338 matches
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU VISULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU VISULUI Lui Petre Tutea În visu-mi m-am văzut, cândva, ca Homer : sub un paltin spânzurat, ca Hesidde-n celălalt, filozofând, și m-am dezis de zei, și i-am trădat - și chiar de mi-a fost drag acel de neam barbar eu, ca Pitagora, m-am tras de-o parte - și am văzut păgâni în tepe triumfând iar cei de-
ELOGIU VISULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367319_a_368648]
-
Se observă deci că Sfântul Ioan vizează mai mult decât un comportament moral, ci că, pentru el, este esențială activarea credinței care este adusă în discuție. Ajungând la „Cinstea omului ce se află în virtute și la preocuparea de a filozofa despre lucrurile viitoare ... ” vom scoate în relief situația potrivit căreia studiul vocabularului arată că adevărata slavă vine din cer, durează veșnic, prezentându-se câteodată ca o realitate viitoare. Aceste calificative, destul de clasice la autorii spirituali, dobândesc la Sfântul Ioan o
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
clasice la autorii spirituali, dobândesc la Sfântul Ioan o importanță specială, și permit, în mod particular, captarea unui aspect esențial al concepției sale, adică legătura strânsă care există între tensiunea eshatologică și slava autentică : „Cinstea omului rezidă în virtute: a filozofa despre lucrurile viitoare, a fi concentrat cu totul pe acea viață, a disprețui realitățile prezente” . „Prima virtute, orice virtute constă în a fi străin de această lume și călător, a nu avea nimic în comun cu lucrurile de aici de
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
lipsit de iluzii, străin de dulcegării și frumuseți convenționale, cosmetizate, este greu să scrii despre viața reală, despre viața ca succes în eșec (dacă pot spune astfel), cu detașare și sinceritate, fără să pozezi, fără să te lamentezi, fără să filozofezi. Este greu, dar nu imposibil. O probă, între numeroase altele: 72 totul e în paragină chiar și aceste poeme neterminate, rămân defuncte și fără glas într-un maldăr de hârtii îngropate de gunoaiele timpului sub felinarele încremenite în stele, fără
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
situații materiale care impuneau respect și admiratie, dar și invidie, deopotrivă, patroni cu afaceri puternice, implicați în politică, dar sufletește erau departe de ea, ca de la cer la pământ. I-ar fi plăcut să audă și discuții despre viață, să filozofeze, să audă propuneri sau vreo idee din partea măcar a unuia dintre ei cu privire la soarta concetățenilor. Totul, totul se învârtea numai în jurul banilor, le străluceau ochii când auzeau de o eventuală afacere. Așa că dieta ei naturistă era de acum cea mai
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
el acționează . În urma evenimentelor, râde .” „Lumea interioară a lui Păcală nu are multe complicații”, afirmă scriitoarea Angela-Monica Jucan, vorbind despre volumul «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății», ce îi poartă semnătura. Autoarea continuă: „El nu stă să ofteze sau să filozofeze. I-am precizat, în patru capitole, „aptitudinile” (de a sta, de a fugi, de a acționa cu economie de efort și de a râde), apoi, cu aceste date strânse și pe baza unor tipologii aparținând mai multor autori, am încercat
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
înțelege și a nu aprecia nimic. Senzația acestei confuzii absolute face din orice filozof un poet, dar nu toți filozofii o pot atinge și o pot trăi cu o intensitate durabilă. Căci dacă ar atinge-o, n-ar mai putea filozofa abstract și rigid. Este plin de dramatism procesul acesta prin care un filozof devine poet. — Din lumea definitivă a formelor și a problemelor abstracte, care într-un vârtej al simțirii, în confuzia tuturor elementelor sufletești, se împletesc în alcătuiri ciudate
DE ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348494_a_349823]
-
Cum să mai faci atunci filozofie sistematică și în ce fel să mai poți fi capabil de o arhitectonică bine definită? Sunt oameni care au început cu lumea formelor și sâîrșesc în confuzia absolută. De aceea, ei nu mai pot filozofa decât poetic. Dar în confuzia absolută, nu mai importă nimic în afară de chinurile și voluptățile nebuniei." Mai departe, veți vedea că această atingere ingenuă este aceeași și în aspect divin, dumnezeiesc, or, atingerea de Har este indubitabilă și înplțătoare pentru un
DE ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348494_a_349823]
-
