234 matches
-
dintre Anglia, Rusia și Poartă împotriva Franței. Tot el, fiind domn al Moldovei, declară unui călător, care trecea prin Iași, că: „văzând starea în care se găsește împărăția turcească, el ascultă mai cu sfințenie de poruncile ambasadorului rusesc decât de firmanele marelui sultan”. După ce fu mazilit din Moldova, casa lui din Constantinopol deveni sediul intrigilor rusești. Ipsilanti era în corespondență necontenită cu agenții rusești și cu boierii din București refugiați la Brașov. Cu ajutorul solului rusesc, Tamara, a agentului rus Barozzi și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
plecă în curând la Constantinopol, spre a dobândi satisfacție pentru atingerea adusă de Adunare la prestigiul Rusiei. El se întoarse tocmai în luna mai a anului următor, 1838, întovărășit de Aristarhi, agentul lui Ghica la Constantinopol. Acesta aducea Domnului un firman al Porții, conceput în termenii cei mai aspri pentru acei membri ai Adunării care, în vara precedentă, cutezaseră să respingă inserarea în Regulament a articolelor aprobate de cele două Curți. Prin acest firman se poruncea Adunării să adopte toate articolele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Ghica la Constantinopol. Acesta aducea Domnului un firman al Porții, conceput în termenii cei mai aspri pentru acei membri ai Adunării care, în vara precedentă, cutezaseră să respingă inserarea în Regulament a articolelor aprobate de cele două Curți. Prin acest firman se poruncea Adunării să adopte toate articolele în chestiune, constatându-se această adoptare prin proces-verbal semnat de toți membrii. Se mai recomanda Domnului să pedepsească în chip aspru pe acei care ar manifesta vreo opunere la voința celor două Curți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Unii din boieri arătau veleități de rezistență, dar Domnul, cu consulii Franței și Angliei îi convinseră de zădărnicia vreunei opuneri. Spre a salva oareșcum amorul lor propriu, Domnul se mulțumi să citească numai o parte, acea mai puțin ofensatoare a firmanului, iar articolele fură inserate în Regulament printr-un proces-verbal, care le declară adoptate de Adunare, dar care fu semnat numai de președintele ei și de secretari; nimeni nu fu pedepsit. Iată cum ținea Rusia seama de autonomia Țărilor Române, ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mărginit să zică: „Facă-se voința împăratului”. A depărtat din sfatul lui pe frate-său, Mihai Ghica, și pe postelnicul Cantacuzino, pentru a-i înlocui prin boierii pe care i-am numit mai sus. Șekib Efendi sosi purtător al unui firman din cele mai măgulitoare pentru Vodă Ghica, în care i se exalta credința și vitejia ostașilor și a ofițerilor lui, cărora numeroase Nișamuri fură distribuite. Știrbei neprimind Ministerul de Interne, Duhamel recomandă pe G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Nișamuri fură distribuite. Știrbei neprimind Ministerul de Interne, Duhamel recomandă pe G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă de recomandarea comisarului rus, numi pe Teodor Văcărescu, un partizan personal al său. La începutul lui octombrie, Rusia obținu de la Poartă un firman de depunere pentru Ghica și numirea unei căimăcămii care să gireze afacerile până la alegerea noului domn de către o Obștească Extraordinară Adunare. VII. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Gheorghe Bibescu Candidatul preferat al Rusiei la scaunul Țării Româneșți era
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rezerve dreptul de a se ascunde, la caz de trebuință, din dosul obscurității acestor argumentări, prezentate după chipul celor pronunțate de sybile... ... Un frate mai tânăr al capuchehaiei domnului Țării Românești la Constantinopol a sosit la București, aducând cu sine firmanul Sublimei Porți. Acest firman pare a nu fi altceva decât o traducere a scrisorii contelui Nesselrode către principele Bibescu: aprobarea desăvârșită a purtării sale față de Obșteasca Adunare, autorizarea de a pedepsi pe acei boieri care ar căuta să se opună
