530 matches
-
a cărei alcătuire autorul acestei din urmă scrieri chiar apelase la Fiziolog), dovadă că brașoveanul interpreta acest repertoriu drept „carte de înțelepciune”. Așezarea în alte manuscrise alături de hagiografii sau de „cuvinte” de edificare sugerează întrebuințarea în predici a pildelor din Fiziolog fie ca semnificant pentru realizări spirituale, fie ca ajutor mnemotehnic. Textele românești de la sfârșitul secolului al XVII-lea și din secolul al XVIII-lea s-au păstrat în copii din Țara Românească și din sudul Transilvaniei. Se pare că varianta
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
varianta lui Damaschin Studitul, transpusă în limba română abia după jumătatea secolului al XVIII-lea (deși îi servise ca sursă de inspirație lui Dimitrie Cantemir), s-a răspândit mai ales în Moldova și în jurul centrului cultural din Șcheii Brașovului. Cercetătorii Fiziologului românesc au folosit până de curând în studiile lor textele editate de M. Gaster și de Margareta D. Mociorniță. Din păcate, atât în manuscrisul Berheceanu (editat de M. Gaster), cât și în cel mai vechi manuscris păstrat, cel al lui
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
cu o foarte mică audiență în limba română. Cealaltă formă, cea din manuscrisul lui Serafim de la Bistrița (editată de Cătălina Velculescu), se regăsește însă (uneori cu câteva deosebiri notabile) în cel puțin alte șapte manuscrise. Este de menționat că titlul Fiziolog nu apare în manuscrisele românești, care folosesc în loc sintagma Cuvânt de smerita înțelepciune (înțelepciunea omenească, smerită, cunoscându-și limitele, decodifică simbolurile încifrate în făpturi de creatorul însuși; autorul cărții nu are trufia de a crede că el ar fi „creat
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
filosofii vechi pentru firea și obiceiurile năravurilor oarecărora jivini, adunate de preînțeleptul între arhierei Damaschin Studitul (publ. C.N. Mateescu), „Ion Creangă”, 1914, 1-3, 1915, 9-12, 1916, 1-4, „Ion Creangă” (calendar), 1914, 40-45; Fisiologul (publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 180-195; ed. îngr. V. Guruianu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997; Fiziolog - Bestiar, îngr. Cătălina Velculescu și V. Guruianu
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 180-195; ed. îngr. V. Guruianu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997; Fiziolog - Bestiar, îngr. Cătălina Velculescu și V. Guruianu, București, 2001. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 138-142; M. Gaster, Il Physiologus rumeno, „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 273-276; Demostene Russo, Studii și critice, București, 1910, 23-26; Cartojan, Cărțile pop., I, 188-194; Margareta
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
V. Guruianu, București, 2001. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 138-142; M. Gaster, Il Physiologus rumeno, „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 273-276; Demostene Russo, Studii și critice, București, 1910, 23-26; Cartojan, Cărțile pop., I, 188-194; Margareta D. Mociorniță, Traduceri românești din „Fiziolog”, CEL, 1934, 83-88; Ist. lit., I, 456-457; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
188-194; Margareta D. Mociorniță, Traduceri românești din „Fiziolog”, CEL, 1934, 83-88; Ist. lit., I, 456-457; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 13-103; Cătălina Velculescu, Manuela Anton, Physiologus, în Enzyklopädie des Märchens, X, Berlin-New York
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 13-103; Cătălina Velculescu, Manuela Anton, Physiologus, în Enzyklopädie des Märchens, X, Berlin-New York, 2002, 1035-1047. C.V.
