411 matches
-
Drumul spre noua destinație s-a desfășurat ocolind Fiordul de Vest, fiord ce leagă Oceanul Atlantic de interiorul țării în această zonă și care este circulat atât de nave maritime de linie, cât și de pescadoare și feriboturi. După ce am traversat fiordul pe un pod metalic impresionant și după o ora de mers sinuos pe malul opus în sens invers, am ajuns la casa copiilor, cumpărată cu credit bancar, o clădire cu parter și două etaje, construită din bolțari de beton și
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
mai mare decât Lodingenul, aflat la vreo 70 de km. Lodingenul este cap de pod ca așezare, de aici mai departe nu poți mergedecât cu feribotul.Orășelul Lodingen (aici se spune Kommune la oraș) este așezat pe malul stâng al Fiordului de Vest sub poalele muntelui. Casa copiilor mei este așezată chiar sub stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și întâlnești mai puțin coniferele
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și întâlnești mai puțin coniferele. Orășelul se întinde pe o lungime de vreo 4km începând de la malul fiordului și urcând spre munte. Au două magazine alimentare mari, o grădiniță, școală pentru copiii până în clasa a V a, apoi alta pentru cei de până la liceu, un liceu cu profil pe meserii, un cămin mare de bătrâni, și altul pentru
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
cu profil pe meserii, un cămin mare de bătrâni, și altul pentru recuperare, creșă si câteva hoteluri. Spre ieșirea din oraș există o zonă rezidențială unde sunt construite case de vacanță, unele locuite permanent, ca și altele construite pe malul fiordului din spate. Au o pescărie, nave pescărești, o fabrică sau magazin de plase de pescuit și un port cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, dar mai rar și gri, maro, ocru sau alte
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
altul să fie la același nivel, peste care se ridică casa. Cade un pietroi, cade casa. Oare aici nu sunt seisme de nu le este teamă de mișcările tectonice? Drumul până la Sordland este frumos. Șoseaua șerpuiește un timp pe malul fiordului, apoi se desparte de el spre stânga, intrând printre munții înzăpeziți încă în luna mai. La poalele lor pe suprafața mai puțin înclinată sunt numai bolovani mari de piatră, așezați de milenii fără nicio noimă, parcă ar fi rodul unei
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
lemn, vopsite viu colorat. Nu există agricultură în această zonă și nu aș putea spune cu ce se ocupă această populație rurală. Este adevărat, toți au mașini și pot merge la un eventual loc de muncă. În dreptul caselor de pe malul fiordului erau bărci cu motorul pe ele ancorate la câțiva metri în apă, sau fără motor ridicate pe uscat, lucru ce denotă că pescuitul este o ocupație și un mod de viață normal al norvegienilor. Orice casă ridicată în Norvegia, indiferent
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
Revedeam din nou traseul pe care l-am făcut la sosirea în nord. La ieșirea din Lodingen, pe partea dreaptă la câțiva kilometri am văzut primii reni în original. Pășteau la marginea unui pâlc de arbuști crescuți între șosea și fiord. Erau vreo opt. De la distanța la care se aflau, circa cincizeci - șaizeci de metri și viteza mașinii, nu am văzut o mare deosebire între un ren și o capră. Erau alb-cenușiu și nu prea mari. Oricum nu ca cei din
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
nordice sau pădurile de mesteacăn din stepele rusești. Tabla de șah e magică, așa cum, de altfel, sunt și piesele de pe ea. Jocul fantastic al luminilor mă face să văd pătratele albastre ca pe niște lacuri misterioase într-o salbă de fiorduri în care plutesc, precum niște gondole elegante, turnurile și nebunii. Iar pătratele verzi apar ca niște insule înconjurate de strâmtori și lacuri. Pe insulele verzi îmi pare că răsar castele fantastice, iar ramurele sălciilor pletoase se apleacă până spre luciul
ELEGII PE TABLA DE ŞAH de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_pe_tabla_de_sah_viorel_darie_1390812921.html [Corola-blog/BlogPost/347340_a_348669]
-
Neacșu, publicat în Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013. Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamnă rece, și-n suflet ne scornește fiorduri, vântul sec. De-aș mai simți căldură șerpuind prin vene, și pacea minții coborând spre cord, și numai o scânteie inima ta să-mi deie, aș arde ba molatic, ba pâlpâind a joc. Citește mai mult Eu ți-aș aprinde
