13,026 matches
-
film, operă și balet. Totodată, am început un volum de memorii intitulat “Aripa de sticlă”, din care am publicat un mic fragment. Este un Jurnal neconvențional, în care amestec trecutul cu prezentul și în care evenimentele se mixtează permanent cu filozofia mea de viață. Cochetez și cu ideea unui nou roman, dar sunt încă la primele capitole. La mine e nevoie întotdeauna de un șoc emoțional, pozitiv sau negativ, care să-mi declanșeze dorința de a crea. - Ce-ți reproșezi? - Îmi
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
aș fi spus adevărul, chiar dacă m-ar fi certat că nu am fost destul de silitor, ar fi fost mai puțin supărată, deoarece aflase acest lucru de la mine. În al doilea rând, în cărți mari, de la Biblie la cărțile contemporane de filozofie, adevărul este tratat în mod serios și dezbătut în unghiuri inedite. De exemplu, una dintre cele zece porunci este să nu minți. Eu mai cred că, dacă minți, răul din minciună ar putea deveni concret și să intre în viața
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
Biografia lui Mircea M. Ionescu este fascinantă. Absolvent al facultății de filozofie, renumit comentator sportiv (care a colindat lumea în această calitate), dramaturg de succes, în 1986, la vârsta de 41 de ani, părăsește „raiul” comunist, trece printr-un lagăr de refugiați din Italia (unde era să fie asasinat de unelte infiltrate
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE by http://uzp.org.ro/marturia-unei-existente-remarcabile/ [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > FILOZOFIA DEMOCRAȚIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE FILOZOFIA DEMOCRAȚIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ După evenimentele din decembrie 1989 majoritatea populeției țării noastre s-
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > FILOZOFIA DEMOCRAȚIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE FILOZOFIA DEMOCRAȚIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ După evenimentele din decembrie 1989 majoritatea populeției țării noastre s-a trezit în fața unor situații pe care nu prea le înțelegea:democrația și pluripartitismul.Pentru români idealul guvernării democratice, de altfel clasică, -egalitatea,libertatea,nu le
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
al fenomenului globalizării.Când numeroși factori externi,politici,economici,culturali,de mentalitate, religioși, etc, veniți de pretutindeni fac presiuni asupra gândirii, mentalității și obiceiurile noastre.Între gândirea de dinainte a fizicianului amintit și și democrația din țara noastră există asemănări. Filozofia noastră politică se bazează azi pe reminiscența ideilor din așa-zisa democrație socialistă împletită cu idei democratice implementate ”după ureche” din țările cu democrație autentică.În ciuda faptului că toți politicienii noștri au făcut deplasări de documentare în aceste țări,cheltuind
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
prezent și viitor ce să mai vorbim? Ea a fost făcută, iar apoi modificată, în folosul a doi politicieni:Iliescu și Năstase care se fac vinovați,în mare parte, de situația noastră de astăzi. Țările democratice europene,totuși,au o filozofie a democrației izvorâtă din ideile antichității grecești și dintr-o istorie ne accidentată de sistemul criminal communist.În aceste condiții, elementele democrației;egalitate și libertate le putem considera elemente dintr-un joc al timpului și spațiului ca în fizică.Aceste
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
am amintit ar trebui considerate izvorul spiritului dătător de viață al sistemului nostru de guvernare.Pentru noi democrația ar trebui să fie forma de guvernare ce combină,un timp larg de libertate și un spațiu adecvat de libertate.Astfel,în filozofia democrației românești, aceste idealuri, libertatea și egalitatea, pot fi considerate, ceea ce erau pentru Newton timpul și spațiu.Noțiunea de libertate,la modul general, are un caracter dualist:libertatea de acțiune și libertatea de a nu fi constrânși în acțiunile noastre
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
mai precis în România de azi,toți suntem liberi în egală măsură.Dar întrucât candidații noștri câștigă alegerile, în virtutea evidenței, ei încetează să fie egali cu ceilalți, datorită legilor promulgate de antecesorii lor din Parlament. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Filozofia democrației în România contemporană / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 360, Anul I, 26 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozofia_democratiei_in_romania_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