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
de Păcatul pizmii, Pentru bucurie de Păcatul întristării ș.a.m.d. Sunt date definiții ale acestor sentimente și atitudini omenești (cu citate din Socrate, Platon, Aristotel, Pitagora, Ovidiu, Cicero, Seneca, evangheliști ș.a.), urmate de comparații plastice, în simbolizări luate din Fiziolog: mânia este ca ursul, puterea ca leul, temerea ca iepurele etc. Pentru ilustrare sunt folosite istorioare din Biblie, din Alexandria, din Gesta Romanorum sau din hagiografii. Pătrunsă de timpuriu în cultura română, culegerea a lăsat urme în folclor, unde au
FLOAREA DARURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287021_a_288350]
-
lui Ioan Eclesiarhul și a celei din 1865, realizată de B.P. Hasdeu. A identificat astfel cu precizie o serie de izvoare: Cărțile regilor din Vechiul Testament, Panegiricul împăraților Constantin și Elena de Eftimie, patriarhul Târnovei, fragmente din Varlaam și Ioasaf, din Fiziolog și îndeosebi versiunea slavonă a Umilinței lui Simeon Monahul, ascunsă sub numele lui Ioan Hrisostomul, pe care o află, în 1906, într-un manuscris de la Biblioteca Academiei Române. Dincolo de obiecțiile nedrepte ale lui D. Russo (ce identificase pe adevăratul autor al
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
Pravila de la Govora în lumina izvoarelor bizantino-slave); cărți populare (Ion C. Chițimia - funcția literară a romanelor populare în literaturile slave și în literatura română și despre Alexandria ca român popular pătruns în literatura română prin filiera slavă; Pândele Olteanu despre Fiziolog în literaturile slave și în literatura română; Gheorghi Dancev - traduceri ale Alexandriei din limba română în limba bulgară modernă); cărți bisericești (Ion Radu-Mircea despre Tetraevanghelul popii Nicodim, 1404-1405, cel mai vechi manuscris miniat din Țară Românească; Valentina Pelin - aspecte inedite
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Greceanu), de pildă, sunt prădalnici („prada” fiind asociată cu distrugerea așezărilor și cu uciderea sau „robirea” locuitorilor) - „Au poruncit Sinan-pașă [...] să arză, să robească, dupre cum le ieste obiceiul lor, al păgânilol” (Cronica Bălenilor) -, aflându-și asemănări doar într-un Fiziolog al răpitoarelor: „Că ei [turcii] ca niște lei căsca gurile să-i înghită pre toți, fiind țara plină de nevoi și de sărăcie” (Letopisețul Catacuzinesc); „să stea și să păzească de stricăciunile tătarilor să nu facă, mai ales să nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luat alte ostenéle mai mari” etc. Efectul este incontestabil. Neagoe Basarab continuă demonstrația, izolând un simbol al „osteninței” continue, chemat să sugereze în context hărnicia, mobilitatea, mișcarea fără răgaz, efortul neîntrerupt. „întruchiparea” îi stătea la îndemână - albina. O culege din Fiziolog și o clasifică, asemenea acestui manual medieval de zoologie, dar și de simbolistică, între „păsări”. Nu este exclus ca până la autorul român al învățăturilor să fi ajuns câte ceva din înțelesurile acelei sacralități puse de antici pe seama albinelor (consacrate Muzelor - zice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despre legăturile neîntrerupte cu celelalte culturi europene, precum și despre ceea ce constituie specificul local al diferitelor provincii românești. Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi de circulație europeană, V. pune un accent deosebit asupra valorii simbolice a vechilor
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, pref. edit., cu ilustrații după desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 1997 (în colaborare cu V. Guruianu); Fiziolog - Bestiar, introd. edit., cu un excurs de Mihaela Anton, cu ilustrații după desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 2001 (în colaborare cu V. Guruianu); Texte uitate - texte regăsite, I-II, București, 2002-2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
răspuns al organismului la orice fel de schimbare stressul că o caracteristică a mediului stressul că tranzacție disfuncționala între persoană și mediu Prima concepție se încadrează în teoriile clasice despre stress în care accentul cade pe individ. În acest sens, fiziologul american W.B. Cannon, printr-o serie de studii inițiate pe animale în laborator, a arătat că stressul ca răspuns la stimuli de natură psiho-socială declanșează reacții emoționale specifice. Reacția poate fi activă (de luptă) sau pasivă (de fugă sau
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
