268 matches
-
a spune reprezintă moduri figurate de a fi în cunoaștere. Cunoașterea e limitată și nu poate viza totalitatea sau întregul unui subiect. Întotdeauna vor exista relații multiple de a gândi și de a spune despre un subiect. Deși termenul de "figurare" este unul abstract, el este legat de unul concret (text, idee scrisă etc.). Aceste relații multiple sunt departe de adevăr dacă nu urmează două condiții epistemologice necesare: 1) evidența non-instrumentalizabilă; 2) logica bunului simț, dezvoltată de Chronos. Evident că istoricii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Puterea-cunoaștere nu are nicio treabă cu "setea" de cunoaștere obiectivă, de relații imparțiale, echidistante dintre oameni sau între oameni și lucruri. Ea are drept scopuri instrumentalizarea și dominația. Gândirea și cunoașterea foucauldiană sunt marcate de discontinuități, disparități, tehnici clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa semiologică, "analiza discontinuităților caută să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nici "literatură". Atunci ce este istoria? O combinație scriptică și epistemologică inclasabilă, ce poate împrumuta metode aceste atribute ale științelor moderne pentru "a-și rezolva" cercetarea. Dar mult mai creativ și fecund pentru un istoric sunt ale sale tehnici de figurare, specifice artelor și scrierilor percepute drept "literare". Între știință (fizică-matematică), istorie (investigații asupra unor trecuturi) și literatură (estetica, formele și "frumusețea" folosirii cuvintelor, a ideilor și raționamentelor) nu există nicio incompatibilitate. A le plasa pe "poziții opuse" e o atitudine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la general sau invers, dar ea rezolvă problema adevărului numai dacă evidența de care se leagă este în relație de corespondență cu realitatea a ceea ce este sau a fost și numai dacă această evidență este expusă sistematic prin tehnici de figurare, dincolo de principiul realismului. Geometria lui Galileo este o modalitate de figurare a realității, pe care a prezentat-o contemporanilor. În linii mari, istoria efectivă a lui Nietzsche și Foucault se pronunță pentru o utilizare critică a tot ceea ce ni se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
evidența de care se leagă este în relație de corespondență cu realitatea a ceea ce este sau a fost și numai dacă această evidență este expusă sistematic prin tehnici de figurare, dincolo de principiul realismului. Geometria lui Galileo este o modalitate de figurare a realității, pe care a prezentat-o contemporanilor. În linii mari, istoria efectivă a lui Nietzsche și Foucault se pronunță pentru o utilizare critică a tot ceea ce ni se înfățișează pe relația T-P, a tot ceea ce vrea să se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
leproșilor" se fac pe baza unei cunoașteri din arhive și din cărți de istorie, pe baza unei comparații de tip istoric. Istoria ca forma mentis, indiferent dacă aceasta este fictivă sau reală, o separație discutabilă din moment ce funcția scrisului este tocmai figurarea, precum și o distanțare de realul dat, de datul istoric. Orice cuvânt scris este o mistificare, spunea Camil Petrescu, sesizând funcția de figurare a cuvântului scris. Ceea ce face posibilă istoria, atât sub aspectul acțiunilor, cât și al scrierilor este tocmai capacitatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca forma mentis, indiferent dacă aceasta este fictivă sau reală, o separație discutabilă din moment ce funcția scrisului este tocmai figurarea, precum și o distanțare de realul dat, de datul istoric. Orice cuvânt scris este o mistificare, spunea Camil Petrescu, sesizând funcția de figurare a cuvântului scris. Ceea ce face posibilă istoria, atât sub aspectul acțiunilor, cât și al scrierilor este tocmai capacitatea de a figura aspecte din realitatea trăită (adică ficțiunea ei). Ficțiunea nu este opusă istoriei scrise, ci o face posibilă sub aspectul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a cuvântului scris. Ceea ce face posibilă istoria, atât sub aspectul acțiunilor, cât și al scrierilor este tocmai capacitatea de a figura aspecte din realitatea trăită (adică ficțiunea ei). Ficțiunea nu este opusă istoriei scrise, ci o face posibilă sub aspectul figurării ei scriptice pentru a exista ca narativitate și/sau discurs. Actul de a reprezenta este parte epistemică a procesului de ficționalizare pe care orice cuvânt scris sau rostit îl implică. Ficțiunea e mediul expresiv al activității de a figura lingvistic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca narativitate și/sau discurs. Actul de a reprezenta este parte epistemică a procesului de ficționalizare pe care orice cuvânt scris sau rostit îl implică. Ficțiunea e mediul expresiv al activității de a figura lingvistic și plastic. Ficțiunea istorică a figurării prin cuvântul scris vizează, într-un mod