164 matches
-
e rotund; asta a vrut și Columb, și Magellan. Dar așa au ajuns la noi, pe lângă „bunele“ porumb, cartof, tomată și bostan, ba chiar și tutun - spun eu, Îngălbenit și pe degete și pe gâtlej - „răii“ gândac din Colorado și filoxera care ne-a distrus vechile podgorii, rupându-ne Într’un fel o tradiție de peste 5 milenii... Tot ele, descoperirile geografice, au dus În Australia iepurii și vulpile care au dereglat acel ecosistem care-și păstrase prin izolare individualitatea, esența. Oamenii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asemenea, atacul unor patogeni, care degradează producția obținută. 3.3. Legislația în protecția plantelor și carantina și fitosanitară 3.3.1. Reglementări internaționale Prima Convenție internațională privind protecția plantelor a fost semnată în 1851 și avea în vedere lupta împotriva filoxerei. În 1929 a fost adoptată la Roma o Convenție internațională, care nu a avut succesul scontat. În prezent, este în vigoare Convenția Internațională pentru protecția vegetalelor, încheiată la Roma la 1 mai 1952 (depozitar F.A.O.), la care au aderat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
din tulpini, frunze, muguri și rădăcini. Atacurile lor provoacă deformări ale părților vegetale atinse. În plus, pot transmite plantelor viruși prin înțepăturile lor. Un flagel venit din America Unul din exemplele cele mai cunoscute de boală transmisă de păduchi este filoxera. Această specie americană de păduche a fost accidental introdusă în Europa în secolul al XIX-lea. Insecta trăiește pe rădăcinile viței-de-vie și s-a dovedit a avea o eficacitate redutabilă: în câțiva zeci de ani, a distrus în întregime vița-de-vie
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
XIX-lea. Insecta trăiește pe rădăcinile viței-de-vie și s-a dovedit a avea o eficacitate redutabilă: în câțiva zeci de ani, a distrus în întregime vița-de-vie europeană! Aceasta nu a putut fi reconstituită decât folosind butași americani, rezistenți la atacurile filoxerei, pe care au fost altoite răsaduri de viță-de-vie europene. Un adevărat Attila al viilor! Dușmanii naturali ai păduchilor În afară de grădinar, păduchii au și numeroși dușmani naturali: buburuzele, crysopa și larvele unor muște (Syrphus pyrastri) sunt printre cei mai cunoscuți, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
scris. Luni, 11/23 iunie Vreme frumoasă, cald. Ora 10 la Sf. Sava, la examene. Aurelian și Aronescu acolo. Rămas până la ora 12, foarte bine la clasa a IV-a, verificat urechile elevilor. Discutat cu dr. Vitzu, Aurelian etc. despre filoxeră, care a izbucnit la Ploiești; vor trebui luate imediat măsuri energice. După-amiaza audiențe. Ora 4½ vizitat fabrica de ciment de la Bariera Târgoviște. Ora 6 înapoi. Seara cu Elisabeta în grădină, venit Davila, care este încă foarte suferind. Murit prințul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici și cu mititei, un tânăr și solitar cântăreț din harfă, rămas pe-aici, desigur, din vreo cetate grecească a Istrului de acum două mii de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stăpânirea statului, transformându-se în „ Vie model” și apoi în pepinieră. Aceasta, alături de pepinierele: Miroslava, Galata, V.Adamachi, Camera de Agricultură și Iosif Rohr, producea material săditor viticol și au pus umărul la revigorarea viilor din Moldova după atacul de filoxeră. Prin 1936, în aceste clădiri ființa o școală de ucenici în agricultură. În pepinierele de aici își făceau practica și studenții agronomi. Să nu-mi spui, dragă prietene, că nu ți-ar plăcea să stăm la taclale într-un locușor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Don Silvestre Ochagavia, care a întreprins o vizită în Franța, de unde s-a întors cu specialiști și cu butași de viță nobilă. De reținut că după vizita sa podgoriile din Franța, Italia și Germania aveau să fie practic distruse de filoxeră, ceea ce nu s-a întâmplat cu plantațiile din Chile apărate de ocean, de munți și de deșertul Atacama. Vinurile chiliene, atât cele albe, dar mai ales cele roșii, sunt renumite în lume, fiind exportate în peste 100 de țări, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ing. Gheorghe Bălțatu a desfășurat o vastă și meticuloasă activitate de cercetare științifică. Din 1938 până la sfârșitul vieții s-a preocupat de crearea de soiuri noi, de regulă cu calități superioare. A efectuat numerose cercetări legate de: Studiul rezistenței la filoxera soiurilor de viță europeană, Studiul longevității vițelor altoite pe diferiți portaltoi, Studiul fertilității soiurilor de viță etc. Cele 44 de lucrări științifice publicate, opt invenții și două inovații brevetate, alăturate celor 30 de soiuri de viță de vie create rămân
