466 matches
-
o scriere a Părintelui poate să-și dea foarte repede seama că are de-a face cu altceva, cu ceva care nu se mai găsește într-o asemenea consistență și intesitate, la alți teologi. Iar acest ceva este duhul Părinților Filocalici în care Părintele Dumitru a scris și a trăit, fiind bine ancorat în contemporaneitate, în spiritul și în realitățile duhovnicești, eclesiale și teologice ale acestor vremuri. Menționăm faptul că Părintele Dumitru Popescu s-a născut la data de 29 iunie
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
strălucind autenticitatea adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Popescu avea un chip demn, frumos și pașnic, asemeni crinului Buneivestiri. În fața lui senină și luminoasă întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
înțeleagă teologia lui atât de variată și de profundă. S-a tot spus despre sfinția sa că este „ unul din marii teologi ortodocși al secolului XX”. Și așa este! Părintele Dumitru Popescu este autorul unei teologii mărturisitoare și al unei teologii filocalice, deosebite. A unei relaționări și raportări a Teologiei Ortodoxe, Universale, la Cultura și Știința, clasică și perenă a umanității. Asemeni marelui Sfânt Apostol Pavel, avea permanent conștiința prezenței proniatoare al lui Dumnezeu. De aceea, nu a scris o teologie teoretică
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
dogmatica sa, parcă îl simțim pe Dumnezeu care suferă datorită neputinței noastre de a iubi. A fi cum el a fost, același pentru toți laolaltă și totodată diferit pentru fiecare în parte, această calitate nu a aparținut decât marilor părinți filocalici ce au realizat în chipul lor asemănarea cu Dumnezeu. Pentru Părintele Dumitru Popescu fiecare om era unic și niciodată nu făcea o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
mai frumoase referitoare la viața lăuntrică din diferiți Părinți. Sigur, Filocalia clasică este cea a Sfântului Nicodim Aghioritul, publicată la Veneția în secolul al XVIII-lea. Stelian Gomboș: - Cum mai poate fi atras omul de astăzi de literatura patristică și filocalică? Mitropolitul Serafim Joantă: - Eu cred că tocmai literatura filocalică îl poate atrage pe omul de astăzi dacă acesta o descoperă, dacă are interesul s-o citească. Nu-i ușor să ajungi să cunoști Filocalia. Este nevoie și de pasiune, dar
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
Sigur, Filocalia clasică este cea a Sfântului Nicodim Aghioritul, publicată la Veneția în secolul al XVIII-lea. Stelian Gomboș: - Cum mai poate fi atras omul de astăzi de literatura patristică și filocalică? Mitropolitul Serafim Joantă: - Eu cred că tocmai literatura filocalică îl poate atrage pe omul de astăzi dacă acesta o descoperă, dacă are interesul s-o citească. Nu-i ușor să ajungi să cunoști Filocalia. Este nevoie și de pasiune, dar și de răbdare. Cine citește Filocalia este interpelat personal
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
atrage pe omul de astăzi dacă acesta o descoperă, dacă are interesul s-o citească. Nu-i ușor să ajungi să cunoști Filocalia. Este nevoie și de pasiune, dar și de răbdare. Cine citește Filocalia este interpelat personal de scrierile filocalice. Celelalte scrieri de nuanță teologică sau alte scrieri cu caracter duhovnicesc nu știu dacă-l interpelează atât de mult pe omul contemporan cum o face Filocalia. Iar aceasta tocmai pentru că ea exprimă chintesența vieții după care suspină tot omul. Te
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
aceste scrieri. Dacă Filocalia ar fi cunoscută mai bine de creștini, foarte mulți s-ar preocupa de o viață duhovnicească personală și s-ar angaja în acest demers. Nu poți să fii creștin deplin, autentic decât în Biserică. Or, scrierile filocalice te trimit la Biserică, să te integrezi, în comuniunea eclesială, acolo unde este locul nostru natural, propriu, de creștin. Prototipul filocalic este omul eclesial. Părinții filocalici au fost în Biserică și s-au exprimat ca și creștini aparținând Bisericii. Părintele
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
și s-ar angaja în acest demers. Nu poți să fii creștin deplin, autentic decât în Biserică. Or, scrierile filocalice te trimit la Biserică, să te integrezi, în comuniunea eclesială, acolo unde este locul nostru natural, propriu, de creștin. Prototipul filocalic este omul eclesial. Părinții filocalici au fost în Biserică și s-au exprimat ca și creștini aparținând Bisericii. Părintele Sofronie de la Essex spunea în acest sens că nu-și poate închipui un creștinism în afara Bisericii sau un creștinism fără asceză
