216 matches
-
are minte; bătaie; bluză; brusc; bucățică; cafea; ce; clar și cuprinzător; concentrat; concizie; concret; constrîngere; copilărie; cuvînt; o data; de ce?; defecțiune electrică; depinde; des; destin; destinație; din; direct; discurs; discuție; distanță; drept; ai dreptul; drumul; dur; durată; espresso; eșec; fericire; film; finiș; fire; firul; frig; funia; furt; fusta; fuste; grabă mai mare; incomplet; inferior; irosire; îndeajuns; înnodat; lent; liliput; limită; liniștit; lună; maiou; mașină; mărime; mărunt; măsură; măsurătoare; medicamente; mediu; de minte; mînecă; mult; neclar; neimportant; nenădejde; neplăcut; nimic; nu; om; ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunica; bunicul; cazan; căldură; chema; la Chișinău; cineva; cîștig; coarne; cronometru; în curînd; la curs; dar; de departe; din depărtare; devotament; doi; dor; în drum; dublu; duce; el; emoție; entuziasm; euforie; fantomă; fantome; a fi gata; ființă; final; finalitate; finisa; finiș; în galerie; gata; gemene; gemeni; iarbă; identic; imediat; inginer; invitat; irita; ivi; izbîndă; împlinire; împlinit; începe; a începe; început; încîntare; îndemnare; îngrijorare; întîmpinare; întîrzia; întoarce; întoarcere; jos; mașina; maxi; a meni; minune; moment; momentul; Moș Crăciun; Moșul; munte; nasol; neam
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de ștafeta mixt și mixt individual în care stilul liber înseamnă orice alt procedeu în afară de spate, bras sau fluture. 7.5.2. O parte a corpului înotătorului trebuie să atingă peretele bazinului la terminarea fiecărei lungimi și la finiș. 7.5.3. O parte a corpului înotătorului trebuie să spargă apa pe durata întregii probe cu excepția întoarcerii unde se permite ca înotătorul să se afle complet sub apă dar nu mai mult de distanța de 15m după start și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cunoștințelor și deprinderilor însușite în practicarea globală a disciplinelor și a probelor sportive, cu respectarea principalelor reguli. DISCIPLINE SPORTIVE: A. ATLETISM: 1. Alergări: - elemente din școala alergării; - alergarea de viteză : startul de jos și lansarea din start, alergarea pe parcurs, finișul; - cunoștințe teoretice despre: startul greșit, respectarea culoarului; - alergarea de rezistență: alergarea în grup, pluton sau pe grupe valorice; - coordonarea respirației cu ritmul pașilor de alergare; - alergare pe teren variat; - cunoștințe teoretice despre: startul greșit; depășirea adversarului. 2. Sărituri: - elemente din
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
condiții de întrecere/concurs. 6.2. Aplicarea eficientă a cunoștințelor și deprinderilor însușite în practicarea independentă/autonomă a conținuturilor disciplinelor sportive. DISCIPLINE SPORTIVE: A. ATLETISM: 1. Alergări: - alergarea de viteză : startul de jos și lansarea din start, alergarea pe parcurs, finișul sub formă de concurs, pe 10-60m; - alergarea de rezistență pe 100- 400m sub formă de concurs; - alergare pe teren variat; - alergare cu trecere peste obstacole. 2. Sărituri: - plurisalturi; - săritura în lungime cu elan cu 1½ pași în aer: elan complet
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
ce fel de mărfuri dacă nu cumva va fi fost vorba de ațică, stambă, americă și biscuiți mucegăiți! Pe aproape de final, autorul raportului își făcea și oleacă de autocritică dar la modul general nedând, totuși, cazuri concrete. Adevăratul și grandiosul finiș a fost următorul: „...suntem hotărâți a lua noi măsuri (...) așa cum ne-o cere IUBITUL NOSTRU CONDUCĂTOR, NICOLAE CEAUȘESCU (subl.în orig.), secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România”. Chiar așa! b. Bilanțul spunea altceva... La acest raport triumfalist se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
avut o oarecare circulație în epoca, si adaptări după Victor Hugo. Mai colaborează cu versuri Dimitrie D. Păun, St. Poppini, Nicolae Rucăreanu, N. V. Scurtescu, se reiau poezii de Mihail Zamphirescu. O nuvelă de anticipație, printre primele din literatura noastră, intitulată Finiș Rumaniae, scrie Al. N. Dariu. Alte schițe și nuvele aparțin lui S. Miculescu. Se traduce din Vergiliu, La Fontaine (fabula Lupul și mielul), din Goethe (tragedia Stelle, versiune de N. Miculescu) și Victor Hugo (fragmente din Mizerabilii). R. Z.
VIITORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
urmărit, de nivelul de pregătire. 10. Alergarea accelerată (a.A.) Aspecte generale Alergarea accelerată este principala formă de deplasare prin care se ajunge la viteza de deplasare dorită atât în faza inițială a probelor, cât și pe parcursul desfășurării și finișului acestora. Față de alergarea în tempo moderat, mișcările sunt mult mai ample, mai energice și mai rapide. Succesiunea pașilor de alergare este însoțită de mișcarea continuă și energică a brațelor înainte și înapoi, dar întotdeauna braț și picior opus (chinograma 1
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Din punct de vedere tehnic, alergarea de viteză prezintă mai multe faze, a căror analiză încă suscită și astăzi interesul tot mai multor specialiști ai domeniului. Aceste faze sunt: 1. startul și lansarea de la start; 2. alergarea pe parcurs; 3. finișul; 4. sosirea. De reținut că startul și lansarea de la start formează o singură fază a alergării de viteză și nu două, iar finișul nu este totuna cu sosirea. Explicații mai pe larg în descrierea fazelor. 1. Startul În literatura de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
specialiști ai domeniului. Aceste faze sunt: 1. startul și lansarea de la start; 2. alergarea pe parcurs; 3. finișul; 4. sosirea. De reținut că startul și lansarea de la start formează o singură fază a alergării de viteză și nu două, iar finișul nu este totuna cu sosirea. Explicații mai pe larg în descrierea fazelor. 1. Startul În literatura de specialitate, este definit ca fiind „pozițiile fixe pe care le ia un alergător și mișcările pe care le efectuează pentru a atinge viteza
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
stânga în alergarea pe parcurs în turnante, și mișcările brațelor prezintă anumite caracteristici: brațul stâng lucrează mai scurt și energic, timp în care brațul drept lucrează mai amplu. chinograma 3 a - alergarea pe parcurs (ciclu pasului simplu de alergare) 3. Finișul Este descris de specialiști ca fiind o nouă accelerare pe ultima parte a cursei, o nouă creștere a vitezei de deplasare, lucru valabil pentru probele de 400m și 400mg (sprint prelungit), deoarece în probele scurte de viteză de 100m, 100mg
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ca fiind o nouă accelerare pe ultima parte a cursei, o nouă creștere a vitezei de deplasare, lucru valabil pentru probele de 400m și 400mg (sprint prelungit), deoarece în probele scurte de viteză de 100m, 100mg, 110mg, 200m (sprint pur) finișul este insesizabil, sosirea fiind aceia care se observă. 4. Sosirea Constă în aplecarea puțin exagerată a trunchiului înainte pe ultimii 5- 10 m, cu împingerea pieptului sau a umerilor spre linia de sosire . Uneori, datorită valorii foarte apropiate a alergătorilor
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
sau pieptului, este cea care decide învingătorul . Succesiunea metodică: Exercițiile metodice ce se vor folosi vor urmări îndeplinirea următoarelor obiective: învățarea startului de jos și a lansării de la start, a pasului accelerat de viteză, a pasului lansat de viteză, a finișului și sosirii; consolidarea startului de jos și a lansării de la start, a alergării pe parcurs. Exerciții pentru învățarea/consolidarea startului de jos și a lansării de la start - cu plecare din diferite poziții din ce în ce mai joase (de la poziție de start de sus
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pe un plan înclinat, atât la deal cât și la vale; - pe distanțe marcate, alternări de alergare accelerată cu alergare cu pas lansat de viteză pe suprafețe moi (iarbă, nisip); - concursuri contra cronometru pe diferite distanțe; Exerciții pentru învățarea/ consolidarea finișului și a sosirii - alergări lansate pe 100 -150 m în care ultimii 40-60 m vor fi executați cu viteză maximă - pentru a realiza finișul; - exercițiu anterior, cu aplecarea trunchiului înainte pe ultimii 10 m; - alergări accelerate pe 60-80m cu imitarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
viteză pe suprafețe moi (iarbă, nisip); - concursuri contra cronometru pe diferite distanțe; Exerciții pentru învățarea/ consolidarea finișului și a sosirii - alergări lansate pe 100 -150 m în care ultimii 40-60 m vor fi executați cu viteză maximă - pentru a realiza finișul; - exercițiu anterior, cu aplecarea trunchiului înainte pe ultimii 10 m; - alergări accelerate pe 60-80m cu imitarea atacului liniei de sosire, prin aplecarea exagerată a umerilor și pieptului spre înainte; - exercițiu anterior, cu 2,3,4,5 executanți odată, aceștia fiind
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pieptului spre înainte; - exercițiu anterior, cu 2,3,4,5 executanți odată, aceștia fiind aleși după valoare apropiată pentru a-i stimula să realizeze o sosire cât mai „strânsă”; - alergări lansate (75% din posibilități) pe distanță de 80-120-150m cu declanșarea finișului și sosirii la semnal sonor pe 20-40-60 m (în funcție de nivelul de pregătire); - concurs: „cine execută cel mai corect sosirea” pe „grătar” (ultimii 5 metrii din distanța, sau grila de sosire). Notă Ținând cont că probele de sprint (viteză) încep oficial