romancier, va face operă de medic. Convins că pretutindeni în existență funcționează un strict determinism, Zola găsește că se poate „opera asupra caracterelor, asupra pasiunilor, asupra faptelor umane și sociale” întocmai cum chimistul și fizicianul operează pe corpurile brute și fiziologul pe cele vii. Personajul este „produsul aerului și al solului, ca planta” și de aceea scriitorului nu îi rămâne decât să întreprindă, fără preocupări de artă, de stil, „studiul exact al mediului”, stabilind „stările lumii exterioare, care corespund stărilor lăuntrice
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
Leș Forces éternelles (1920), Le Poème de l’amour (1924), L´Honneur de souffrir (1927), Poèmes d’enfance (1929), Derniers vers et Poèmes d’enfance (1934, postum); trei române - La Nouvelle espérance (1903), Le Visage émerveillé (1904), La Domination (1905); fiziologii morale - Leș Innocentes ou La Sagesse des femmes (1923); instantanee și reflecții de călătorie - Exactitudes (1930); proza memorialistica - Le Livre de mă vie (1932). Lirica din Le Coeur innombrable coboară, prin nostalgia modernilor, în clasicitatea mitică, dionisiaca, si celebrează, cu
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
a) știința, adică noua „religie a lui Newton”, ar oferi fundamentele, b) clericii ar fi înlocuiți ca lideri spirituali de oamenii de știință și artă, iar c) reprezentanții și deținătorii puterii laice ar fi membrii noii clase industriale. Premisele noii „fiziologii sociale” inițiate de Saint-Simon sunt extinse de A. Comte în forma sociologiei: ca știință naturală („pozitivă”) a societății, capabilă să explice trecutul și să prezică viitorul, să analizeze statica și dinamica socială, respectiv evoluția și progresul social. Tranziției de la societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vă demonstrez că putem da timpul înapoi. Nu cred că oamenii au fost predestinați să îmbătrânească și să moară atât de repede. Profesorul Hilton Hotema afirmă: „Se spune că înainte de potop oamenii trăiau 500 sau chiar 900 de ani. Ca fiziolog, pot afirma că știința nu are argumente pentru a dovedi că acest lucru este imposibil. Este mult mai greu, din punct de vedere științific, să explicăm de ce mor oamenii decât să credem că ar putea trăi o mie de ani
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
publicarea Înseamnă asumarea unei responsabilități științifice. Pe de altă parte, valorificarea prin publicare a rezultatelor cercetării se impune și datorită priorităților, mai ales când e vorba despre unele descoperiri științifice. Este cunoscută situația savantului român Nicolae Paulescu (1869-1931), medic și fiziolog român, cel care a izolat hormonul pancreatic (pancreină, ulterior numită insulină), cu efect hiperglicemiant. Pentru că nu și-a publicat la timp invenția, alți doi savanți au descoperit după câteva luni aceeași substanță, pentru care cei doi au luat Premiul Nobel
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
activitatea, iar SNA continuă să funcționeze normal, mai ales zona parasimpatică. b) Stadiile somnului Din punctul nostru de vedere, somnul este un fenomen unitar. Adormim apoi ne trezim, așadar există o anumită liniaritate. Cu toate acestea, în 1953, N. Kleitman (fiziolog la Universitatea din Chicago) și E. Aserincky (elevul lui Kleitman, aflat la originea descoperirii somnului REM în 1952) au evidențiat, prin intermediul electroencefalografiei, existența mai multor faze în timpul somnului, care se repetă într-o anumită ordine. Electroencefalografia este o tehnică de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se reduce doar la rezolvarea unor situații standard, ci a unor situații variate, posibilă prin structurări și recombinări ale componentelor sale, manifestându se ca răspuns original, strict individual. Specialistul, în funcție de profilul pe care îl are (profesor de educatie fizică, psiholog, fiziolog etc.), restrânge sau lărgește sfera prin includerea sau neincluderea, pe lângă factorii biologici, și a unor procese psihice (care cel mai adesea nu sunt mereu aceleași). În literatura anglo-saxonă, noțiunea de capacitate motrică are echivalent termenul "fitness" (capacitate). Capacitatea motrică este
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
pentru rezistență => Durata pentru forță => Încărcătura Orice calitate motrică poate fi programată pentru a fi,,educată" special în orice perioadă a anului. În procesul de antrenament fiecare calitate motrică își are un loc special de amplasare. Mulți specialiști (teoreticieni, metodiști, fiziologi, practicieni, etc.) sau ocupat de problema calităților motrice. Dintre ei, menționăm pe unii dintre cei mai importanți, ale căror puncte de vedere am încercat să le sintetizăm în cele ce urmează. Este vorba despre: N. A. Bernstein; A. Demeter; N. G.
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]