169 matches
-
după cum reflecta Theodora Bosanquet cu amuzament potolit, s-a intervievat, practic, singur.) Iar În vara lui 1915, și-a luat cel mai mare angajament dintre toate, devenind cetățean britanic, Într-un gest de solidaritate cu țara sa de adopție. — Bătrânul filfizon nici c-ar fi putut face mai mult, remarca Burgess Noakes către George Gammon, grădinarul de la Lamb House, În octombrie, când Henry James plecase la Rye pentru ceea ce avea să se dovedească a fi ultima oară, Însoțit de Joan Anderson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai mult, remarca Burgess Noakes către George Gammon, grădinarul de la Lamb House, În octombrie, când Henry James plecase la Rye pentru ceea ce avea să se dovedească a fi ultima oară, Însoțit de Joan Anderson, Minnie Kidd și Burgess Însuși. „Bătrânul filfizon“ era formula pe care el și George o foloseau de obicei pentru a-și desemna stăpânul, când erau doar ei Între ei. Nu era o manifestare a lipsei de respect, ci mai degrabă a admirației față de eleganța cu care James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
el În cele din urmă. Da, spuse George, dând din cap. Dar Burgess Îi mai povesti o dată. Murea de nerăbdare să se Înroleze Încă de când se declanșase războiul, dar mai zăbovise pentru că știa cât de dependent de el era bătrânul filfizon, mai ales acum, că sănătatea Îi era atât de șubredă, și nu voia să pară nerecunoscător față de cel care Îl luase sub acoperișul său și Îl instruise pentru a deveni valetul unui gentleman, călătorind pretutindeni În Anglia, stând În casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din Sussex, Burgess continuă să sufere trist În tăcere, văzându-și de Îndatoriri la Lamb House, până nu mai putu să rabde și Îi spuse dlui James că dorește să plece pe front. — Și ce crezi c-a zis bătrânul filfizon? George clătină din cap, cu mirare prefăcută. — Ei bine, nici c-ar fi putut fi mai Încântat. Nu c-ar fi vrut să se lipsească de mine - a zis că nu știe cum o să se descurce fără mine. Dar s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bătrânul H.J. Burgess Întâmpină această sentință așa cum Întâmpina toate enunțurile stăpânului, dacă nu erau instrucțiuni sau Întrebări, cu o tăcere respectuoasă. Experiența Îndelungată Îl Învățase că aceasta era cea mai bună politică. — Nu e bine să te pui că bătrânul filfizon, Îi sfătuia el Întotdeauna pe slujitorii noi, căci e În stare s-ți dea mai mult decât poți să duci. În ultimul an, casa fusese Închiriată sau Împrumutată mai multor locatari ocazionali, Îngrijită de servitori temporari, și avea un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
larg, În timp ce Minnie și Joan murmură aprobator. Întorși la bucătărie, dezbat incitați știrile. — Eu zic că ar fi trebuit să-i spună, se pronunță Joan Anderson. Dacă moare peste noapte? — Ah, nu mai spune una ca asta! zice Minnie. — Bătrânul filfizon n-o să dea Încă ortul popii, spune Burgess. Nădăjduiesc doar că mâine, când or să-i spună, o să fie În stare să priceapă. Oricum, ar trebui să bem un păhărel În sănătatea lui, nu? Ce zici, doamnă Anderson? Joan răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Își aruncă brațele de gâtul lui și Îl sărută. — Hei, mai ușor! o ponderează el. Minnie se așază brusc pe cel mai apropiat scaun și izbucnește În lacrimi. Joan Anderson Îl Îmbrățișează pe Burgess. — Trebuie să-i spun și bătrânului filfizon, zice Burgess. Asistenta de noapte se pregătește să iasă din tură, iar cea de zi nu a sosit Încă. Burgess Îi spune celei dintâi să plece și se așază lângă pat. Draperiile au fost trase și, din cerul acoperit, intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mama, rămasă cu șase copii de crescut când a murit bătrânul. De-aia m-a retras de la școală și m-a dat să muncesc la Lamb House, era disperată să Încep să câștig și eu câte ceva. I-a spus bătrânului filfizon că am paișpe ani, da’ n-aveam decât doișpe. Să știi că n-o condamn. Am dus o viață bună muncind pentru domnu’ James, o viață bună și interesantă... Doi burlaci, Împreună. Ne-am potrivit. — Și cu dragostea cum rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și gazda se grăbi să aducă un scaun în plus. Așadar, dentistul se întorsese deodată cu Veterinara și misterul se dezlegase: nu Godun, care pleca noaptea, nici Pablo, nici Maradona ori Arti nu erau între preferații sirenei brune, ci acest filfizon spilcuit, cu balonzaid și pălărie de fetru, care, culmea, nu se așeză lângă doctoriță, ci în capătul mesei, ca să-i vadă pe toți. Lăsase ușile vraiște și ploua cu găleata. Eleonor stătea pe pervaz și se uita la șuvoaiele de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Dandysmul Cuprins Pe urmele unui cuvânt: dandy Motor de căutare 11 „Yankee doodle dandy” 11 Doamna și filfizonii 13 Dandylogi de serviciu 15 Infracțiune 17 Dincolo de timp Alcibiade sau coada tăiată 22 Stil și program 24 Eleganță cu tocuri roșii 26 Travesti 28 Mit? Arhetip? 