2,084 matches
-
unui destin neprielnic, sînt contemplate cu tristețe, resemnare, angoasa și doar rareori cu o revoltă abia suflata printre rînduri. Poetul ieșean își afirmă apartenența la marea familie a melancolicilor. Dar la acea familie de melancolici vii, care convertesc în literatura fizionomia de proscriși cu care trec prin viață, reușind să iși contemple chiar și năruirile cu plăcere de esteți: "și-n vreme ce-s izbit, zdrențuit, sfîrtecat/ pot zări liniștit/ cum moartea mea/ hrănește/ viața mea" (Moartea mea-viata mea). Sau care
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
în această mânecă neagră, cu mâna pe obturator, gata să-l ridice și să ia imaginea ochita. El stă dincoace de limita reală a lumii, si, cu ochiul sau veșnic la pândă, si drăcesc de precis, caută să prindă imaginea, fizionomia cea mai semnificativă. Asta m-a urmărit totdeauna, în copilărie: fotograful ambulant, cu trepiedul și cutia dreptunghiulara de deasupra, și capul lui ciufulit, pitit în aceeași și aceeași mânecă neagră, în același tunel obscur, în care viața...se transformă în
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
în lumina lumii exterioare, prezența lor fiind totdeauna alta decât prezența mea. Iată deci linia de separație. Eu și ceilalți. Dar în timp ce despre mine nu știu decât că vreau să fiu, pe ceilalți îi pot descrie după aparența lor, după fizionomia lor. Pe cât de bizar pe atâta de adevărat că - despre ei știu de fapt mai mult decât despre mine însumi. Și atunci mă umplu cu prezența lor. Ei din afara mea pătrund în interiorul meu, devin "conținutul" meu. Toată lumea asta străină este
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
indiscutabilă. Cuvintele acestea sunt câteodată de neînțeles, goliciunea lor este evidentă. Gândirea rătăcește în jurul lor fără spor. Prin neostenită repetare capătă însă o funcție ritmică. Ele modelează ritmul interior al vieții - creează structuri verbale personale destinate eului beneficiar. Apare o fizionomie abstractă "proprie" în care cuvintele-scop, cele care definesc aspirațiile se repetă cu obsesivitatea proprie dorințelor încă nerealizate. Noua fizionomie interioară se împlântă din ce în ce mai adânc în viață. Până într-atât de adânc că se substituie eului însuși. Eul se transformă într-
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
repetare capătă însă o funcție ritmică. Ele modelează ritmul interior al vieții - creează structuri verbale personale destinate eului beneficiar. Apare o fizionomie abstractă "proprie" în care cuvintele-scop, cele care definesc aspirațiile se repetă cu obsesivitatea proprie dorințelor încă nerealizate. Noua fizionomie interioară se împlântă din ce în ce mai adânc în viață. Până într-atât de adânc că se substituie eului însuși. Eul se transformă într-un program de viață abstract. Abstract și fictiv Cum să-mi explic această bizară folosire a latențelor din viața
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
Abstract și fictiv Cum să-mi explic această bizară folosire a latențelor din viața interioară? Cuvinte cu sensuri repetabile care ordonează viața aducând-o mereu înapoi către un scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi înseși aparențele vieții "reale" trebuiesc închipuite pe cale fictivă potrivit cu întinderea prezumtivă destinată eului de către "rațiunea inițială". S-a creat o secretă alianță între abstract și fictiv. Ea încearcă să substituie imprevizibilului realității o formulă posibilă pe un plan
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
modelul existențial urmărit cu insistență pe tot parcursul vieții. Zona sentimentelor rămâne însă cufundată în obscuritate. Acolo, fără știința noastră se pregătesc surprizele, marile bucurii și dureri. Destinul personal nu poate fi dezvăluit prin previziune sau anticipație rațională și nici fizionomia interioară care rezultă din înfruntarea cu o realitate necunoscută și implacabilă. Cuvinte și sentimente Și atunci ce rămâne la dispoziția noastră? - O zi care se repetă în mod indefinit. O zi de viață cu program stabilit. Ea se desfășoară parcă
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
cum a fost și mai este încă societatea noastră pusă pe tranziție, clasele, cît de cît mai puțin nevoiașe precum și clasele celelalte sărăcite de tot, - din care se recrutează cerșetorii, - tind să se confunde între ele din cauza privațiunilor, atît după fizionomie cît și după îmbrăcăminte... Astfel că, încet, încet nu-ți mai dai seama, ori nu mai știi bine cine cerșește și cine dă, privind de sus scena. Acest lucru mi de întîmplase și mie într-o zi. Mă oprisem la