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
acest demers. Nu poți să fii creștin deplin, autentic decât în Biserică. Or, scrierile filocalice te trimit la Biserică, să te integrezi, în comuniunea eclesială, acolo unde este locul nostru natural, propriu, de creștin. Prototipul filocalic este omul eclesial. Părinții filocalici au fost în Biserică și s-au exprimat ca și creștini aparținând Bisericii. Părintele Sofronie de la Essex spunea în acest sens că nu-și poate închipui un creștinism în afara Bisericii sau un creștinism fără asceză și adogmatic. Acestea trei sunt
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
traducere din limba franceză; 1997 - 1998 Bursă de documentare pentru doctorat la Pembroke College - Oxford University, sub coordonarea P.S. Părinte Episcop Kallistos Ware; Din anul 2001 este Doctor în teologie în urma susținerii tezei de doctorat cu titlul „Antropologia creștină: Sinteză filocalică”, elaborată sub îndrumarea P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Radu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității București. Activitatea didactică: 1993 - 1998 Asistent universitar în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași; 1998 - 2000 Lector titular în cadrul Facultății
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea” - mărturisește Părintele Ioan Cristinel Teșu în lucrarea sa: „Virtuțile creștine, cărări spre fericirea veșnică” apărută la Editura „Trinitas” - Iași, 2001. În justificarea acestei concepții, spiritualitatea filocalică dezvoltă o învățătură duhovnicească de o deosebită profunzime - pe care, pe câteva, vom încerca să le scoatem în evidență în rândurile următoare. O întreagă viață poate nu facem altceva decât să învățăm ce este iertarea. Până și Dumnezeu, Cel Bun
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
datele exacte ale evenimentelor istorice le plasează între anii 1940 și 1944, în România, Basarabia și Transnistria. Pagini întregi ne amintesc de “pelerinul rus” și Dostoievski (de altfel, Starețul Zosima este “părintele duhovnicesc” al fratelui Victor), dar și de texte filocalice: “În clipe de durere, îmi găseam unica întărire și mângâiere în rugăciune. Ca și în primele luni de la Frăsinei, aș fi fost pierdut dacă nu m-aș fi rugat. Acolo aveam slujbe, Sfânta Liturghie, Acatistul, Paraclisul..., dar aici nu aveam
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre cunoasterea lui Dumnezeu în învățătura și trăirea filocalică... Introducere Pentru spiritualitatea răsăriteană, problema cunoașterii lui Dumnezeu este una presantă, determinantă, existențială, de gradul și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre cunoasterea lui Dumnezeu în învățătura și trăirea filocalică... Introducere Pentru spiritualitatea răsăriteană, problema cunoașterii lui Dumnezeu este una presantă, determinantă, existențială, de gradul și intensitatea ei depinzând, pe de o parte, amploarea eforturilor ascetice ale credinciosului, iar pe de altă parte, dobândirea mântuirii, fiindcă înaintarea și creșterea în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de Nyssa a introdus în spiritualitatea creștină, răsăriteană, concepția despre permanenta "tindere înainte"sau "epectază", iar Sfântului Maxim Mărturisitorul, în cadrul învățăturii sale despre îndumnezeirea omului, acordă un loc central ideii urcușului infinit al omului spre Dumnezeu. Mai târziu, în scrierile filocalice vom întâlni în mod explicat paradoxul acestui proces duhovnicesc de înaintare infinită în misterul dumnezeiesc, prin ideea despre "mișcarea stabilă"și "stabilitatea mobilă", împrumutată tot de la Sfântul Grigorie de Nyssa. Căutarea creștină a lui Dumnezeu are un caracter paradoxal: cu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
dintre ființă și lucrările lui Dumnezeu sau, în limbaj dionisian, distincția dintre "uniri"- și "distincții". Dumnezeu este, pentru mintea noastră, "realitatea cea mai paradoxală", de aceea, paradoxul constituie calea cea mai potrivită de exprimare a tainei Dumnezeului Celui viu. Părinții filocalici, ca de altfel întreaga spiritualitate ortodoxă, exprimă, în baza acestei distincții generale, pe de o parte incognosciblitatea ființei divine, iar pe de altă parte, posibilitatea de cunoaștere a lucrărilor Sale. În ființa Sa, Dumnezeu este incognoscibil, insondabil, inefabil. Ceea ce ajunge
