54,757 matches
-
moarte, citea niște texte și le transcria (comenta) din teancul de foi din stanga lui în cel din dreapta! “Când alții stăteau în crâșma el învăța sanscrita” zice Bucurenci. Da , adevărat, dar nu era singurul. Să citească și dl. Bucurenci “Jurnalul unei ființe greu de mulțumit” și poate va afla mai multe. Întreagă generație din care făcea parte Eliade citea, studia etc. Nu era singurul. Nu e “emblematic” pentru asta. Generația din care a avut norocul să facă parte era “emblematica”. Scrib faimos
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
se numesc fie ‘parcuri industriale simbiotice’, fie ‘parcuri industriale ecologice’ , fie ‘parcuri eco- industriale’, fie ’eco-parcuri’. Noi le denumim ‚parcuri industriale pentru dezvoltarea durabilă’. După lansarea listei de condiționări pentru dezvoltarea durabilă, celebra Agenda 21, ‘parcurile industriale’ nu pot capătă ființă concretă la ora actuală, într-o țară realmente democrată, decât prin alocarea terenurilor de către comunitățile locale, ori de către autoritățile regionale (județene, în condițiile României), respectândându-se prioritățile de pe o listă de ’teme ambientale’ prezente pe, -folosim mai întâi abrevierea frecvent întâlnită
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar este perfectibil și permite critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul are la dispoziție religia și promisiunea mântuirii. Violență nu trebuie acceptată sub nici o formă. Pentru mine este de neconceput cum poate o ființă umană să pălmuiască altă ființă umană, care este motorul care mișcă palmă și o lipește de epiderma celuilalt. Indiferent în numele căror idealuri nobile este pusă în practică, violența incită la violență și duce la hecatombe. Dar violență pusă în opera
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul are la dispoziție religia și promisiunea mântuirii. Violență nu trebuie acceptată sub nici o formă. Pentru mine este de neconceput cum poate o ființă umană să pălmuiască altă ființă umană, care este motorul care mișcă palmă și o lipește de epiderma celuilalt. Indiferent în numele căror idealuri nobile este pusă în practică, violența incită la violență și duce la hecatombe. Dar violență pusă în opera pentru lichidarea proprietății trebuie comparată
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
în Dicționarul Blackwell, ca doctrina oficială a PCUS. Acesta a împrumutat din marxism doar câteva teorii, iar restul este opera ideologilor sovietici. Ceea ce se uită, de prea multe ori, este ca marxismul este o filosofie a speranței, care dă fragilei ființe umane o altă deschidere în fața vicisitudinilor prezentului. Dacă Marx este un gânditor hegelian de stânga, mă întreb de ce nu i se face o inculpare și lui Hegel. Noica spunea că, dacă nemții l-ar citi și l-ar înțelege cu
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
e “răsuflat” (acum se zice “expirat”), dar parcă oamenii care încă mai cred în astfel de ideologii au un nume - nostalgici, nu? Pe de altă parte, n-aș merge atât de departe să susțin că marxismul ar fi “incompatibil cu ființă umană”: în fond, dacă a prins în atâtea țări și la atâția oameni, înseamnă că există un fond uman susceptibil să-l îmbrățișeze; acest fond este sentimental sau nu este deloc - de aceea, orice încercare de argumentare alunecă în pâlnia
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar fi avut cum să-l accepte). Ci de o făptură care e "pe jumătate pasăre, pe jumătate o păpușă". Este limpede că termenul "păpușă" desemenază o ființă fără minte. Dar, în fond, nici el n-avea, deci nu cred că aceasta ar putea fi drama. Mult mai important e că soția e o "pasăre". Calitatea se repetă obsesiv în text. Fără îndoială, e o pasăre de pradă
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar fi avut cum să-l accepte). Ci de o făptură care e "pe jumătate pasăre, pe jumătate o păpușă". Este limpede că termenul "păpușă" desemenază o ființă fără minte. Dar, în fond, nici el n-avea, deci nu cred că aceasta ar putea fi drama. Mult mai important e că soția e o "pasăre". Calitatea se repetă obsesiv în text. Fără îndoială, e o pasăre de pradă
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