Mirarea aceasta filosofică rezultă și din perceperea intensă a durerii, în urma căreia vin întrebările. M-am convins cu timpul că prin acumulare de cunoștințe, de experiențe mai plăcute sau mai triste, vine momentul când ordonezi răspunsurile si îți faci o filozofie asupra vieții care este numai a ta și pe care o poți păstra în tine sau poți s-o faci cunoscută semenilor, prin una din formele artei. Cred în Dumnezeu și în Împărăția Lui, cred în dreptate, adevăr, iubire; în
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Cand_izbanda_preaplinului_de_dragoste_da_ca_roada_binele_si_raul_.html [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
Pe farfurioară, cu mămăliguță, haluștele ne aduc, pe mine și pe Mădălina, la tăcerea cea mai adâncă ... poate, cu un ușor tors, de plăcere, ca motanii. În timp ce mănânc, îl văd pe un fost coleg de serviciu, din Timișoara, profesor de filozofie, pensionar acum, uitându-se luuuuuuuung la cei care se învărteau pe la maramureșeni. Și el e tot de pe valea Izei ... sângele-l trage, tot aici ... dar fierea nu-l mai lasă să se-nfrupte ca odinioară. Înghite în sec ... și trece
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_viata_intr_o_zi_.html [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
avea o operă filozofică de calitate minim acceptabilă” (I.A). Pentru că era exact ce observasem la rândul meu atunci când am scris în revista „Acolada” nr.3/2011 despre inexistența mult trâmbițatei școlii „de la Păltiniș” care n-a dat în domeniul filozofiei românești nimic dincolo de opera lui C. Noica, pe seama căreia mulți au vrut să apară mai valoroși decât îi înfățișau scrierile lor (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Un eseist preocupat de îngeri și vampiri: A. Pleșu, în Acolada nr. 3/2011, p.16
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
intelectual al lui Liiceanu), pagini care alcătuiau întregul capitol despre hermeneutica „întoarcerii, revenirii” la care Liiceanu a renunțat în postcomunism tocmai din cauza repetatelor acuzații de plagiat care i-au fost aduse nu numai de foștii săi colegi de la Institutul de filozofie (v. Modelul cultural Noica, vol. I-II, Prefață Eugen Simion, București, Fundația pentru Știința și Artă, 2009). Fiind făcute publice înregistrările lui Constantin Noica de către Securitate, mai precis ce a rămas din dosare după ce o parte din ele au fost
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment -, a rămas totuși încătușată în formele pozitiviste ale timpului. Filozofia lui nu caută un principiu spiritual transcendent dar, în acest plan al științei, al experienței și al ideilor forțe, el a câștigat pentru doctrina sa avantajele și caracterele spiritualismului, de exemplu ideea de finalitate și ideea de libertate a spiritului
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
spre rău, atunci când ea nu se mai află sub influența sensibilității? Ce ar putea s-o mai determine la rău? Căci, ca voință liberă, deci ca manifestare a caracterului inteligibil, ea nu acționează decât sub imperiul legii morale”. Sigur că filozofia lui Kant a avut și merite. Se pot cita sentimentele de admirație și venerație cu privire la legile morale: „Două lucruri au mișcat deopotrivă sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Cât despre existența Bibliei se exprima: „este
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
se simțea, cu toată opoziția iudeilor, influența elenă în varii aspecte ale vieții de zi cu zi, începând cu micile taverne unde se puteau mânca mâncăruri neacceptate de cultul mozaic, până la edificii de cultură cum erau școlile de matematică ori filozofie unde erau primiți fără discriminare și evreii, cu toată opoziția arhiereilor Anna și Caiafa care nu vedeau cu ochi buni aceste forme de instruire păgâne în inima cetății sfinte. Mai erau acolo și alte edificii aparținând negustorilor de tot felul
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
