247 matches
-
din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra filosofiei lui Eminescu, în pofida faptului că manuscrisele eminesciene exprimă limpede, prin magma lor ideatică, efortul unei reflecții obsedate de asceza filosofării și, pro tanto, a filosofiei ca atare. Mai mult decît atît, cineva (pot aminti aici un dialog avut cîndva, la Păltiniș, cu Noica) era tentat să creadă că preocuparea lui Eminescu pentru matematică, fizică, economie politică, științele naturii sau alte
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin graba cu care și-a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a secolului trecut 8. Autorul recunoaște la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează o anumită forțare a lucrurilor, o filosofare "cu orice preț"", discursul filosofului extinzîndu-se astfel "din obligație", forțat, inautentic, și nu într-un fel implicit. Atitudinea filosofului se transformă într-o "hărnicie angoasată", "o excesivă grijă față de lume", ceea ce-l face să se comporte ca și cum "s-ar face
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Cuvinte privilegiate și comunicare La început a fost relația Exegeza metafizicii lui Noica a descifrat, din varii perspective, năzuința și izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența unor gînditori ca Dimitrie Cantemir, Lazăr-Leon Asachi, M. Eminescu, Noica era atras de substanța și adîncimea metafizică a limbii sale materne 54
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici sentimentul românesc al ființei și distincția, din subtext, dintre ceea ce poate fi, kantian vorbind, forma și materia oricărui fenomen. Nu putem trece, deci, așa de ușor și nepedepsiți peste faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un spațiu și într-un saeculum anume. Sentimentul românesc poate fi astfel o intuiție apriori în raport cu ființa, dar, prin aceasta, este o intuiție care supradetermină
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul filosofării lui Socrate coincide cu însăși metoda ca atare”2 și a stăruit asupra a ceea ce uimitorul sophos elin numea maieutica (maieutikhv = „arta moșitului”) și eironeia (eironeia = „arta ironiei”). Dar și Hegel s-a lăsat ademenit de judecata răspândită a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
când vine moira Atropos însoțită de zeul psihopomp - cel care va conduce sufletul defunctului fie la fericitele Câmpii Elizee, fie în adâncurile întunecatului Tartar. * Iată-l pe acest Ulise gânditor ieșind pe prispa „palatului”. Un bărbat ajuns la akmé, vârsta filosofării. Îmbrăcat în tunică simplă, cu barba nepieptănată, cu părul nins și cu ochii albaștri ai celor din sud - cu greu l-ai putea deosebi de un plugar arcadian. Este după o cină îmbelșugată: a mâncat un morun prăjit pe cărbuni
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
epoca modernă. Se poate deci afirma, în contrapartidă la aprecierea lui F.Alquie, că Descartes într-adevăr prefigurează starea de panică, de neliniște în fața transcendenței, dar nu rezistă într-o confruntare profundă cu aceasta, ratînd pentru scrierile sale statutul de filosofare supremă. Descartes întoarce spatele atât transcendentului absolut cât și celui lăuntric omului, îndată ce rostește “cogito ergo sum”. Totul ține de rațiune în om și tot ce-l avantajează se poate realiza prin folosirea corectă a unei rațiuni dublate de efort
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
unde s-a păstrat sistemul democratic între cele două războaie mondiale, această formațiune a cuprins un mare număr de tineri. În alte țări, ca în Italia de exemplu, organizațiile Acțiunii Catolice, apărate cu ardoare de Biserică, au fost locurile de filosofare și de pregătire a perioadei post-fasciste12. După război, pe lîngă personalitățile deja cunoscute ca active după primul război mondial, ca De Gasperi, Schuman, Adenauer, Van Zeeland, apărea o nouă generație de necunoscuți, proveniți din mișcările de tineret și din Rezistență
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
deși sunt legate între ele, se separă: "Din considerațiile noastre de până acum este clar că, oricare ar fi acordul dintre Kant și Platon și identitatea scopului care i-a animat, ori concepția despre lume care i-a condus spre filosofare, ideea și lucrul în sine, nu sunt totuși, unul și același lucru: pentru noi însă, dimpotrivă, ideea este numai obiectitatea (Objektität) nemijlocită și astfel adecvată a lucrului în sine, care este însă Voința însăși. Voința, întrucât nu s-a obiectivat
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966) ș.a., conțin o sumedenie de întrebări despre paradoxurile secolului, „filosofări” lirice (uneori, totuși, prozaice). T. se mișcă îndeobște degajat în spațiul imaginarului, configurează parabole despre cele mai obișnuite lucruri, proiectează aproape totul în metaforă sau simbol. Astfel, cuvântul „inimă”, reluat și îmbogățit mereu cu noi conotații, devine o imagine arhetipală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
există posibilități generale asupra cărora ar trebui să se fixeze în opțiunea/alegerea sa. Fără îndoială, pot fi identificate o serie de trăsături comune între existențialismul lui Sartre și dialectica existențialistă a lui Kirkegaard. Ambii tratează un gen negativist de filosofare, deoarece ambii determină existența umană dinspre fenomene negative: frica, disperarea, lipsa. În mod similar, Kirkegaard determină ca și Sartre subiectivitatea fundamental ca negativitate, deoarece subiectul există în devenire. Subiectul, omul, este ca mod de a fi libertate, existând într-o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vîlvă" pe piață, dar și, deopotrivă, o "vîlvă" a pieței. "Cartea lui Iov cel tînăr" este o carte a suferinței existențiale din/după eros, un eros visceral, dar nu primar. Este mai mult un Iov care suferă din dragoste de filosofare. Primum vivere, deinde filosofare, dar, mai întîi, iubește și apoi filozofează. Sînt foarte curios și nerăbdător să văd cum va fi primită pe piață. Apariția: deși e gata, aproape, în toamna anului viitor vreau să o tipăresc, dacă se va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și, deopotrivă, o "vîlvă" a pieței. "Cartea lui Iov cel tînăr" este o carte a suferinței existențiale din/după eros, un eros visceral, dar nu primar. Este mai mult un Iov care suferă din dragoste de filosofare. Primum vivere, deinde filosofare, dar, mai întîi, iubește și apoi filozofează. Sînt foarte curios și nerăbdător să văd cum va fi primită pe piață. Apariția: deși e gata, aproape, în toamna anului viitor vreau să o tipăresc, dacă se va putea. Roman: un volum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