imaginației, și teren accidentat, incitant pentru spectacole cu tensiune și suspans, și dialoguri savuroase care ironizează prezentul și trecutul, șabloanele gîndirii de azi și de ieri, există și gustul amar, de nevindecat, lăsat de greșelile din istoria lumii și a ființei, miezul filosofic din intimitatea oricui, care poate fi ambalat fie și comercial, există și rîs, și plîns, și realitate cotidiană, și plonjare în dilemele existențiale, în erorile și ororile de aici, de acum sau de oriunde și de oricînd. Spun
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
în șoaptă. Eu aveam schelete de idei, lucioase și reci! Dan găsea întotdeauna continuarea, le îmbrăca în carne, le coafa, le punea să vorbească. Pe urmă, ne apucam amândoi să le tundem, le vivisecționam, făceam transplanturi. Culmea relației între două ființe omenești este să facă împreună o lume pe care să n-o știe decât ele. E mai mult decât a face un copil. În lumile noastre, Dan și cu mine eram în tot - când el era ploaia acidă, eu eram
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
suferința îndurată: Dacă totuși ai avut tăria să nu semnezi acest pact, nici măcar prin acțiuni subreptice, ce satisfacție enormă în clipa libertății și ce disponibilitate alegră de a te instala, rapid, în Adevăr!". Deoarece e vorba de o regăsire a ființei naturale, de starea ei izvorîtă din codul genetic: Am înțeles atunci un lucru neașteptat, se confesează autorul, acela că în forul meu intim fusesem dintotdeauna liber". Și, bineînțeles, de confruntarea cu adevărul, ființa (rațională) fiind magnetic atrasă spre acesta (conform
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
Deoarece e vorba de o regăsire a ființei naturale, de starea ei izvorîtă din codul genetic: Am înțeles atunci un lucru neașteptat, se confesează autorul, acela că în forul meu intim fusesem dintotdeauna liber". Și, bineînțeles, de confruntarea cu adevărul, ființa (rațională) fiind magnetic atrasă spre acesta (conform unor Spinoza și Leibnitz, dar fără cenzura menită a elimina "pasiunile"!), neintrînd în discuție, decît eventual ca o aberație, căderea în ceea ce a numit cineva recent, "capcana adevărului" (aceasta ar presupune "eliberarea" prin
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
data asta parcă și puțin ironic) și s-a Îndepărtat Încet, abia lunecând, parcă plutind cumva, ca să se așeze În ultimul rând... Însă mireasma nu mă părăsea. Numai că acum n-o mai simțeam numai În nări, ci În toată ființa mea. Mă cotropise, ce mai... Nici nu mai știu cum am răspuns la Întrebări, cu ochii ațintiți În foaia de hârtie. Îmi amintesc doar că, Într-un târziu, când i-am căutat privirea, n-am mai găsit-o... Schimbase locul
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi ascunzând vreuna... Mulți handicapați la intrare; femei cu copii în cârcă, sau în cărucioare. Văzusem și înăuntru astfel de ființe târându-se de-a lungul sălilor înalte, copleșitoare. Un ins în vârstă lângă mine, la secția de artă romană, în dreptul lui Cezar chel și cu nasul spart, căscase zgomotos fără să ducă mâna la gură, lăsând căscatul să se termine
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
femeia,/ du-te acasă și mănîncă poeme!// Noi bărbații,/ mergem să mîncăm mîncare ca oamenii!" (Poemul) în același mediu al osmozei dintre masculin și feminin, apare imaginea elocventă a poemului care se naște în făptura poetului, așa cum un copil dobîndește ființă în pîntecele matern, spre a fi apoi inițiat în viață și dus la biserică, la prima comuniune: "Și scrie poetul...// Picături mari i se scurg pe șira spinării./ Și scrie poetul cu ochii legați,/ și scrie cu sîngele din cupa
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
scrie poetul...// Picături mari i se scurg pe șira spinării./ Și scrie poetul cu ochii legați,/ și scrie cu sîngele din cupa nunții./ Este fascinat de mîna lui dispărută cu totul.// Poemul devine roșu.// îl vede cum crește,/ cum ia ființă, are părul și ochii poetului,/ are buzele, pieptul și picioarele lui.// Bîlbîind ca un copil/ prins într-un moment delicat,/ îi șoptește poemului la ureche,/ ceva numai de ei auzit.// îl îmbracă în haine de sărbătoare,/ îi dă în mînă
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
sumară și nu spune "omul, ce minunat sună acest cuvânt!"; e unul dintre spectatorii personajelor cu sclipicioasă carieră teatrală. Victor Rebengiuc spărgea ceapă la marginea dispozitivului scenic cu atâtea concentrată convingere, era atâta singurătate și neputință de comunicare în toată ființa lui, încât prezența lui scenică se constituia într-un reper semnificativ pentru întreaga panoramă a spectacolului. Printre marile și multele lui calități îmi vine să laud - poate și din pricina contextului general - în primul rând capacitatea lui de integrare, știința lui