curată, fără vină”. În anotimpul de aramă, poetul e predispus melancoliei și dorurilor în poeme foarte frumoase, cum e cel numit: “Toamna ardeleană” (Dor de Nichita). Un oarecare sarcasm și umor amar străbat poemul Aceleași subiecte (Ioanii), în care poetul filozofează asupra stării de azi a satului românesc : Cine a zis că a murit Rebreanu / Ori Goga, Eminescu sau Coșbuc, / Și n-are cine-a ne cânta aleanul, / Că pomul vieții ne-a rămas butuc? Eu zic că țara-i plină
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
religie și în morală există ideea de sancțiune, adică faptele bune trebuie răsplătite și cele rele pedepsite și în amândouă există ideea de libertate. Religia este legată și de filozofie. Atunci când omul se întreabă despre rostul existenței sale, ajunge să filozofeze. Filozofia a preluat din religie ideile de „Dumnezeu”, „suflet”, „destin”, „lege”. Religia se exprimă în simboluri poetice și în termeni de personalitate mitică, filozofia preferă limbajul abstracțiunii, vorbind despre substanță, cauză, materie etc. Dar, diferențele părelnice ascund afinitatea interioară și
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
ci concret: gânduri, vorbe, fapte. Iată ai trei dinari. Mergi și lucrează cu ei. Cât despre suflet, acesta a fost și va rămâne un mister de nepătruns pentru pământeni. Pe de altă parte, oricât am încerca să cunoaștem sau să filozofăm noi oamenii, pe fiecare dintre noi moartea îl va surprinde nepregătit și, cu multă durere se va despărți sufletul de trup. În ce mă privește, dacă reușește cineva „să vadă” ceva din destinul cuiva, eu voi rămâne la convingerea mea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
am privit și i-am spus pe un ton dur: - Viața mi-a dovedit că animalele sunt mai bune decât oamenii, așa că cei care au spus sau au gândit asta despre tine ți-au făcut un compliment. Dar să nu filozofăm prea mult pe această temă, povesteșt-mi ce te-am rugat. El s-a așezat mai bine în scaun și a prins cu ambele mâini lanțul de care era legat, apoi a privit peste mine și a spus: Va urma.. Referință
CRIME IN NUMELE IUBIRII de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364782_a_366111]
-
ca banul în bosforul de-acum uitat după un trup decapitat robe serafice de sfinți ne tot îndeamnă la arginți zburăm mereu cocori albaștri spre cine știe care aștri căzând ca niște osândiți acolo unde nu gândiți ochiul surd urechea oarbă tot filozofând în barbă, ne trezim că nu ne-ascultă teoria cea ocultă părul fluturând în aer într-o lume ca de vaier tot căzând într-o capcană eu am rană tu ai rană fără scuturi sângerând și murind și nu murind
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
dintre cartofii pe care i-am pus la cuptor azi față de alte dăți: au fost cartofi albi, nu roșii. O singură întrebare nu-mi dădea pace: de ce s-a întâmplat numai cu unul dintre cei patru cartofi? Am început să filozofez în timp ce pregăteam friptura și tăiam murăturile. Omul este ființă, poate să se manifeste, dar cartoful când este în cuptor, ce nemulțumire să aibă? Cartofii sunt de două feluri: albi și roșii, rezistenți și mai puțin rezistenți, sigur, și nu toți
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
Cu atât mai mult în zilele noastre perceptele morale trebuie păstratele, Biserica trebuie să rămână dreaptă și curată, pentru a nu fi șantajată, murdărită de politicieni. Aminteam într-o carte a mea că aparținem lumii carpato-danubiană, în care oamenii au filozofat cu multe veacuri înaintea venirii lui Hristos. Cultura este ceea ce s-a lipit de viața noastră spirituală. Ne-am căutat unii pe alții prin cultură și ne-am găsit. Părintele Stăniloae enumera unele din trăsăturile poporului român și pomenea de
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
o vorbă, mângâiere Sau o ramură de tei. BĂTRÂNI... - Salut... - Salut! - Ce faci? Cum îți mai umpli timpul? Mă-ntreabă un amic pe bulevard. - Cu mai nimic. Tresar de întrebare, Aș vrea să scot și bruma de pe card. Și plec, Filozofând răspunsul. De ce mai vor bătrânii noștri timp, Când neputința ne ucide, De ce mai vrem ca iarnă, anotimp? Suntem balast sau frâna de serviciu, Consumatori ce n-au decât nevoi, O masă de manevră, sacrificiu, Dar lumea ar fi rece fără
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
virtute apare la Sfântul Ioan Hrisostom ca fundament al întregii vieți duhovnicești. Astfel înțelegem că fără această „mamă a tuturor binefacerilor” , este imposibil să fim mântuiți . Ajungând la „Cinstea omului ce se află în virtute și la preocuparea de a filozofa despre lucrurile viitoare ... ” vom scoate în relief situația potrivit căreia studiul vocabularului arată că adevărata slavă vine din cer, durează veșnic, prezentându-se câteodată ca o realitate viitoare. Aceste calificative, destul de clasice la autorii spirituali, dobândesc la Sfântul Ioan o