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
pe care autorul a dorit-o și este "o contribuție la problema fascismului internațional". După o introducere în tema pusă în dezbatere, dl Armin Heinen se reîntoarce în trecut, analizînd, în două capitole dense, situația României în interbelic și chiar fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial și consecințele sale se integrează, de fapt, în substanța temei sale anunțată în titlu. Aceste capitole au rostul de a familiariza cititorul din străinătate
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
pare, Goga fiind primul om politic european care a primit bani din partea celui de al treilea Reich. Finanțatorii legionarismului au fost mari industriași români (Malaxa, Mociornița, etc.) și mari negustori tot din țară. Apoi dl Heinen își propune să determine fizionomia socială a legionarismului. Respinge, pentru asta, motivat, preceptul stupid al Cominternului, potrivit căruia fascismul reprezenta interesele celor mai puternice și reacționare pături ale burgheziei și aduce probe convingătoare că, dimpotrivă, clasa mijlocie a alimentat, la noi, legionarismul. În această pătură
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
compacte din Noua Revistă Română, confundîndu-se ideea de corespondență propriu-zisă cu o antologie tematică din celebra publicație. Dar luînd lucrurile așa cum ne sînt propuse, să spun că ideea acestei selecții e, totuși, foarte generoasă pentru că, din anchetele inițiate, putem reconstitui fizionomia personalității democratice a filosofului nostru. Astfel chiar în primul an de apariție a revistei, Rădulescu-Motru lansează ancheta pe tema, atunci (dar numai atunci?) răscolitoare "Opinia publică europeană și chestiunea israelită în România", în speță referindu-se la întrebarea dacă evreii
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
Constantin Țoiu Tiparul mustății de palicar răsucita în sus a poetului nopții de iunie, ochelarii săi pedanți de epocă, fără ulube, picînd de pe nas în lungul șnurului la cel mai mic rictus al fetei susțin fizionomia unui om spiritual, retoric și - din cauza ironiei și umorului propriu exagerat - capabil de răutăți (mai mult estetice). Epigrama nefericită a lui Macedonski adresată lui Eminescu a pus pe literatura română o pată asupra căreia criticii s-au înverșunat, unii încercînd
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
deceniul al treilea, 1980, Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1982, Operă lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1983, Viața lui Titu Maiorescu, I, 1986, ÎI, 1987, Comentarii, 1986, Viața lui C. Stere, I, 1990, îi, 1991, Înțelesuri, 1994, Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, 1995, Fizionomii, 1997, Medalioane, 1998 - pentru a aminti numai o parte dintre cărțile sale. Exeget sau memorialist? La Editură Minerva, în colecția "Bibliotecă pentru toți", a apărut de curând o nouă ediție a lucrării de mare anvergură (800 de pagini, mii de
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
religios. de aici, prin junglă, a ajuns în India, după ce a întreprins un pelerinaj la Romeshvaram, tot atît de sacru că Benaresul, dar neștiut călătorilor europeni. Ajuns în Madras, vizitează o mînăstire de călugărițe catolice și, apoi, încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca întrebări și clasificație după necesitatea tovarășului pe care il
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
românului românesc. Au venit Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Gib Mihăescu, Sulutiu, G.M. Zamfirescu, G. Călinescu, G. Ibrăileanu, I. Peltz, Anton Holban, Felix Aderca, M. Blecher și încă atîția alții care au modificat fizionomia românului românesc. Sămănătorismul nu a depus armele. Fortificat, prin cîteva reviste (Ramuri, Năzuința, Neamul Românesc literar, Cuget clar, Noul Sămănător), toate dirijate de N. Iorga, s-a năpustit, violent, împotriva modernității literaturii, continuînd să opună marilor creatori pe inexistenții Lascarov-Moldoveanu
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
este acest Wilhelm Brenner - eroul de roman - preot, și care mi-a arătat la Sebeș catedrala lor de pe la 1230. Un sas brunet cu o înfățișare de sfînt sau de martir de lemn, avînd ochii mari, negri și fața suptă, o fizionomie mai curînd de moț. Sunt dator acestui ținut ales al țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat conțin în