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
o anumită și fixă capacitate de stocare de informație. Ca urmare, exacerbarea unui caracter diminuează manifestarea altor caractere. Exemplu: vița-devie nobilă, selecționată, a câștigat aromă și dulceață, pentru om, dar a pierdut În schimb, pentru ea, rezistența la mană și filoxeră. Nu specia dorește să aibă evidențiat un caracter, nici nu-i folosește la ceva, dimpotrivă; asta o vrea omul. În cazul acestei povești, omul a vrut o blăniță de o culoare anume, ochi așișderea, un păr mai lung, ori cine știe ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astăzi, cu voia domniilor voastre sper, părtași. Și acum, știrea: În lunca Prutului se plantează frasin de Pennsylvania, arbore cu multe calități, ca orice vine din America... Așa o fi oare? Tot de acolo a venit și gândacul din Colorado și filoxera. Nu că am ceva Împotrivă, ci pun o Întrebare: s’a făcut, anterior deciziei, un studiu al ecologiei acestei specii, nouă pentru noi (de prin 1930)? Dacă da, Îmi prezint scuze, dar problema rămâne valabilă pentru orice altă situație similară
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dăunători ai dăunătorului și care, În consecință, Își fac de cap nestingheriți; e cazul gândacului din Colorado, care distruge nu doar cartoful, dar și tot ceea ce e solanacee; adică e vorba tot de o degradare a noului areal. La fel, filoxera ne-a distrus vechile podgorii. “Turismul” speciilor este un proces spontan, care decurge În sensul firesc al creșterii entropiei, al omogenizării. Astfel Încât el așteaptă, În fiecare caz, doar condițiile favorizante. În multe cazuri, aceste condiții le asigură omul, conștient ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
caz, doar condițiile favorizante. În multe cazuri, aceste condiții le asigură omul, conștient ori inconștient. Și iar ajungem la ideea de om-instrument al naturii. Exemple? Scaiul a venit adus inconștient, din stepele Rusiei, agățat de cozile cailor căzăcești. La fel, filoxera a venit pe rădăcinile unor vițe americane, iar gândacul din Colorado prin importuri, tot din America, de cartofi. Dar, evident, omul e mai vinovat atunci când ajută “turismul” speciilor În mod conștient, crezând că face bine. Și iar exemple. Zambila de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mari cu care se confruntau. Dintre aceste cauze putem aminti: progresul rapid al căilor de comunicație (feroviare și maritime) care au facilitat schimbul de mărfuri la mari distanțe și apariția concurenței, crizele apărute în sectorul vinului ca urmare a atacului filoxerei și în cel al grâului. Ca urmare a acestei conjuncturi economice, agricultorii francezi mici și mijlocii s-au convins că singura cale de supraviețuire este asocierea în vederea reducerii costurilor de producție și îmbunătățirii condițiilor de vânzare. Astfel, în perioada 1880
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
etalonului de aur, dar teoreticianii financiari ai partidului liberal, printre cari ministrul Agriculturii, Anastase Sto lojan, susțineau că agiul e o binefacere. Naftalina a fost capul de acuzație în contra lui Anastase Stolojan, ministrul Domeniilor. De mai mulți ani se ivise filoxera în țară și, una după alta, frumoasele noastre podgorii dispăreau. Se-nțelege că a trebuit să recurgem la antidotul întrebuințat de toată lumea, adică naftalina. Dar opoziția pretindea că, cu prilejul cumpărării unei mari cantități de naftalină, ministrul Stolojan traficase. Adevăr
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