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DIN DANEMARKA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului este iarăsi soare în DK pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiorduri cu ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri toți regii vichingi fac baie în mod evident dezveliți pentru ca plictiseala monotonia să o
DIN DANEMARKA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1432129184.html [Corola-blog/BlogPost/367692_a_369021]
-
Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului este iarăsi soare în DK pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiorduri cu ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri toți regii vichingi fac baie în mod evident dezveliți pentru ca plictiseala monotonia să o alunge la alți sfinți ea sa ajungă spre a fi chinuită într-o formă mult
DIN DANEMARKA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1432129184.html [Corola-blog/BlogPost/367692_a_369021]
-
de vis, motivul întoarcerii la vârsta candidă a copilăriei este reluat. Cuprins de dorul marilor călătorii care compensează, ca la simboliști, neajunsurile prezentului autohton, poetul se visează un peregrin zănatic, neostoit, care bântuie cu visarea țărmuri exotice din nord, cu fiorduri și burguri. Toate preumblările sunt însă doar iluzorii visuri: „Dar, ce păcat, e-o seară răcoroasă // Pleoapele mi se deschid ușor // Și mă trezesc; alăturea pe masă // Surâde trist, o hartă bicolor” // (Vis) Uneori, poetul e dispus să negocieze și
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
frunzelor : „Fărâme de speranță de brumă-ncărunțite Melancolie-ascunsă în tremurul de frunze, Onorurile toamnei de vremuri ruginite Într-un pocal de ceară atins ușor pe buze”. Totuși, în anotimpul toamnei încă licărește iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
pe buze”. Totuși, în anotimpul toamnei încă licărește iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena toamnei mele) Iarna este expresia candorii, iar în cântecul ei poeta își exprimă dorința de a primi liniște, vise și mângâiere, cernute prin sita
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
o țară deosebit de frumoasă și, pentru ei, monument mai istoric decât natura nu este, căci, înțelegi, asta nu e creată de om! Dacă mergi de la nord la sud (sau invers), întâlnești cam tot ce vrei: vegetație exotică, păduri native, munți, fiorduri, ghețari, plaje cu nisip alb sau negru, ape termale, cascade... E incredibil și spectaculos! Turismul e foarte axat pe activități în aer liber și, chiar dacă nu ești o persoană foarte aventuroasă (și nu faci surf, iar cățăratul pe stânci nu
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_am_invatat_de_la_nouzeelandezi_valoarea_relatiilor_umane_bazate_pe_incredere_.html [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
la senzația de atemporalitate, plutire și solitudine care transpare din fotografiile expuse. Expoziția "Ceruri, ape, pământ" reunește în imagini un univers fascinant, care include ghețari și lacuri glaciare, întinderi de apă și plaje sălbatice, cele mai mari maree din lume, fiorduri misterioase, insule, sanctuare de păsări migratoare, terase de orez, tumuli. Fotografiile au fost realizate în Canada, Patagonia, China, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Anglia, Finlanda și Suedia. Pentru mai multe detalii despre expoziția, vernisajul, fotografiile și călătoriile Ninei Mihăilă puteți să accesați
Ceruri, ape si pamant vazute prin ochii Ninei by http://www.zilesinopti.ro/articole/4421/ceruri-ape-si-pamant-vazute-prin-ochii-ninei [Corola-blog/BlogPost/97567_a_98859]
-
mult a plecat halta. Și stânci de sâni le simt și azi în palme, Dulci amintiri în jocuri de-a sudul și de-a nordul, Greu ați cedat în clipele acelea calme, Dar știu că și azi sunteți pentru mine...fiordul. Abia acum înțeleg că și voi m-aveți amintire Un fel de albastru al cerului unei alte lumi, Imagine rămasă în noi ca o răstignire A vieții înstrăinate ca sâmbăta de luni. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înstrăinatele iubite / Al
ÎNSTRĂINATELE IUBITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Instrainatele_iubite.html [Corola-blog/BlogPost/357386_a_358715]
-
