractizare a conținutului titlului. H. Gardner în lucrarea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
contexte variate. Menținerea discursul la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice), care îngreunează înțelegerea cunoștințelor sau la un nivel scăzut de abstractizare (exemple, experiențe de viață, observații), care îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, influențează negativ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor. ▪ credibilitatea profesorului: poate să fie demonstrată atât prin deținerea rolului de expert în domeniul său de specialitate și în managementul clasei de elevi, cât și prin poziția degajată a corpului, mimica și gestica convingătoare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
învățarea prin adăugarea unui plus de inteligibilitate și rapiditate în însușirea conceptelor, teoriilor, principiilor, priceperilor și deprinderilor etc. Ancorarea discursului profesorului la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv sau unui exemplu, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. Exemple elocvente ne sunt oferite și de studiile de caz asupra comportamentului profesorilor în predare, realizate de Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acțiunilor sau evenimentelor descrise drept o strategie importantă în predarea și consolidarea noilor cunoștințe, constituind ,,ancore" în lecțiile demonstrative. Ancorarea discursului didactic la nivelul observațiilor și al descrierilor, utilizând gesturi ilustrative și expresive, îi reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, în care informația este asociată unui model intuitiv, asigurând astfel inteligibilitatea conținutului transmis. De asemenea, pentru ca școala să devină prietenoasă și atrăgătoare, profesorii trebuie să folosească, din perspectiva lui Gabriel Albu, un limbaj (verbal și/sau nonverbal) al acceptării elevilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
După produs 1. - unități (parți ale informației relativ circumscrise); 2. - clase (ansamble de unități cu proprietăți comune); 3. - relații (legături Între unități); 4. - sisteme (structuri organizate); 5. - transformări (schimbări, modificări, tranziții); 6. - implicații (extrapolări, conectări circumstanțiale). III. După conținut 1. - figural (concret sau amintite ca imagine percepută); 2. - simbolic (compus din semne); 3. - semantic (semnificativ-verbal); 4. - comportamental. Fiecare dintre cele 5 x 6 x 4 = 120 (combinații nerepetabile din cele trei ansamble formatoare (fiecare cubușor din paralelipipedul general al intelectului uman
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o anumita aptitudine intelectuală. Admițând că gândirea creatoare În ansamblu este În primul rând gândire divergentă; aptitudinile intelectuale - creatoare reprezentate de câte un cubușor (triasamblare) vor conține obligator În structură litera D. În acest sens, cubușorul D, T (transformări) F (figural) reprezintă aptitudinea intelectuală denumită flexibilitate adaptivă a gândirii. Pe această bază, din matricea spațială a intelectului se poate separa matricea plană care cuprinde toate cubușoarele (aptitudinile intelectuale creative. Guilford arata că „În mod arbitrar, gândirea creativă este definită ca gândire
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
După produs 1. - unități (parți ale informației relativ circumscrise); 2. - clase (ansamble de unități cu proprietăți comune); 3. - relații (legături Între unități); 4. - sisteme (structuri organizate); 5. - transformări (schimbări, modificări, tranziții); 6. - implicații (extrapolări, conectări circumstanțiale). III. După conținut 1. - figural (concret sau amintite ca imagine percepută); 2. - simbolic (compus din semne); 3. - semantic (semnificativ-verbal); 4. - comportamental. Fiecare dintre cele 5 x 6 x 4 = 120 (combinații nerepetabile din cele trei ansamble formatoare (fiecare cubușor din paralelipipedul general al intelectului uman
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o anumita aptitudine intelectuală. Admițând că gândirea creatoare În ansamblu este În primul rând gândire divergentă; aptitudinile intelectuale - creatoare reprezentate de câte un cubușor (triasamblare) vor conține obligator În structură litera D. În acest sens, cubușorul D, T (transformări) F (figural) reprezintă aptitudinea intelectuală denumită flexibilitate adaptivă a gândirii. Pe această bază, din matricea spațială a intelectului se poate separa matricea plană care cuprinde toate cubușoarele (aptitudinile intelectuale creative. Guilford arata că „În mod arbitrar, gândirea creativă este definită ca gândire
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mărturisește altceva decât modul în care forma își "creează" propriul său conținut"35. Formă a distanței înseși, formă a informului pe care îl aduce la o nouă manifestare, liberă de orice determinare cauzală, eliberată în figura posibilului. Iar ceea ce posibilul figural - imaginal - semnifică este intuibil în chiar transferul de sens care dezvăluie realul: "Distanța care se cască între "figura" comună, convențională a lumii - rod al recuperării efectuate de spiritul nostru pe baza experienței empirice -, și între noua fizionomie a realului sugerată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