30 Șiși 32 Dandyland. Scurtă istorie Când? 37 Unde? 40 Predandysmul 43 Macaroni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nobilitate 55 O Lady În Clubland 57 Dar Franța? 61 The Lions, les Lions 65 Gentlemani și gentilomi 65 Dandylogia militans 67 Dandy versus boem? 72 În carantină 72 Celibatarii trândavi 73 Dandy-ul artist 75 Dandysmul la răscruce 77 Filfizoni mai mici, mai mari 77 Fin-de-siècle 79 Alte capitale, alte decadențe 85 Dandy 1900 91 Țara nimănui: Între neoclasicism și avangardă 93 La război, ca la război 98 Anii nebuni ș.a.m.d. 101 Ai noștri tineri... 105 Formă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Sexul slab 223 Legături primejdioase 229 Arsenal 231 Demon sau Înger? 236 Dandygrafii Despre dandysm și despre George Brummell (Barbey d’Aurevilly) 243 Un precursor al dandysmului (Barbey d’Aurevilly) 289 Tratat de viață elegantă (Honoré de Balzac) 303 Corporația filfizonilor (Thomas Carlyle) 347 Dandy-ul (Charles Baudelaire) 359 Charles Baudelaire (Théophile Gautier) 363 Baudelaire (Jean-Paul Sartre) 367 Condei, cărbune și otravă (Oscar Wilde) 375 Narcis & Co. Oscar Wilde Între oglinzi carnivore (Mircea Mihăieș) 383 Robert de Montesquiou (Marcel Proust) 391
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În evidență. Cu totul alta este evoluția cuvântului și a fenomenului În Franța, deoarece, pornind de la eseurile lui Baudelaire și Barbey d’Aurevilly, dandysmul a devenit o valoare estetică serioasă, iar Brummell paradigma sa”1. Doamna și filfizoniitc "Doamna și filfizonii" Oare de ce, Între toți autorii, tocmai niște femei Îl consemnează cele dintâi pe dandy În scris? E drept, prozatoare cu totul necunoscute marelui public de azi. Cine o mai știe, de pildă, pe Lady Morgan, pe numele său irlandez de dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu e deloc lipsit de importanță: transpunerea românească a lui dandy din 1840 până azi. Foarte puțini dintre autorii români lasă cuvântul În original, spre marea noastră surprindere. De cele mai multe ori ei, dar mai ales traducătorii Îl Înlocuiesc invariabil cu filfizon. Simplă chestiune de comoditate? Sau semn al unei mentalități? Întrebarea devine și mai provocatoare când vedem că DEX-ul Îi dă un singur sens și Îi subliniază - corect - nuanța peiorativă: „tânăr cu pretenții de eleganță și cu preocupări neserioase”, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu totul În afara seriei. Mănuși și pieptene la purtător, cravate scrobite - iată accesoriile lor indispensabile. Le urmează, cu un nume preluat multă vreme și de francezi, the Fashionables, Eleganții, bărbații aflați mereu În prima linie a modei. Pentru unii - simpli filfizoni 1, cu creierul cât nuca; pentru alții - canon al rafinamentului și subtilității. Și, preluând un cuvânt franțuzesc, the Beaux, Frumoșii. Mai radicali Însă decât Eleganții, Împingând excentricitatea În ridicol, sunt the Fops: un alt fel de a le da malițios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
rafinamentului și subtilității. Și, preluând un cuvânt franțuzesc, the Beaux, Frumoșii. Mai radicali Însă decât Eleganții, Împingând excentricitatea În ridicol, sunt the Fops: un alt fel de a le da malițios un nume viitorilor dandy, biete „animale de stofă”, sărmani filfizoni. Între ei, mult prea fardatul Sir Skeffington, țintă a bătăilor de joc cvasigenerale. Atât doar că mai toți efeminații eleganți nu renunță la câteva Însemne ale virilității, să-i spunem, „standard”. Între care, Întâi de toate, un supranume de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Les Roués... ar fi vicioșii, libertinii, corupții, cei care n-au nici un scrupul și, În plus, nici o snagă, semn că dandysmul e Încă defavorabil perceput. Cât despre le gandin, alt sinonim pentru dandy, tradus În dicționarele românești cu același depreciativ „filfizon”, el apare În 1854 și marchează o altă etapă a dandysmului. Până să ajungem acolo, să depănăm Însă istoria Leilor, care nu pare nici ea foarte pașnică. The Lions, les Lionstc "The Lions, les Lions" Leii