căci „pluteau pe zări albastre pâlpâiri,/chemări și doruri, fragede zidiri,/tăcerile bolnave de iubire”, iar poeta, „pe țărmuri împietrită, lângă stânci”, așteaptă cu nerăbdare „întoarcerea fregatei scufundate”, odată cu lumile ce-i fuseseră „furate” (Lumi furate). Fregata, amarată într-un fiord, devine locul ideal unde inspirația, „un sloi de diamant/îmi fulgeră pentru moment cărarea”, se manifestă plenar și, deși se visează în plină iarnă, în drumul spre Polul Nord, eul liric are sufletul plin de versuri „țâșnite” din inimă ca niște
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
ți-am sădit o grădină, În vis sărutat ce-a-nflorit în amurg, Hai lasă-mi,iubito, lumina-n lumină Hai lasă-mi furtuna la piept să o strâng. Cu mine sunt veșnic fierbinți amănunte, Un câmp inundat ce-n fiord erup sori, Ard roiuri de fluturi în cântec de munte Petale se-aștern, nins e păru-ți cu flori. În plânsu-ți de roză sunt perle ce curg În iubirea măiastră primăverii celeste, Hai lasă-mi, iubito, sărutul în crâng, Hai
CAD STELE DE AUR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1453314528.html [Corola-blog/BlogPost/371050_a_372379]
-
de tutun Arde-n mine inima ca jarul, O văd frumoasă și-o iubesc nebun! Când atacă ea o vocaliză O apuci subit spre polul nord Și faci revelionul pe-o banchiză De n-oi muri de foame-ntr-un fiord Orice-ar fi, eu nu îi văd defectul O iubesc ca-n săptămâna oarbă Când se scaldă, vine și prefectul Că se isc' vârtejuri, să n-o soarbă Vin jandarmii cu echipamentul Legați la ochi să nu-i tragă păcatul
DRAGA MEA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Draga_mea_0.html [Corola-blog/BlogPost/358973_a_360302]
-
răsunet de după munții și mările albaneze în forma unei cărți cu poezii, ne amintește că în trecutul îndepărtat precum și în ceea ce trăim astăzi ca pierdere a speranței, drept salvare a fost emigrația. Poeziile țesute undeva printre munți sau pe marginea fiordurilor Suediei, Ibrahim Abedini le-a rezumat în acest al treilea volum cu poeme sub titulul metaforic “Durerile lacului”. Dar care sunt motivele și reacțiile pe care autorul dorește să le transmită prin tremurăturile vocii ale versurilor și imaginilor pe care
SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1439835766.html [Corola-blog/BlogPost/373420_a_374749]
-
legendară. Roskilde, întemeiat de regele viking Roars, va primi numele de Roarskilde, sediu comercial, industrial, ecleziastic, distrus de mai multe ori și refăcut, cu o catedrală celebră (1460). Muzeul Corăbiilor Vikinge din Roskilde a conservat cele cinci epave, descoperite în fiord la 20 km de această localitate. Privindu-le ai un sentiment de admirație pentru acești temerari care cu ambarcațiunile lor ușoare au înfruntat mările și oceanele până în America de Nord. Pașnicii urmași ai vikingilor, danezii de astăzi, au demonstrat suplețea gândului și
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
merită toată considerația. Nu poți părăsi Danemarca fără a vizita bogăția naturală și culturală a Jutlandei și Insulei Fionie. Peninsula Jutlanta (Jylland) constituie legătura pe uscat cu continentul european. Ținut de legendă are pământuri ce par nesfârșite, cu țărmuri crenelate, fiorduri, terenuri nisipoase și aride bătute de vânturi reci ce vin dinspre mare, cu mori de vânt ce stau în așteptare, cu granițe râvnite de invadatori (Ducatul Schleswig pasat un secol jumătate între Danemarca și Germania), cu fortărețe masive, martore a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
la Adjud, unde venise să reprezinte la un eveniment, pe soprana care a despământenit cântecul și l-a imaculat, Angela Gheorghiu. Minunate sunt amândouă aceste stele ale cerului muzicii! Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu sunt două voci care topesc fiorduri de argint în feeria spectacolului muzical, două voci trecute din locul scenei, în spațialitatea pură a visului, din clipa finitului, dincolo de limitele temporale, în eternitatea spirituală. Asupra plăcerii clipelor convorbirii cu primadona Mioara Manea Arvunescu, atunci, la Adjud, începea să
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
tropice, ecuator, Sub soare cald de dimineață, În compania aștrilor. Sunt Olandezul Zburător În permanență în mișcare Pe necuprinsul apelor, La rând luate fiecare. Sunt toate în jurnal de bord, Eu le notez și nu abdic, Și cețuri din temut fiord, Eu le notez, nu uit nimic. Jurnal de bord ca să se știe Că ne-am temut, că am sperat Pe Mări de aprigă urgie, Pe mări cu cerul irizat. Referință Bibliografică: Jurnal de bord, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor
JURNAL DE BORD, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_bord_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/356235_a_357564]