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
clasice la autorii spirituali, dobândesc la Sfântul Ioan o importanță specială, și permit, în mod particular, captarea unui aspect esențial al concepției sale, adică legătura strânsă care există între tensiunea eshatologică și slava autentică : „Cinstea omului rezidă în virtute: a filozofa despre lucrurile viitoare, a fi concentrat cu totul pe acea viață, a disprețui realitățile prezente” . „Prima virtute, orice virtute constă în a fi străin de această lume și călător, a nu avea nimic în comun cu lucrurile de aici de
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
garantează această realitate prin cuvântul său, a mai spus: „M-ați văzut suferind de foame și nu mi-ați dat să mănânc”, și „Ceea ce i-ați refuzat unuia dintre săraci, mi-ați refuzat de fapt mie”... Să învățăm deci să filozofăm și să-L onorăm pe Hristos în modul în care El vrea. Când vrem să onorăm pe cineva, cea mai plăcută onoare pe care i-o putem aduce este cea pe care acea persoană și-o dorește, nu pe cea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
ci aveau o dimensiune mai largă și-l cuprindeau pe om aproape în întregul activităților lui . O astfel de imagine întâlnim în micul tratat al Sfântului Grigore Teologul : Είς Ήρώνα τον φι� όσοφον, în care aduce elogiu rațiunii de a filozofa ca mod de viață al creștinului. Sfântul Grigore prezintă prototipul creștinului filozof, ce trăiește și făptuiește în interiorul circumstanțelor sociale și e chemat să se preocupe de ansamblul temelor ce-i preocupă pe semenii lui. Acest filozof nu rămâne la simple
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
pin prisma creștină, ca prototip al educației adevărate. 1. Dorințe firești și atitudini de cercetare ale celui ce „filosofează” La începutul tratatului său Sfântul Grigore Teologul consideră că una dintre vocațiile duhovnicești cele mai înalte ale omului este de a filozofa și de a atribui cinstea cuvenită filozofiei. O astfel de preocupare sau evaluare are consecințe raționale și practice concrete. Ea contribuie ca omul să nu se îndepărteze de faptele bune și să nu făptuiască într-un mod ce-ar fi
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
umanității . Cu aceste gânduri se propune să nu constituie un criteriu al deciziilor orice apreciere arbitrară a celor discutate fără orientări teocentrice. În sfârșit, Sfântul Grigore Teologul observă dacă am căuta dovezile practice și evidente ale modului drept de a filozofa, am susține că le garantează rănile și acel trup ce a suferit foarte multe eforturi și privațiuni pentru apărarea evlaviei . Astfel, problema se transferă la nivelul jertfei, ce constituie treapta culminantă a existenței personale catafatice a vieții. 1. Credință și
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
de sconcs, nici să-și lase lăsăturile sub ele ca mankurtul și renegatul, în ploaia călâie, la colțul de cotitură. Fiindcă ăla de adulmecă e și sensibil, chiar pensionat copoiul ajunge vasăzică la bănuieli rele, inexprimabile. Ca postac, pierde somnul filozofând și socoate că postromânismul, care calcă totul în picioare, este un viciu care vine, vine, vine... De unde? Din cercurile vicioase, din insolvabilitate, din reeșalonări, din acele bombe logice create dinadins, în tihna și inidentificabilitatea de nivel zero postuniversitar a Dușmaniei
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
doi, pagina de la mijloc în jos, nu în sus, i-a zis ea, care ar deveni după cum se consideră în felul următor, nu rîmător, care va să zică: Bă, ce limbă de intelectuali avem și noi, ăștia, geto-dacii, faci cu ea ce vrei, filozofezi pînă te ia damblaua, redesenezi lumea, redefinești renașterea, simți direct proporțional cu masa și invers proporțional cu pătratul distanței, mai ia și din brînză, că am și măsline, și nea Ilie Busuioc, pus la început pe arțag, s-a dedat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
sunt și eu Pieptul îți pulsează în ritm vioi. Îmi spui, sunt fericită și mereu Fericiți aș vrea să fim amândoi. Dar taci în fața feluritelor păreri, Trecând neobservată și nepăsătoare. Ești prea puțin atentă la dureri De ce? Căci ești încântătoare. Filozofând pe teme încă ne găsite Abstracte uneori dar și reale Cuvintele ce par atât de ponosite Devin deodată ținte ideale. Sunt încă mic în fața ta ca și a tuturor Nu pot să cresc, ca fumul de explozii Și nu m-
RELATIVITATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355584_a_356913]