profund, realitatea și relațiile sociale, arhitectonica social-politică. În acest mod istoria "antirealistă" devine putere și posibilități multiple de putere. Istoria scrisă și practica politică comportă multiple relații de dinamică. Istoria scrisă și realitatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă o face într-un mod figurativ. Se află în ficțiune atunci când o interpretăm în fel și chip, fără niciun raport cu evidența concretă. Istoria și hermeneutica devin două tehnici în sine de figurare. Ceea ce numim "ficțiune istorică" se naște dintr-o propensitate literară și imaginară a cercetătorului de a interpreta aspecte din trecut, de a le "potrivi" prin gândirea și imaginația lui. Istoria nici nu s-ar putea întemeia ca formă de narativitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aspecte din trecut, de a le "potrivi" prin gândirea și imaginația lui. Istoria nici nu s-ar putea întemeia ca formă de narativitate sau de discurs fără ficțiune drept modalitatea scriptică de exprimare. Istoria scrisă are un dublu regim de figurare. Pe de-o parte, deține (în sens figurat) evidența realului prin intermediul arhivelor și al diverselor documente. Pe de altă parte, figurează și transfigurează evidența realului în discursuri și în alte mijloace de exprimare (cărți, albume, filme documentare). Partea fictivă, falsă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
obiective din perspectiva "metodelor" sale. Marile experimente din istoria științei s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă pe istorici este figurarea schimbărilor de fond. Prin ideologie și însoțitoarele ei (limbajul-reprezentare, hermeneutica, semiotica, psihanaliza etc.), orice cunoaștere, orice posibilitate de cunoaștere este redusă la un sistem de reprezentări cu impact asupra mentalului colectiv în acord sau în dezacord cu o evidență dată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discursului. Cea de-a doua idee foucauldiană pune în dificultate o întreagă tradiție istoriografică, învățată să vadă sensuri sau semnificații în cunoașterea istorică. Istoria în desfășurarea ei reală sau scriptică nu are nici sensuri, nici semnificații, devenite simple elemente de figurare, printre atâtea altele. Istoria nu poate fi tratată cu sensuri și semnificații, decât pentru a alcătui o țesătură, o imagine. Aici vom da credit deconstrucției lui H. White, istoric care i-a încurcat pe realiști, pozitiviști, hermeneuți, semiologi. Ceea ce White
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a făcut-o într-o manieră clar-obscură. Acest "pozitivist neașteptat"229 a întors pe dos fața filosofiei (îndeosebi a ontologiei heideggeriene), a lingvisticii postbelice, atot-hegemonice, și a istoriilor în cheia unui pozitivism obedient politic și redundant la nivelul tehnicilor de figurare. Istoria și partizanatul politic nu se admit decât în cazul Curții și al saloanelor sale politicianiste. Însă istoria are o funcție ideologică sine qua non prin seriile ei de date, de informații și de poziții între puteri; o funcție de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau evaluat cu alte tipuri de efort intelectual. Întotdeauna vom avea situația, poate intrigantă pentru ceilalți intelectuali, poate indefinită și incoerentă de: Istorie și... celelalte discipline. Întotdeauna oamenii s-au lovit de complexitatea istoriei cu dublul ei regim: dinamică social-politică, figurare prin cuvânt sau vizual. Foucault a descris funcțiile istoriei, așa cum niciun alt gânditor modern nu a făcut-o. Printre aceste funcții avem: 1) memorie; 2) mit; 3) transmitere a cuvântului și a exemplului; 4) vehicul al tradiției; 5) conștiință critică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
simbol al energiei vitale izvorâte din cele două elemente opuse. Mai mult chiar, eau-de-vie conține în sine masculinul și femininul, primul element fiind simbolizat de foc, iar al doilea de apă. Cu alte cuvinte, din această împreunare se reîntregește androginul, figurare antropomorfa a oului din care s-a născut lumea. Apă caldă, cu care trebuie să se mulțumească ocupanții mașinii 3, constituie un substitut lipsit tocmai de finalitatea izbânzii vieții asupra morții, a nemuririi. După unii achimiști, operă se poate realiza
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în final, va cumpăra pește și va reveni acasă, pentru a realiza un imaginativ experiment gastronomic, ce îi va aduce, indubitabil, laude unanime. Din nefericire, planul articulat cu rigoare științifică (de învin gător), al personajului, trece printr-o neașteptată recon figurare, determinată de contextul nefavorabil (imprevi zibilul "factor X", prezent în estimările aproximative ale tuturor futuriștilor contemporani!). Străzile sînt blocate de o imensă manifestație împotriva războiului din Irak. Perowne e, prin urmare, obligat să meargă, cu luxosul lui Mercedes argintiu, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un modul și un numar de dinți stabilit de noi, din șirurile de valori acceptate, astfel: . Pe baza valorilor alese, calculăm celelalte caracteristici geometrice ale rotii: Pașii necesari trasării (aproximative a profilului dintelui) sunt: - trasarea cercurilor De, Dd, Db, Di - figurarea pe quadrantul cercului de diametru Dd a grosimii dintelui sd - unirea punctelor A și B (capetele segmentului trasat anterior) cu O (centrul rotii) - din punctul O1 (jumătatea segmentului AO) se trasează un cerc cu rază , cerc ce vă intersecta cercul