domnitor era Dimitrie Cantemir), nu avea nevoie de îngrijiri speciale, stropiri repetate și rezista la frigul iernilor din Moldova. Vița autohtonă s-a menținut până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile au fost atacate de o boală numit filoxera. Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care le consideră etalon de calitate. Așa se face că țăranul e în continuare mîndru de căpșunica și zaibărul pe care le obține din propria vie, fără să bănuiască măcar că are dea face cu rebuturi viticole. Mai mult, plaga filoxerei, care a distrus în secolul al XIX-lea (1877-1884) zestrea autohtonă de viță pură (Crîmpoșia, Grasa de Cotnari, Tămîioasa, Feteasca Regală, Albă sau Neagră, Negrul de Drăgășani etc.) le-a luat viticultorilor putința cultivării unor soiuri pure. Peste dezastrul provocat
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
a distrus în secolul al XIX-lea (1877-1884) zestrea autohtonă de viță pură (Crîmpoșia, Grasa de Cotnari, Tămîioasa, Feteasca Regală, Albă sau Neagră, Negrul de Drăgășani etc.) le-a luat viticultorilor putința cultivării unor soiuri pure. Peste dezastrul provocat de filoxeră, s-a adăugat aberația viticolă din perioada comunistă, cînd obsesia producțiilor record a distrus puținul care mai rămăsese din podgoriile de calitate, vițele autohtone fiind alterate sau înlocuite cu soiuri de import (Riesling, Cabernet, Merlot). Senzația cu care rămîi la
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
el însuși sentințe. Numai așa istoria literară capătă alura unei curgeri desfășurate, încetînd să fie o simplă juxtapunere de autori plutind în maree cronologică. Culmea este că singurul reper la care Răzvan Voncu revine ca la o marotă catastrofică e filoxera. Românii au avut un vin înainte de filoxeră și cu totul altul după plaga biologică din secolul al XIXlea. Numai că acesta e un criteriu extraliterar, fără putere de interpretare a operelor, cititorul rămînînd cu insatisfacția de a vedea cum cîmpul
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
capătă alura unei curgeri desfășurate, încetînd să fie o simplă juxtapunere de autori plutind în maree cronologică. Culmea este că singurul reper la care Răzvan Voncu revine ca la o marotă catastrofică e filoxera. Românii au avut un vin înainte de filoxeră și cu totul altul după plaga biologică din secolul al XIXlea. Numai că acesta e un criteriu extraliterar, fără putere de interpretare a operelor, cititorul rămînînd cu insatisfacția de a vedea cum cîmpul erudiției nu se strînge într-o orbită
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
nivelul scriiturii) pentru a nota că, privilegiind literatura, Răzvan Voncu nu neglijează nici o clipă istoria. Momentele cruciale ale viticulturii încheie sau deschid etape tot așa cum marii autori jalonează epoci. În preajma lui 1885 (când junimismul intră într-un lent declin simbolic) filoxera face ravagii, iar soiurile nobile sunt înlocuite de hibrizi. Și nu-i o întâmplare că simboliștii noștri au raporturi mai degrabă pasagere cu vinul. Macedonski e un „auster”, Anghel, un „islamic”, Minulescu, un poseur. Excepție face Bacovia, la care, însă
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
înșine le provocăm... Odată, după ce ne scosesem hainele ca să ne putem juca, ne-am ales cu ele arse: unul dintre noi a încercat cadoul pe care voia să-l facă tatălui său, care avea vie. Ceea ce luase drept stropitor împotriva filoxerei era de fapt un aruncător de flăcări! După ce armata sovietică a luat în stăpânire cetatea, să găsit că decât să se posteze sentinele în dreptul tunelelor, este mai practic să se tragă din când în când cu mitralierele în întunericul acestora
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fevruarie"1880 și martie 1881. În iulie 1879, septembrie și noiembrie 1880, "ghenarie", iunie și iulie 1881, scrie de la conacul moșiei Ghergani. Funcția diplomatică, neliniștitoare pentru V. Alecsandri, după cum se vede din sfatul: "să te ferești de politică, politica fiind filoxera literaturii"nu l-a împiedicat să trimită de la Londra, unde se afla în calitate de ambasador, scrisori datate 27 iulie 1883, "fevruarie", iulie, august și noiembrie 1884, 1 "ghenarie"și 30 mai 1885. Doar una din Brighton, în octombrie 1883. Îndoiala de
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu poate trăi în nisipurile supuse deseori inundației. Tot sus pe grind, de o parte și de alta a apei Prutului, de la Săratu până la Nord de Câlcea, grădinile de zarzavat ale locuitorilor din Huși se țin lanț, grădini care prin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]