care unde veneau și evrei dar mai ales greci, romani sau din celelalte nații care împânziseră Ierusalimul, spre disperarea iudeilor tradiționaliști. Elenizarea produsese în Iudeea două laturi contrare. Existau iudei care respingeau în totalitate cultura elină dar mai ales preceptele filozofiei. Arhiereii, preoții și sacerdoții iudei interziceau orice contact cu filozofia grecilor, considerând că aceasta era pervertitoare, neadevărată, și mai ales păgână, ofensatoare la adresa numelui lui Dumnezeu prin idolatria omniprezentă în aspectele cultului. Iudeii păstrători ai legii respingeau orice polemică cu
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
sau din celelalte nații care împânziseră Ierusalimul, spre disperarea iudeilor tradiționaliști. Elenizarea produsese în Iudeea două laturi contrare. Existau iudei care respingeau în totalitate cultura elină dar mai ales preceptele filozofiei. Arhiereii, preoții și sacerdoții iudei interziceau orice contact cu filozofia grecilor, considerând că aceasta era pervertitoare, neadevărată, și mai ales păgână, ofensatoare la adresa numelui lui Dumnezeu prin idolatria omniprezentă în aspectele cultului. Iudeii păstrători ai legii respingeau orice polemică cu filozofia elină care în opinia lor pleca din start cu
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Arhiereii, preoții și sacerdoții iudei interziceau orice contact cu filozofia grecilor, considerând că aceasta era pervertitoare, neadevărată, și mai ales păgână, ofensatoare la adresa numelui lui Dumnezeu prin idolatria omniprezentă în aspectele cultului. Iudeii păstrători ai legii respingeau orice polemică cu filozofia elină care în opinia lor pleca din start cu premisa politeismului iar disputele teologice pe această temă nu-și aveau rostul nicidecum în discuțiile dintre iudei și reprezentanții celorlalte culte ori culturi, deoarece așa le era impus tuturor de către Sinedriul
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
culte ori culturi, deoarece așa le era impus tuturor de către Sinedriul Iudaic și de marele arhiereu Caiafa precum și de alții mai înainte. Erau însă și iudei care îmbrățișaseră anumite elemente din cultura elină: limba, îmbrăcămintea, ceramica și bineînțeles aspecte ale filozofiei. Pentru evreii din diaspora, succesul culturii și limbii eline era complet, inscripțiile din scrierile religioase fiind redactate aproape în totalitate în limba greacă. În Alexandria de pildă, unde exista o puternică comunitate evreiască fuseseră traduse în greacă de către șaptezeci și doi de
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Țării Românești dela 1689 încoace, continuată de un anonim “ unde este zugrăvită epoca lui Brânoveanu. Descoperim aspirațiile țărănimii spre o viață mai bună și sperând la firave elemente democratice și sociale. În acea perioadă Isaac Newton publica “ Principiile matematice ale filozofiei naturale“( 1687 ), iar francezul Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist-teologice dualismul lui Descartes, scriind “Despre căutarea adevărului “(1674-1675 ). II. IDEI DEMOCRATICE PROMOVATE DE LITERATURA SECOLULUI XIX În literatura română de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Vianu, Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea ducându-se la Institutul de
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea ducându-se la Institutul de Istorie Universală, unde era Iorga director, ca
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
reușește să adune adepți i-ar putea scoate pe aceștia din întuneric spre lumina soarelui golind locurile din peșteră. Puneți-vă voi în situația de a fi centurioni pentru cinci șase oameni... -Interesant, spuse Pilat. Nu mi-a plăcut niciodată filozofia greacă, prea încâlcită pentru mine, mi-au plăcut însă lucrurile practice și concrete. Care este însă sfârșitul poveștii cu peștera? -Povestea se oprește aici, spuse Simbinacus, un sfârșit probabil al poveștii ar putea fi acela al uciderii aceluia care a
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
uneori într-un ceas cât gândesc unii într-o viață. -Ce lume ciudată au mai făcut și zeii! spuse Pilat cu deferență. -Și asta e doar o foarte mică parte din ea, completă cineva. -Să vedeți cât de interesantă este filozofia pe marginea acestei idei, continuă Simbinacus. Asta am tot discutat cu colegii și prietenii mei, magistrații Valerius Audanius și Rufus Serenus. -Se spune că dacă pleci din Roma, încet, încet, devii filozof, glumi magistratul Serenus. Ceilalți râseră, inclusiv Pilat care
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]