romanesc, transbordându-mi vocația în alte forme de narațiune. Camil Petrescu avea teoria vârstelor creatoare: adolescența pentru poezie, tinerețea pentru teatru, maturitatea pentru roman și senectutea pentru filozofie. Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul critic și cu hermeneutica interdisciplinară, evoluată spre transdisciplinar și transmodernism, din ultimii ani". Cum v-ați autodefini? Cine este Th. C. și ce scrie? Insistați cu întrebări din ce în ce mai dificile, fiindcă lucrul cel mai ingrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
reveleaz, fiecare, concluzii ce mereu se intensific și se confirm pe msura închegrii lucrrii, pân la concluzia final, urmrit de gânditor înc de la primele pagini ale lucrrii. Petru Comarnescu, în Kalokagathon, subliniaz, cu admirație, virtuțile lucrrii și ale autorului ei Filosofare pe baz de științ dar totuși filosofare, întreprins prin probleme struitoare și mrețe, prin considerarea dificultților și rezolvarea lor cu ajutorul dialecticii rațiunii suficiente, prin intuiții de subtil analist și fine observații de literat și critic: iat însușirea de temelie a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și se confirm pe msura închegrii lucrrii, pân la concluzia final, urmrit de gânditor înc de la primele pagini ale lucrrii. Petru Comarnescu, în Kalokagathon, subliniaz, cu admirație, virtuțile lucrrii și ale autorului ei Filosofare pe baz de științ dar totuși filosofare, întreprins prin probleme struitoare și mrețe, prin considerarea dificultților și rezolvarea lor cu ajutorul dialecticii rațiunii suficiente, prin intuiții de subtil analist și fine observații de literat și critic: iat însușirea de temelie a expunerii d-lui Mihai Ralea în cea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și Eliade itinerare echivalente spre misterul Lumii", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969. D'Hondt, Jacques, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. 711 Vezi John D. Barrow, Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. 712 Cf. Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 69. 713 Angela Botez, "Antinomie și simetrie", în op. cit. p. 149. 714 În acest sens, cartea Paradoxul a lui Solomon Marcus este o impresionantă dovadă. 715 Până atunci, paradoxul a fost considerat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru a putea continua să trăim chiar în aparent cele mai absurde circumstanțe și, dacă se poate, mereu în prezent. Prea mulți devin filosofi pentru că sunt ei înșiși sediul unor conflicte între tendințe contradictorii, cîtă vreme, cred eu cel puțin, filosofarea trebuie dăruită celorlalți, în scopul unei mai bune înțelegeri, al împărtășirii unor idei. Merleau-Ponty definește filosofia ca fiind reunirea a două trăsături majore : "gustul evidenței" și "simțul ambiguității", în sensul constantei pendulări între trup și suflet, materie și spirit, vizibil
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Buchetul poetic, dedicată domnitorului Grigore Al. Ghica „la onomastica sa din 25 ianuarie”). Banalitatea și monotonia domnesc peste stihuri, fie că e vorba de poezii erotice, elegii sau sonete, imnuri și balade, fie de versificări în formă populară. Înclinația spre filosofare nu face mai profundă această poezie. O temă importantă este cea patriotică. G., care nu rezistă tentației de a da lecții în critică, dar și prin intermediul literaturii, găsește în fabulă un teren prielnic. În proză nu a perseverat, deși o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
1. ARGUMENT Evaluarea spiritualității bizantine și dezvăluirea aspectelor ce marchează profilul filosofării în acest orizont ar trebui să reprezinte pentru omul acestui veac o necesitate ce depășește simpla nevoie de a umple un loc liber în istoria culturii universale. Din păcate, de prea multe ori modalitatea sub care bizantinii au înțeles să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vremurile postmoderne s-au conturat instrumentele necesare evaluării discursului filosofic formulat în mediul bizantin, dar se deschide și posibilitatea recuperării unei direcții spirituale ce se axează tocmai pe chestiunile care ne preocupă actualmente. 2. Caracterul culturii bizantine A înțelege specificul filosofării în spațiul bizantin cere, mai întâi de toate, o analiză, fie și succintă, a ambientului cultural și social în care această filosofie a prins contur. Statul bizantin, moștenitor al Imperiului Roman, are o evoluție asupra căreia istoricii moderni au ridicat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vrut niciodată caracterul unui discurs autonomizat, lucru ce nu trebuie interpretat ca o situație de inferioritate în raport cu istoria culturală apuseană, ci trebuie raportat la idealurile societății bizantine, la modul în care omul bizantin înțelegea desăvârșirea de sine. 3. Tipul de filosofare bizantin Existența unei tradiții filosofice reale și autentice în Bizanț este un subiect controversat, ca să nu mai amintim faptul că cvasitotalitatea lucrărilor de istoria filosofiei nu includ nici o referire la așa ceva. Chiar și lucrările care privesc exclusiv intervalul medieval în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]