apar Întâi la Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu un amestec de Îngăduință, dispreț și chiar admirație, doar pe dandy, În timp ce pe vagabonzi Îi reprimă fără ezitare, viața primilor nu e lipsită de un suflu tragic. Ba chiar de un nobil eroism. Dandysmul la răscrucetc "Dandysmul la răscruce" Filfizoni mai mici, mai mari tc " Filfizoni mai mici, mai mari " Înghesuindu-se În foaierele teatrelor și ale Operei, forfotind la ore fixe prin parcurile și bulevardele șic, Împânzind cafenele și cluburi, indiferent de numele pe care Îl poartă, dandy-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și chiar admirație, doar pe dandy, În timp ce pe vagabonzi Îi reprimă fără ezitare, viața primilor nu e lipsită de un suflu tragic. Ba chiar de un nobil eroism. Dandysmul la răscrucetc "Dandysmul la răscruce" Filfizoni mai mici, mai mari tc " Filfizoni mai mici, mai mari " Înghesuindu-se În foaierele teatrelor și ale Operei, forfotind la ore fixe prin parcurile și bulevardele șic, Împânzind cafenele și cluburi, indiferent de numele pe care Îl poartă, dandy-i gustă toate deliciile a ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fac ca dandysmul să intre, la finele celui de-al Doilea Imperiu, de-a dreptul În anonimat. Contrazicându-și - Încă o dată În istoria sa franceză - principiile, el devine oarecum „de serie”, din simplul motiv că toți tinerii vor să ajungă „filfizoni”. Traducem prin acest omniprezent cuvânt, urmând litera dicționarelor noastre, o Întreagă pleiadă de porecle: daims, cocodès, gommeux, pschitteux, petits crevés, gants jaunes. În fond unul și același lucru pentru a numi niște bărbați Îmbătrâniți prematur, storși de osteneala nopților nedormite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a bolilor venerice. Cel care le face un portret necruțător degeneraților e un vechi Leu, Nestor Roqueplan, ziarist notoriu și director al Variété-ului. Așadar, un bărbat care a trăit din plin dandysmul, nu un burghez sastisit: „Să nu uităm că filfizonii ăștia sunt de-a dreptul tâmpiți: vorbesc În argou, fluieră arii din Viața pariziană sau muzică de fanfară, vrând să pară la vânătoare cu ogari. Conversația le e sub cea a unui servitor de rând. La 25 de ani și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ușurele, Ce au uitat pân’ și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele 1. Ne sunt servite cu iritare vădită, ba chiar cu dispreț, toate stereotipurile care Îi proiectează pe dandy În ridicol, făcându-i niște simpli filfizoni de import: Înnodatul cravatei, căruia, cum vom vedea, Îi sunt Închinate În epocă adevărate imnuri, e - pentru conservatorul Eminescu - doar prilej de pierdere a vremii. Mustața În furculiță, părul frizat, țigara În colțul gurii, afectarea pronunției, trăitul à la légère
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nenumăratele soirées dansantes din Iași). El nu se poate abține să nu ia peste picior, combinând dezinvolt engleza și franceza cu cea mai neaoșă română, un „fashionable de mauvais ton”. Îl zărește la garderobă, „Într-un colț al tindei”, pe filfizonul de prost gust, „unul dintre acei păpușeri ce-i Întâlnești pe uliță și prin cafenele, cu plete lungi până la coate, cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la républicaine, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu speră nimic, căci nu cred În nimic și nu trăiesc decât În prezent”1. Fie că sunt ficțiuni, note de călătorie, memorii sau epistole, paginile scriitorilor români din secolul al XIX-lea care Îi introduc În scenă pe tinerii filfizoni din București ori Iași au o amprentă de neconfundat. Rareori tonul lor se Încarcă de simpatie fățișă. Confecționează descrieri neutre, dar cel mai adesea varsă multă zeflemea prin vârful peniței. Până și filfizon, așa cum Îl notează dicționarele, rămâne total depreciativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care Îi introduc În scenă pe tinerii filfizoni din București ori Iași au o amprentă de neconfundat. Rareori tonul lor se Încarcă de simpatie fățișă. Confecționează descrieri neutre, dar cel mai adesea varsă multă zeflemea prin vârful peniței. Până și filfizon, așa cum Îl notează dicționarele, rămâne total depreciativ. Chiar atunci când Îl Întâlnim pomenit - poate pentru prima dată - la Ion Ghica, e vorba despre lălăiala smintită a lui Manea Nebunu’: „Fivrelzon! Fivrelzon!”. Cu alte cuvinte, Într-o franceză revoluționară, „Vive le son
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]