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în turnantă, brațul drept nu lucrează suficient de amplu; la startul în turnantă, de la culoarele 3-4 spre culoarul 8, blocstartul nu se înclină pe direcția tangentei la vârful arcului de cerc descris de linia internă a culoarului respectiv; Greșeli la finiș și sosire lipsa unei noi accelerări (a finișului) pe ultima parte a cursei (în special la 200m, 400m, 400mg); înclinarea prea devreme a trunchiului spre înainte pentru a realiza sosirea; declanșarea prea devreme a finișului; oprirea accelerării pe ultimii 5
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
amplu; la startul în turnantă, de la culoarele 3-4 spre culoarul 8, blocstartul nu se înclină pe direcția tangentei la vârful arcului de cerc descris de linia internă a culoarului respectiv; Greșeli la finiș și sosire lipsa unei noi accelerări (a finișului) pe ultima parte a cursei (în special la 200m, 400m, 400mg); înclinarea prea devreme a trunchiului spre înainte pentru a realiza sosirea; declanșarea prea devreme a finișului; oprirea accelerării pe ultimii 5 m (pe grila de sosire); Indicații metodice: respectarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
a culoarului respectiv; Greșeli la finiș și sosire lipsa unei noi accelerări (a finișului) pe ultima parte a cursei (în special la 200m, 400m, 400mg); înclinarea prea devreme a trunchiului spre înainte pentru a realiza sosirea; declanșarea prea devreme a finișului; oprirea accelerării pe ultimii 5 m (pe grila de sosire); Indicații metodice: respectarea pozițiilor corecte la așezarea în blocuri și la comenzile arbitrului; ridicarea bazinului la o înălțime corespunzătoare la comanda „gata”; se va urmării punerea rapidă și pe direcție
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
alergarea de garduri având performanțe slabe în alergarea pe plat (Mihăilescu, L., 2005). Literatura de specialitate prezintă, patru faze tehnice care caracterizează alergările de garduri: + startul și lansarea până la primul gard; + alergarea pe parcurs (pasul peste gard/ alergarea între garduri): + finișul; + sosirea. Rezultatul în alergarea de garduri depinde de: + viteza de trecere a gardului; + unghiul de impulsie în fața gardului; + unghiul de contact la aterizarea după gard; + viteza de deplasare între garduri; + nivelul rezistenței specifice (rezistența în regim de viteză, în special
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
intermediar; pasul 2 - lung; pasul 3 - cel mai scurt. Specialiștii din domeniul performanței sportive găsesc multe asemănări între tehnica alergării celor trei pași între garduri și tehnica ultimilor trei pași ai elanului (înaintea bătăii la prag) la săritura în lungime. Finișul În cazul probelor de 100m și 110 m garduri, finișul se rezumă la alergarea de la ultimul gard la linia de sosire. Are drept scop creșterea pe cât posibil a vitezei de deplasare pe porțiunea rămasă de parcurs. În cazul probelor
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
din domeniul performanței sportive găsesc multe asemănări între tehnica alergării celor trei pași între garduri și tehnica ultimilor trei pași ai elanului (înaintea bătăii la prag) la săritura în lungime. Finișul În cazul probelor de 100m și 110 m garduri, finișul se rezumă la alergarea de la ultimul gard la linia de sosire. Are drept scop creșterea pe cât posibil a vitezei de deplasare pe porțiunea rămasă de parcurs. În cazul probelor de garduri pe distanțe scurte (100mg, 110mg) el trebuie să
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau la finiș, această lungime crește); lungimea pasului de alergare diferă și în funcție de distanța de parcurs, ea fiind mai mare la probele de semifond și scade odată cu creșterea distanțelor, spre probele de 5.000m 10.000m, semimaraton și maraton; contactul cu solul se
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
probele de 5.000m 10.000m, semimaraton și maraton; contactul cu solul se în general pe toată talpa piciorului, dar sunt momente în cursă când contactul cu solul se ia pe pingea (la declanșarea evadărilor din pluton sau la declanșarea finișului); brațele lucrează relaxate și cu mai puțină amplitudine; mișcările respiratorii sunt controlate și coordonate cu pașii de alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
uneori 50 % - din capacitatea pulmonară. In alergările de semifond și fond, un ciclu respirator se execută Ia 2 -3 sau 4 pași în funcție de particularitățile individuale. La început respirația trebuie controlată conștient, iar pe măsura automatizării mișcărilor ea se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de nivelul și tactica adversarilor și de posibilitățile de a susține un sprint prelungit, alergătorii de rezistență încep finișul de la diferite distanțe (de la 250-300 m înainte de sosire la semifond și până la câțiva
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]