24,488 matches
-
rece și bună, în vreme ce fiica ei o invitase, în tete-a-tete, în intimitatea emoționantă a legăturii lor de sînge, la o cîrciumioară cochetă. Ele două, cu tot ce le-a apropiat sau le-a despărțit, cu amintiri extraordinare, cu sensibilitățile unor firi diferite, cu lucruri rostite sau nu, cu înțelegerea iubirii și a timpului lăsat în urmă... O mare profesoară a școlii românești de teatru, fiica unui mare și foarte inteligent actor, Ion Manu - pomenit recent, cu scrierile lui, de Ioana Pârvulescu
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
normal, ci merge sărind într-un picior, și anume în piciorul stâng. De aici, o avalanșă de consecințe, previzibil, negative... dar cine e de vină că partea dreaptă nu funcționează? Stânga, s-ar zice. (Ceea ce - până la un punct! - e în firea lucrurilor, face parte din regula jocului.) Da, stânga. Dar, mai ales, dreapta însăși poartă responsabilitatea propriei sale anemii (o anemie accentuată, până spre starea de „Transparență”, de inexistență). Să ne amintim simpatia, încrederea, entuziasmul pe care majoritatea românilor le investea
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
la radiodifuziune (aflată la cîțiva metri mai sus pe această uliță), și un individ care de multe ceasuri arunca în el cinzeacă după cinzeacă... Pe-o față de masă de local, discuțiile se înnoadă spontan. Cum omul de cultură e din fire un tăcut, a cuvîntat individul afumat: - «Dom’le, îl știi pe tipul ăla ciufulit, în carouri, de la bar?» - «Nu», zise din inerție culturalul, deși recunoscuse în persoana indicată un actor foarte popular. - «Dom’le - continuă afumatul - tipul ăsta mi-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
bieți amatori în materie literară, dacă nu de-a dreptul semianalfabeți. Ei nu sunt capabili să-și respecte cel puțin criteriile politice anunțate, căci mă întreb: ce o fi fost fascist, nazist, legionar în modestele volume Un om în toată firea ( 1927) de I. A. Bassarabescu, în Amintiri ( 1937) de Gh. Brăescu, sau în O picătură de parfum ( 1921), de Tudor Măinescu? Ei dovedesc o asemenea incompetență, încât pun pe lista neagră autori pe care altfel îi invocă ( desigur, denaturându-i
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
de a fi pretutindeni, nu sînt, însă, semnul vreunei vanități ascunse sau al cine știe cărei abilități de a face turism printre codurile artistice, ci expresia adîncă a unei nevoi irepresibile de a construi. Pentru că el este, prin natura sa profundă, o fire eminamente creatoare. Atît în pictură, cît și în scultură și în celelate forme de exprimare, el se manifestă energic și rafinat în același timp, folosind, cu o mare capacitate de înțelegere a materialelor și a tehnicilor, deopotrivă memoria istorică a
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
direcția corectă, și nici din unghiul din care poezia vi s-ar revela, și mai ales credeți că dezlegările și rezolvările vin din exterior, astfel că în poeme mișună personaje pe cât de dezamăgitoare, tot pe-atât de indispensabile propriei dvs. firi. Cu acei pași morți și pași vii cu care spuneți că vă strecurați către sine, dar împreună cu clovnul, care e firesc să vă deruteze și să vă falsifice, călcați-l în picioare pe el, și singură în singurătate, gândiți-vă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
fără țâșnească și mai ales fără sufrageria lui Dumnezeu) face dovada că pledoaria mea nu bate în pustiu, că e cu putință îndreptarea unghiului și găsirea țintei serioase Poezia: "Un gând tremurător/ copilăros/ Ca o splendidă răsărire pe pământ/ De fire dulci de iarbă-abia născute/ În medieval avânt/ Spre o lumină fermecată vie/ Din cenușiul vetust/ Spre aparentă ideală veșnicie// Se-ndreaptă strecurându-se spre El/ Pe care îl știa din alte vieți/ Soarbe-nsetat parfumul altei dimineți/ Dă grijuliu peste
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
Se-ndreaptă strecurându-se spre El/ Pe care îl știa din alte vieți/ Soarbe-nsetat parfumul altei dimineți/ Dă grijuliu peste doi nori grăbiți pământul/ Ca să țâșnească spre a-l lumina..." Finalul scade vertiginos, chiar dacă îmi place surâzătorul buchet de fire fericite. Acum, Poezie pentru ochi cuminți pare, chiar poate fi un detaliu semnificativ într-un portret liric mai amplu și mai profund, dintr-un viitor poem-amalgam: "Privirile ei învăluitoare ca mătasea fină/ Maro închis// Orgoliul nu are loc în adâncul
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