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se ascunde, la caz de trebuință, din dosul obscurității acestor argumentări, prezentate după chipul celor pronunțate de sybile... ... Un frate mai tânăr al capuchehaiei domnului Țării Românești la Constantinopol a sosit la București, aducând cu sine firmanul Sublimei Porți. Acest firman pare a nu fi altceva decât o traducere a scrisorii contelui Nesselrode către principele Bibescu: aprobarea desăvârșită a purtării sale față de Obșteasca Adunare, autorizarea de a pedepsi pe acei boieri care ar căuta să se opună în chip fățiș guvernului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
-i va face să câștige procesele lor, fie suscitându-le judecăți nedrepte, care se hotărăsc după placul lui, fie prin speranța oareșicăror foloase, fie, în sfârșit, prin amenințări... Spre a pune capăt consfătuirilor boierilor, Mihai Sturdza obținuse de la Poartă un firman în care se zicea că sultanul: ... Înștiințat de uneltirile boierilor împotriva Domnului, uneltiri care nu-și aveau obârșia decât în ponosul unora, fiindcă nu obținuseră domnia, al altora, fiindcă nu obținuseră slujbe, cu toată neputința de a-i pune pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a-i pune pe toți în slujbă, cu toate că mulți din ei ar fi vrednici, sultanul poruncea Domnului să reprime asemenea manopere și să pedepsească în chip aspru pe autorii lor. Domnul a declarat după citire hotărârea sa de a executa firmanul în toată rigoarea lui și a ordonat agăi, prefectului de poliție care era de față, să împiedice pe boieri de a se întruni pe viitor... boierii la ieșire s-au întrunit la unul din ei. Dar, a treia zi, Domnul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
silea mănăstirea Neamț să-i dea moșii în arendă pe preț de nimica. Iată ce ne povestește un contemporan despre garanțiile de imparțialitate ce le prezenta Duhamel: ... Poarta, după ce primise jalbe noi împotriva delapidărilor principelui Mihai Sturdza, a dat un firman care autoriza cercetarea unor jalbe și urmărirea unor jafuri de la o vreme încoace. Acest firman n-a putut să fie încă executat din cauza ocrotirii absolut speciale cu care generalul Duhamel acoperea pe fostul domn al Moldovei... Generalul Duhamel urmează să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ne povestește un contemporan despre garanțiile de imparțialitate ce le prezenta Duhamel: ... Poarta, după ce primise jalbe noi împotriva delapidărilor principelui Mihai Sturdza, a dat un firman care autoriza cercetarea unor jalbe și urmărirea unor jafuri de la o vreme încoace. Acest firman n-a putut să fie încă executat din cauza ocrotirii absolut speciale cu care generalul Duhamel acoperea pe fostul domn al Moldovei... Generalul Duhamel urmează să protejeze fățiș pe Mihai Sturdza, să-1 vadă des și să-1 laude. Am întrebat pe domnul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
după trei luni, zicând că nu a ajuns. Acestea sunt, deci, necontenite jertfe noi, dar se pare că nu se caută a le cruța țării. Un atașat al agenției Principatului Țării Românești la Constantinopol a sosit la București, cu un firman care autoriză pe domn să ridice, din veniturile Principatului, o sumă de o sută de mii de galbeni, la care se ridică cheltuielile lui pentru a fi numit la domnie. Viitorul financiar al Principatului este, deci, bine compromis și, totuși
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la finalul secolului al XVIII-lea și la începutul celui care a urmat. Instituirea dreptului de protecție și de intervenție militară și politică a fost inaugurată prin Tratatul de pace de la Kuciuk Kainardji ( 1774), Convenția de la Ainalî Kavak (1779) și Firmanele din 1802. Astfel, art. XVI, pct. 10 al Tratatului de la Kuciuk Kainardji preciza că “Poarta consimte de asemenea, ca după cum o vor cere împrejurările în aceste Principate, miniștrii curții imperiale a Rusiei care își au reședința pe lângă ea să poată
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Tratatului menționat, încheiată între Rusia și Turcia, la 1779, prevedea : “Curtea imperială a Rusiei nu se va folosi de dreptul său de intercesiune de a interveni în favoarea Principatelor decât numai pentru păstrarea inviolabilității clauzelor prevăzute în articolul de față”; prin firmanele Porții către Moldova și Țara Românească, din 17 august/29 septembrie 1802, se preciza că Rusia “are cuvânt de dreptate a face mijlocire pentru pământurile Țării Românești și Moldovei”. în sfârșit, Tratatul de la Adrianopol precizează în mod clar, în Art.