analiză sugerează că figura lui Rambo reprezintă un set specific de imagini ale puterii masculine, inocenței și forței americane, a eroismului războinic care servește ca vehicul al ideologiilor masculine și patriotice care erau semnificative în epoca Reagan. O asemenea analiză figurală este foarte importantă deoarece asemenea reprezentări ale unor texte ale culturii populare constituie imaginea politică prin care indivizii percep lumea și interpretează procesele, evenimentele și personalitățile politice. Politica reprezentărilor cercetează figurile și imaginile ideologice, dar și discursurile care codifică pozițiile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a noii credințe a dus în mod firesc la modificări semnificative ale mitologiilor locale, uneori chiar în mod radical. Pe măsură ce instituția clericală în ansamblu, inclusiv cea monastică, și-a consolidat bazele pentru exercitarea atribuțiilor religioase, monoteismul a impus noua reprezentare figurală a divinității − cu acceptarea interpretărilor locale, unele marcate profund de reminiscențele credințelor păgâne. Pentru a-i sprijini pe muritorii acum penitenți să înțeleagă mesajul creștin și dogma treimii (subiectul marilor controverse teologice), propovăduitorii au adaptat structurile mitologice și schema narativă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a salvării prin iertarea divină). Iată că și ritualul comunitar precreștin, și penitența colectivă, menționată obsesiv în imaginarul medieval, utilizează schema subiectivă pentru a "determina" arhetipul divinității (atât christice, cât și imperiale), intermediar obligatoriu în drumul acesteia spre imaginea reală (figurală). Nevoia de a expune, de a proiecta în afara sinelui ideea de putere și sensul acordat ei, duce la o anumită concentrare a intuiției, care, prin intermediul schemei, ajunge la "substantivizarea" arhetipală - spre exemplu, la figura întemeietorului de cetate sau de lume
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
divinului și de guvernare a lumii creștine), cât și la înfruntările instituționale din epocă. În căutarea unei genealogii (posibile) a imaginarului medieval al puterii, capătă o mare relevanță, spre exemplu, textele care au opus atitudini iconoclaste și iconolatre față de reprezentarea figurală a lui Iisus și a Fecioarei, dar care au inclus totodată și rediscutarea legitimității basileului și a drepturilor sale de guvernare (spre diferență de antichitate). Din acest motiv, al centralității temei puterii (laice și spirituale) în texte, imagini și ceremonialuri
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aproape neschimbată în semnificația alocată de romani măștilor de ceară ale strămoșilor, imagines, fie realizate fidel după chipurile reale, fie despre care comunitatea considera că sunt astfel (în cazul în care era vorba despre un erou îndepărtat, a cărui identitate figurală nu putea fi decât inventată). Prezența acestor imagini-obiecte în viața cetății, precum coloșii și subiectele mitologice reprezentate înainte vreme la greci, era densă și relevantă, pentru că actualizau, prin retorica plastică proprie, retorica discursului identitar, atât de utilă unei lumi plurale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu este evocat ca fiind ceva pierdut definitiv, care nu mai există în nicio formă. Spiritul strămoșului și sufletul lui se mențin în registre de existență diferite de cel material, dar nu rupte de acesta. Cufundarea în trecut și "prezența" figurală a trecutului printre cei vii mențin deschise registrele comunicării, în special în situații de comuniune cu strămoșul sacru - stări trăite individual sau în contexte ritualice colective (revenirea spiritului defunctului în cadrul unui ceremonial sau călătoria inițiatică sau oraculară în lumea morților
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
greu accesibil. O altă variantă o constituia figurina nespecifică de ceară (diferențierea era dată doar de gen); ea era aruncată în foc, pentru ca trupul absent să treacă fără piedici în lumea de dincolo. Practica de a crea astfel de obiecte figurale, cu nimic asemănătoare celui decedat (spre diferență de efigiile romane sau de portretul de mai târziu) era cunoscută, spre exemplu, și în Egiptul antic, însă cu interpretări locale diferite. Grecii nu căutau să memoreze cu fidelitate aspectul fizic distinct al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
principele divus a devenit prin voința lui emblema supremă a cetății eterne, devansând-o (inclusiv în cazul împăraților la a căror moarte a fost decretată legitim damnatio memoriae în loc de consecratio, dar care își însoțiseră imaginea de pe emisiile monetare cu reprezentarea figurală, personificată, a cetății romane - v. fig. 2.b.) În secolele VI-IV î.Ch., comunitatea greacă își desăvârșește ceremonialul funerar, iconografia corespunzătoare, aristocratică (stele funerare figurate și koûroi, care îl reprezintă pe defunct într-o scenă memorabilă de viață), literatura
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ales de scrierile pe care i le dedică Suetoniu, este interesant și prin faptul că în rândul imagines care l-au însoțit în cortegiu au fost introduse și marile nume din istoria capitalei, printre care Romulus, întemeietorul, dar și reprezentări figurale ale populațiilor cucerite. Cum funera imperiale organizate pentru fondatorul principatului au dat tiparul pentru următoarele secole, funus imaginarium a ajuns să includă alături de împăratul defunct, dar și de cei care îl omagiau, ca pontifex maximus (v. fig. 5) și ca
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]