societate de status, în care relațile nu sînt instituțonalizate, cele familiale și de grup nefiind clar diferențiate de cele politice, juridice și administrative, de unde și imposibilitatea tranșării pe căi oficiale a conflictului. În aceleași relați de familie, care leagă prin fire nebănuite întreaga comunitate, găsește însă Aurora Liiceanu explicația și pentru ajutorul constant pe care l-au primit timp de un deceniu cei fugiț în munț. Nu o opțune politică clară i-a făcut să-și riște existența, ci spiritul de
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
pierdere a proprietăți și răsturnare a ierarhiei sociale. De fapt, nici pe fugari, arată Liiceanu, ceea ce i-a determinat să se refugieze în pustietate n-a fost un anticomunism asumat; analiza pe care cercetătoarea o dedică personalități colonelului Gheorghe Arsenescu ( fire violentă, înclinată spre grandomanie, egoistă) e remarcabilă ( cu precădere prin caracterul ei demitizator). La fel, sînt demne de atențe capitolele care se ocupă de Toma Arnăuțoiu ( caracter cu totul diferit imaginii unui revoluționar: democrat, mai degrabă blînd, discret, precaut, nedispus
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
și amestecul de tragedie și comedie din filmele lui Emir Kusturica. Întreaga realitate este filtrată parcă prin obiectivul unui aparat de filmat. Autorul însuși se comportă în unele situați ca un actor care joacă rolul unui reporter de război. O fire de artist, un om dispus oricînd să facă gesturi sublime, cum ar fi acela de a intra într-o librărie a doua zi după bombardarea Belgradului: "În librării se află doar vînzătorii. Vînzătorii citesc. Sînt conștiincioși și respectă orarul. Cine
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
Slavici din Moara cu noroc, după ce, tot Slavici, din narațiunile mai scurte de la început, se poate recunoaște în De la țară. În sfîrșit, romanele incriminate de Călinescu, Legea trupului sau Legea minții, sînt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină firii lor. În plin modernism, contemporan cu Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite sînt din același an cu Legea trupului) și Camil Petrescu, Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate românească
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
l arătaseră Călinescu și ceilalți critici ai generației anterioare. Însă nu este sigur că au reșit. Popa Man e o combinație de reminiscențe din Caragiale (Păcat), Slavici (tatăl ciudatului popă e un hoț de porci, împușcat de jandarmi) și Sadoveanu (firi pătimașe, nestăpînite, în dragoste și în beție). Lipsa originalității aici mai vădită decît oriunde. Păscălierul e o versiune comică a temei preotului dintr-un sat izolat. Cititorul ia însă la fel de greu în considerare farsa cum o ia preoteasa care se
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
vocii sale, exasperarea leului închis într-o cușcă cu etaje multe, cu tavane joase, strivitoare. Priveliștea mă asigură este dezolantă. Moloz, ziduri, gunoaie, nici un fel de vegetație, cel puțin asta se vede de la ferestrele unui poet nu neapărat recalcitrant din fire, dar scos din ambianța în care supraviețuia. Cu siguranță, se zbate într-un spațiu în care nu reușește să se regăsească și să se consoleze. Îl întreb dacă n-a scris ceva, ca să ne dea nouă textul la România literară
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
epocii, politicieni, profesori, doctori, avocați, artiști, generali importanți ai fostei armate române, împărtășind cu ei anii de celulă severă, fostul meșotist a lăsat mărturii zguduitoare, constituind azi veritabile pagini de istorie... Un mare sufletist, Duțu Teodor. Un caracter puternic. O fire donchișotescă, frenetică, punându-te pe gânduri vrând nevrând. Un om de carte trăind febra ideilor însușite, aplicând morala unei culturi asumată cu o înclinație rară de ins pentru care cultura se identifica normal cu viața cotidiană și cu răspunderile cuvenite
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
miliarde de lei. Pentru cineva care se pretinde un Hagi al economiei și care știa de niscai timp că are de făcut o declarație de avere, aproximarea dlui Văcăroiu i-ar putea aduce primul loc și la categoria demnitari cu fire de poet. La categoria demnitari rușinoși, la egalitate - Marian Ianculescu, deputat PSD și Eugen Pleșa, deputat PRM. Amîndoi au susținut că le e rușine să spună ce avere au. Ianculescu, deoarece nu vrea să fie luat drept fraier, iar Pleșa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
face mă arunc nebunește în fața minciunii, pentru că cine poate ști dacă trecerea vremii va confirma spusele mele» (p. 23). Granița dintre ficțiune și minciună - aceasta din urmă, înțeleasă în sensul de divertisment pascalian - este mai mult decît labilă. Era în firea lucrurilor, gîndurilor și cuvintelor ca Toma Pavel să ajungă la literatură: construcție din cuvinte. Temele recurente, fortuit sau nu, sînt trei la număr: Don Juan, Fedra, Mizantropul. Don Juan e legat, în opinia eseistului, de vraja pe care o exercită