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
două țări amintite dările și arenzile existente în clipa de față în cuprinsul împărăției și nici dările și impozitele sau arenzile care pot fi nou înființate, de azi încolo. Dacă cei trimiși cu misiune vor căpăta pe o cale oarecare firmane contrare, atunci ele să fie anulate, ca fiind potrivnice textului cărții de față”. Acest act de întărire a statutului juridic al Principatelor în raport cu Imperiul otoman ne-a determinat de altfel să începem acest subcapitol cu anul 1792. Totuși, aceste documente
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
aceeași perspectivă, folosirea conceptului de tron era interzisă domnitorilor Moldovei și Țării Românești, căci în ideologia otomană, tronul și coroana erau atribute ale sultanului, ca stăpân absolut al lumii supuse lui. Totuși, unele formule politico-juridice, întâlnite frecvent în cuprinsul hatișerifurilor, firmanelor sau ale altor documente emise de sultan sunt edificatoare pentru o relativă întărire a formulei juridice de autonomie: expresia mefrûz-ül-kalem maktû-ül-kadem min küll-ilvücûh (în sensul de teritoriu “separat de cancelarie, scutit de a fi călcat cu piciorul și liber în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fi desemnat, iar acesta, la rândul său, aranjându-le după cum e nevoie, să fie obligat să predea capuchehaielor lor rezumatul pregătit al socotelilor” (art. 14) și, mai ales, că, “Oricare ar fi havalelele privitoare la voievozii Țării Românești și ai Moldovei, firmanele trebuincioase să fie predate capuchehaielor de aici și să nu mai fie trimise prin comisari aparte, iar capuchehaiele lor să răspundă de îndeplinirea acelei chestiuni” (art. 15). Prin poziția și statutul lor, țările române prezentau o importanță particulară pentru diplomația
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1821, Convenția încearcă să restabilească legalitatea precizând că “Tot ce a fost uzurpat pe teritoriul Valahiei înspre partea Brăilei, Giurgiului și Culei (Turnului) și dincolo de Olt va fi restituit proprietarilor și se va fixa pentru numita restituire un termen în firmanele referitoare la aceasta, care vor fi adresate cui se cade. Aceia dintre boierii moldoveni care numai în urma ultimelor tulburări s-au văzut siliți să-și părăsească patria vor putea să se întoarcă nestingheriți, fără a fi hărțuiți de vreo persoană
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Dunării. în consecință, s-a hotărât în mod invariabil ca pe tot acest mal, în marea și mica Valahie, ca și în Moldova, nici un mahomedan să nu poată să-și aibă domiciliul și ca să fie admiși numai negustorii întăriți cu firmane...”. De altfel, Rusia s-a și grăbit să desființeze fortificațiile turcești din stânga Dunării. 4. Retrocedarea raialelor: “Orașele turcești așezate pe malul stâng al Dunării, ca și teritoriile lor vor fi înapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum înainte cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
comportat ca adevărate adunări reprezentative deliberative și nu doar cu un rol consultativ, așa cum fuseseră concepute de Congresul de la Paris. Acestea au cerut autonomia, Unirea, prinț străin și guvern constituțional și au respins dreptul Turciei de a guverna Principatele prin firmane, care „e cu totul nou în istoria Principatelor”. Adunarea munteană a refuzat chiar să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Românii nu puteau accepta dreptul dat Porții și Puterilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
guvernul lui Ludovic Filip a pus această problemă la 28 mai 1850, pe tărâmul drepturilor formale, cerând Porții să recunoască faptul că cele 12 biserici și Locuri Sfinte deținute de catolici prin capitulații nu pot fi luate prin angajamente și firmane ulterioare. O comisie înființată în acest scop a respins valoarea juridică a Tratatului din 636, ceea ce a atras protestele vehemente ale ortodocșilor, care dețineau proprietatea exclusivă asupra a patru din cele nouă Locuri Sfinte, celelalte fiind administrate în comun cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1852, sultanul a încercat să rezolve criza prin emiterea a două documente, în realitate contradictorii. Prin „Nota franceză” erau cedate latinilor două chei de la Biserica „Nașterii Domnului” din Bethleem și una de la peștera unde se afla ieslea Mântuitorului, în timp ce în „Firmanul grecesc” se arăta ca „nu este permisă alterarea stării de lucruri existente... cea mai mică pretenție în această privință nu va fi permisă și nici încurajată”. Câteva luni mai târziu, Constantinopolul dădea asigurări secrete Petersburgului că „latinii nu vor trece
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trimisă misiunea rusească, de pretexte. Noul ambasador francez, La Cour, a arătat că guvernul său consimte să lase patriarhului ortodox supravegherea reparațiilor la Sfântul Mormânt și renunță la orice pretenții asupra Bisericii Nașterii Mântuitorului din Bethleem. La 4 mai, două firmane reafirmau promisiunile făcute ortodocșilor un an mai devreme. în ziua următoare, Menșikov și-a exprimat satisfacția pentru emiterea acestor documente, dar a arătat că ele trebuie însoțite de un sened care să garanteze „religiei ortodoxe și clerului ei posesiunile, privilegiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
diplomația otomană dând curs sfatului lui Stratford Canning, potrivit căruia, pentru a atrage maximum de sprijin pentru Poartă, rezistența acesteia trebuia să fie doar „morală”. Turcia se limita să afirme că pretențiile rusești sunt fără obiect, ele fiind satisfăcute prin firmanele care garantau Biserici Ortodoxe din Imperiul Otoman toate drepturile revendicate, subliniind în același timp ca, deși nu considera agresiunea rusească drept un casus belli, își rezerva dreptul de a face apel la puterile semnatare ale Convenției din 1841, care fusese
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]