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
extrovertit de meserie - accesul la intimitatea omului este păzit cu strășnicie. Și poate de aceea omul este perceput ca un personaj, unul dintre cele mai izbutite din lunga lui listă: voință, caracter, simț al dreptății. Nu e nimic cameleonic în ființa lui "civilă", e previzibil, va fi întotdeauna de partea celor care spun adevărul, oricât de neplăcut ar fi acesta. Nu amestecă teatrul cu viața, dar acest personaj limpede, lizibil, adăpostește misterul măiestriei: reușește, de fiecare dată, să convertească datele cotidianului
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
încît nu mai avem leac. Stăm la coadă în virtutea inerției. O coadă de tip nou, cum s-ar zice, dar tot coadă. Ei, dar nu doar la noi se petrec minunății. La Londra, aflăm tot de la t.v., a luat ființă recent primul Club de Rîs din lume. Oamenii se întîlnesc și rîd. Vă rog să nu rîdeți: e strict autentic. Se întîlnesc ca să rîdă. Și rîd. De ce, de nece, nu contează. Rîd. Ca proștii, zice prostul de român, supărat că
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării. De regulă, la noi, cel puțin de la o anumită dată încoace, statul a luat ființă prin împrumut. Și în 1921, și în 1948, și după Unire iar apoi în epoca lui Carol I, și după 1918 și iată, din nou, după 1989, România a împrumutat forme noi din Occident. Principală furnizoare, Franța. Titu Maiorescu avea
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Irina Marin America, pantoful Cenușăresei - un titlu care cuprinde deopotrivă mirajul basmului și germenele deziluziei. Căci basmul are, într-adevăr, final fericit, dar numai pentru Cenușăreasă, ființa idealizată, nu însă și pentru celelalte fete care încearcă pantoful princiar. Pornind de la această metaforă, cartea Alexandrei Târziu nu se concentrează asupra unei Americi ideale ci, dimpotrivă, surprinde tocmai confruntarea prozaică a unei "geografii imaginare", cum ar spune Said, cu
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
mai întâi ce ne spune acest termen. În Teoria Clasică a matematicii mulțimilor, apartenența la o mulțime este dihotomică, adică un element aparține sau nu aparține unei mulțimi. Fie C mulțimea cailor. Elementele acestei mulțimi - caii - au anumite caracteristici structurale: ființe, patru picioare, înălțime medie X, păr, utilitate etc., care le deosebesc de alte patrupede. Fie M mulțimea măgarilor. Aceștia au și ei patru picioare (de obicei), dar au alte caracteristici structurale care exclud apartenența lor la mulțimea C a cailor
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
soțul ei, Ștefan Augustin Doinaș, anul acesta. Pierderea ei a îndoliat baletul nostru, pe fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care a scris o pagină de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De fiecare dată îmi petrec vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat de domnul Marius Martinescu, primarul orașului meu natal Lugoj, al cărui cetățean
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
fond, adept al dogmei extrapolate până la Utopie, reprezenta fizică scolastica a lui Newton, idealul ei clasic, staționar, bazat pe identitate absolută, ridiculizat, insă istoric asumat tocmai prin negarea lui. Pe când Joyce cu Ulise al său însemna non-identitatea, dezagregarea atomică a ființei umane avânt la lettre. Leon Bloom, eroul, fiind un permanent Nimeni al posesorului Peșterii, Polifem, un Oricare, cănd irlandez, de pildă, cănd iudeu și substitutindu-se rând pe rând prin monologurile sale existenței adevărate, care cel puțin pentru Joyce nici nu
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
revin în stradă (dar nu au mai avut "canalele"); sunt caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi - repede! - adăposturi pentru aceste ființe, fără să fie nevoie să apelăm la vânzarea delicioaselor produse "Jacobs" pentru a-i ajuta pe "copii" - care, "nu uitați: Casă de copii nu e acasă", cea mai mare inepție ori crimă difuzată prin "televiziunea publică" atâta vreme cât nu se oferă
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]