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
sa afirmare, egoistă... Ea, sora mai mare, care poate fi chiar Naratoarea, vorbind acum despre cei doi ca despre două posibilități, două caractere, unul din est, celălalt din vest, diferiți, deși ieșiți din aceeași plămadă, din asprimea Evdochiei, și din firea ușuratecă a lui Geluț, tatăl, mai mult cântăreț și musafir pe la nunți, botezuri, îngropăciuni, suflând din fligornul lui auriu, totdeauna bine frecat, instrumentul chezaro-crăiesc cumpărat de la un veteran ungur care și el îl moștenise de la tatăl ăstuia, gefreiter în fanfara
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
îl moștenise de la tatăl ăstuia, gefreiter în fanfara Aradului înainte de primul război mondial, când România era mică, se putea spune chiar mică de tot... Ce vremuri Măcar... Labilitatea caracterelor celor doi gemeni regăsiți: unul cam escroc, Ionuț unu, ușernic, având firea lui Geluț cântărețul; celălalt, religios, sumbru, adâncit mereu în sfânta Scriptură și care, culmea, spre încruntarea surorii mai mari, a învățătoarei, premiantă de excepție în școală la limba română... era ungurească; adică biblia pe care o tot citea Ionuț doi
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
roză, Mă ierți, frumoasă cititoare Că astăzi nu pot scrie-n proză. text care ne permite să considerăm că, totuși, prefera scrisul În versuri, aleasa inimii sale dovedindu-se a fi „Prințesa Epigrama”, această preferință fiind În deplină concordanță cu firea sa de luptător neînfricat dar și cu idealurile sale care-i dădeau fericirea - cum arăta În „Banalitatea paradoxală I”, mai sus citată - dar și, cum vom arăta ceva mai departe, nebănuite nefericiri. Pentru a ilustra măiestria de prozator a lui
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Flacăra, Adevărul Literar și Artistic, Țara Noastră, Universul Literar etc. Pretutindeni Împrăștia voie bună, optimism, sete de viață. Până și În război (primul război mondial, În care a fost rănit grav, a fost decorat cu „Steaua României” și avansat căpitan), firea lui de om cu gluma pe buze l-a făcut iubit de camarazi și de soldați. Păstorel a scris și a publicat volumul de versuri „Caiet - Foi Îngălbenite”, 1938, din care reproducem „Dimineață” care reprezintă, după opinia noastră, dovada că
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Participa, totodată, încă de la această vîrstă fragedă, la mai multe evenimente ale familiei care, într-un anumit fel, constituie sau pregătesc experiențe radicale. Cînd Ștefan avea doar doi ani, tatăl său demisionează din armată, semn că nu era chiar o fire conformista, iar în 1873 soții Luchian și cei doi copii se mută în București, pe strada Popa Soare, în casa pe care Elenă o primise că zestre. În acest timp lumea se mișcă, iar artele românești fac și ele pași
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
Sava, acolo pe unde trecuse, cu ani în urmă, si Andreescu, Luchian este retras și înscris pentru studiile gimnaziale la pensionul Șeicaru, poate din pricina unei discipline mai severe pe care aprigă să mama, acum capul familiei, o credea tocmai potrivită firii excesiv de independente a fiului său mai mare. Din anul 1884, adică de la vîrsta de 16 ani, i se cunoaște prima pictură, o lucrare în ulei de dimensiuni modeste care înfățișează o casă, lucrare semnată Luchian St. cl.III. Un an
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
clar. De aici decurge obligația unei anumite precizii. I-am auzit pe unii matematicieni sau, în general, oameni ai științelor pozitive observînd că un critic literar poate pretinde doar să fie cît mai puțin vag; exactitatea n-ar fi în firea lucrurilor lui. Nimic mai neadevărat: precizia nu e pur și simplu o datorie a criticii, este politețea ei deopotrivă față de scriitor și față de cititor. Menirea criticii este de a judeca, așa dar de a discerne, lămuri, aprecia. Dar ce fel
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
avantaj. Dar nu pentru binele țării, ci pentru a pune la pământ tot ce mai rămăsese în picioare după tăvălugul unei guvernări antinaționale. Că la Bruxelles, la Paris ori la Roma vor fi existând și destule secături politice e în firea lucrurilor. Dar cum se face că tocmai cu acestea ne însoțim noi? Exemplul șocant al lui Willem Matzer, oficialul U.E. care-i liniștea pe pesedei în chestiunea prezenței securiștilor în structurile publice, nu e decât unul din zecile posibile. N-
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]