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
oricare din grădina de lîngă casă, măr, prun, păr și care face fructe „bune de mîncat”. El figurează la vedere, printre pomeni. Banul este și el prezent, chiar în mîna celui întins în sicriu. Despre simbolismul acestora, în noua lor figurare scenică, s-ar putea vorbi mai pe larg, precum și despre secvențele ritualistice rămase în suspensie, deocamdată, masa, jocul, bradul. Dar, s-a înțeles, că, ajungînd aici, pe urmele lui S. Fl. Marian, a vorbi doar despre unul dintre cele trei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
faptul că sînt desenate alimentele interzise de autorități (brînză, legume, lapte). În explicațiile date pe marginea desenelor, se remarcă faptul că tinerii subiecți merg foarte departe în detaliile despre consecințele catastrofei (cazuri mai numeroase de cancer în viitor, modificări genetice, figurarea ireversibilității urmărilor contaminării). În ceea ce privește definiția obiectului studiat însuși, se observă o asimilare a principiului științific "radioactivitate" cu simbolul său "norul", a cărui valență distructivă, mortală, patologică și "rea" este frecvent afirmată. Într-un al doilea studiu, după un interval de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
domeniu sînt bulversate prin tehnici diverse. Într-un astfel de context, nu există alt spațiu vital, liber și de cucerit, decît cel al vrăjitului. Mai mult, se face distincția între o materializare topologică a domeniului (în sensul de teritoriu) și figurarea sa dinamică, mai nesigură și invizibilă (acțiunea de a "poseda", de a investi o "posesiune") și forța celui vrăjit potențial, care poate rămîne mult timp într-o stare de prosperitate relativă fără a suferi farmece. Beneficiarii de forțe magice sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rândul său o atitudine destul de ignorantă față de imaginea aniconică, situația reprezentărilor vizuale ale sacrului s-a schimbat radical, evoluând spre o înflorire a limbajului artistic consacrat acestui domeniu. Sintetizând lungul șir de reprezentări vizuale, Bœspflug identifică trei282 modalități specifice de figurare a lui Dumnezeu în arta creștină. Prima dintre acestea este cea prin simboluri indirecte, preluând modelul iudaic, a doua evidențiind figura unui Dumnezeu bătrân și omnipotent, în timp ce a treia modalitate se referă la imaginea Hristos, mod de reprezentare neacceptat nici
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lui Dumnezeu, numită de Bœspflug și cristomorfică 283, avea să pună însă și mai mult în evidență trăsătura divină a lui Hristos, a Cărui imagine avea să inspire toate ramurile și domeniile vizuale ale artei. Justificarea prezenței acestei modalități de figurare, care definește caracterul specific al artei creștine, este datorată evenimenului major al acestei religii, constând în întruparea Fiului lui Dumnezeu ca om. Acesta a fost argumentul care a fundamentat ridicarea interdicției iudaice de reprezentare a divinității, lăsând calea deschisă unor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
singur prezent în minte, percepție sau senzație, în cea de-a doua situație, imposibilitatea subiectului de a fi "prezentat" în mod concret, impune o "reprezentare" prin imagine a acestuia. Între alte cazuri asemănătoare, Durand oferă în sprijinul acestei afirmații exemplul figurării lumii de dincolo de moarte, care, asemenea altor aspecte nesupuse imanentului și senzorialului, nu pot oferi dovada unei prezențe fizice, efective, existența lor fiind în principal rodul imaginției ajutate de intuiție, inspirație sau revelație. Referindu-se la formele de reprezentare a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a Sfântului Evanghelist Luca -, respectiv între redarea simbolică a acesteia, într-o manieră care să nu excludă în totalitate ideea asemănării fizice, punând accentul asupra portretului spiritual al modelului înfățișat. În mod asemănător, istoricul de artă Glenn Peers punea problema figurării vizuale a îngerilor în arta bizantină. Descriind caracterul imaterial și atemporal al acestora, el observa unele deosebiri fundamentale între modalitatea de redare artistică a îngerilor și cea de înfățișare a lui Hristos și a sfinților. Spre deosebire de aceștia, îngerii "nu au
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]