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ne cheamă să transcendem ordinea creată, finită, pentru a ne înălța continuu spre o tot mai autentică iubire și cunoaștere a Lui însuși și a tuturor celor ce există în și prin El. Despre cunoașterea lui Dumnezeu în învățătura părinților filocalici Părinții filocalici se pronunța foarte nuanțat în problema cunoașterii lui Dumnezeu, întâlnindu-se în scrierile ascetice răsăritene adevărate pagini de epistemologie creștină. Specificul spiritualității ortodoxe îl constituie, însă, modul în care a reușit să transforme o problemă de speculație într-
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
să transcendem ordinea creată, finită, pentru a ne înălța continuu spre o tot mai autentică iubire și cunoaștere a Lui însuși și a tuturor celor ce există în și prin El. Despre cunoașterea lui Dumnezeu în învățătura părinților filocalici Părinții filocalici se pronunța foarte nuanțat în problema cunoașterii lui Dumnezeu, întâlnindu-se în scrierile ascetice răsăritene adevărate pagini de epistemologie creștină. Specificul spiritualității ortodoxe îl constituie, însă, modul în care a reușit să transforme o problemă de speculație într-una de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de simțire și experiere a lui Dumnezeu, o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ale sufletului". Sfântul Maxim Mărturisitorul mai folosește și alți termeni pentru a desemna cele trei etape ale cunoașterii lui Dumnezeu. El vorbește despre o cunoaștere senzorială, naturală; una spirituală și o cunoaștere mistică. Cu toate că fac și ei aceste distincții, Parinții filocalici vorbesc, cel mai adesea, de o cunoaștere naturală și o cunoaștere duhovnicească a lui Dumnezeu. Calea naturală sau catafatică de cunoaștere a lui Dumnezeu este o cale rațională, deductivă, discursivă și are un pronunțat caracter antropocentric. În cadrul acestei cunoașteri naturale
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
afectiv, implicând în procesul ei mai mult funcțiile afective, sufletești; este o aflare prin intermediul sufletului, a sentimentului, o atașare de obiectul cugetat; pe când "cercetarea"implică un act volitiv, constând în căutarea modului de împlinire a dorinței după lucrul dorit. Părinții filocalici intră, și de această dată, în detaliile actului gnoseologic. Ei pătrund în zonele cele mai adânci, am putea spune, în termenii psihologiei experimentale moderne, în zonele abisale ale conștiinței umane, de acolo de unde, din faza de "gând întâi născut", ia
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
dă naștere gândului la lucrul înțeles și apoi unei forme mai elaborate a acestuia cugetarea cu grijă. Acest conținut mai elaborat, la rândul lui, insistând și stăruind în minte, constituie ceea ce Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel și alți Părinți filocalici, numesc convorbire lăuntrică, interioară, din care izvorăște cuvântul rostit. Al doilea mod, mai presus de fire, se realizează prin lucrarea sau iluminarea lui Dumnezeu. Mintea, aflată sub puterea Duhului Sfânt, este răpită spre descoperiri dumnezeiești și gustă din tainele negrăite
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cunoaștere naturală a lui Dumnezeu este treapta premergătoare, absolut necesară contemplației mistice și are în centrul ei sesizarea raționalității creației și înțelegerea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Despre cunoașterea lui Dumnezeu din raționalitatea creației Lumea sau creația este considerată de Părinții filocalici loc și stare premergătoare vieții veșnice, iar cunoașterea sau contemplarea lui Dumnezeu din creație este treapta premergătoare cunoașterii și contemplării Lui directe. Pentru Evagrie din Pont, cunoașterea lui Dumnezeu din creație sau theoria fizică este o treaptă spre contemplarea Lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
răcește sufletul de faptele alergării pe urmele lui Dumnezeu. Datorită caracterului limitat al ei, Sfântul Isaac Sirul o consideră opusă credinței. Credința este față de aceasta o dezlegare, o eliberare de legile cunoașterii naturale. Această pseudo-cunoaștere sau cunoștință deșartă, arată scriitorii filocalici, "se învârte în uneltiri și viclenii în toate lucrurile ei". Ea îngâmfă pe om, fiindcă umblă în întuneric și "vrea să adeverească cele ale ei după asemănarea celor de pe pământ, necunoscând că este ceva mai înalt decât ea". Cei conduși
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]