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
acest fel, scăpa de provincie, mutîndu-se în Capitală. Aici, la Mîntuirea, începe să scrie despre multiplele chestiuni ale iudaismului, continuate la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
lumii. Nimeni nu vrea să rămână acasă decât dacă n-are încotro. Și ce face? Cercetează zarea poate, poate că va descoperi secretul celorlalți, al fiecăruia în parte. Astfel se întipărește pe fiecare, pe învelitoarea să de dinafară, ceea ce numim - fizionomie. Toate lucrurile au o fizionomie particulară. Ea exprimă voința încercării și deziluzia eșecului. Fără lucruri ce-ar fi lumea? Un imperiu al absenței, căci lucrurile fac lumea. Lucrurile sunt prezentul însuși, gândirea formelor și a fizionomiei lor. Pentru că forma este
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
rămână acasă decât dacă n-are încotro. Și ce face? Cercetează zarea poate, poate că va descoperi secretul celorlalți, al fiecăruia în parte. Astfel se întipărește pe fiecare, pe învelitoarea să de dinafară, ceea ce numim - fizionomie. Toate lucrurile au o fizionomie particulară. Ea exprimă voința încercării și deziluzia eșecului. Fără lucruri ce-ar fi lumea? Un imperiu al absenței, căci lucrurile fac lumea. Lucrurile sunt prezentul însuși, gândirea formelor și a fizionomiei lor. Pentru că forma este o înfățișare, aproape aceeași a
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
de dinafară, ceea ce numim - fizionomie. Toate lucrurile au o fizionomie particulară. Ea exprimă voința încercării și deziluzia eșecului. Fără lucruri ce-ar fi lumea? Un imperiu al absenței, căci lucrurile fac lumea. Lucrurile sunt prezentul însuși, gândirea formelor și a fizionomiei lor. Pentru că forma este o înfățișare, aproape aceeași a unui anumit lucru, pasivă. Dar în clipa următoare când se mișcă, fie că vorbește sau nu, fie că privește la mine sau în altă parte ea începe să exprime ceva destinat
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
putin consistente. Dar ce este de fapt consistentă? O mai mare sau mai mică putere de a gândi, de a cuprinde ființă lucrului în propria ta gândire, în prezentul ei. În niciun caz o însușire a lui, a lucrului. Dar fizionomia, percepția mea despre alt lucru este probabil și propria să percepție despre el însuși, într-un fel oarecare. Ceea ce exprimă el este cumva o concluzie despre modul său de a fi, de a exista. Expresia să directă sau indirectă, mișcarea
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
fapt vorbim despre aceiași gândire care se exercită pe planuri diferite, cu puterea ei din prezentul observației. Lucrurile gândesc despre ființă lor în acest proces perpetuu de perseverare în existența. Reacționează la soarta lor aleasă sau impusă și exprima prin fizionomie ceea ce este deosebit și particular, adică faptul că nu pot cu nimic fi confundate. Posesori ai unui singur mod de gândire comun cu lucrurile pe care le percepem, înțelegem limba lor, care este și limba noastră. Față cuprinde o parte
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
este deosebit și particular, adică faptul că nu pot cu nimic fi confundate. Posesori ai unui singur mod de gândire comun cu lucrurile pe care le percepem, înțelegem limba lor, care este și limba noastră. Față cuprinde o parte a fizionomiei care nu poate fi ascunsă. Explicația este destul de simplă. Nu poți disimula ceva care scapă propriului control, adică despre care nu ai o conștiință clară. Spre a privi obrazul așa cum se arătă celorlalți ai nevoie de oglindă. Dar cînd te
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Nu, numai să nu mai gândesc, e bine așa, nu vreau cu nici un pret s-o iau de la capăt. Onorabilii apreciază această stare complexă de satisfacție unită cu spaimă devenirii și o transmit prin mască fixă a lipsei de gandire. Fizionomia "raționalistului" exprimă o pace aparentă, ea amintește fața unui orb. Aceeași înfățișare, a unui obraz care poate privi în orice direcție pentru că de fapt nu se uită nicăieri. El poate sfătui pe aproape oricine dacă acela îl asculta cu atenție
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
nu se uită nicăieri. El poate sfătui pe aproape oricine dacă acela îl asculta cu atenție. Sfatul lui nu este destinat cuiva anume, si de aceea ei nu-l privește pe interlocutor în mod direct, adică în față. Pentru el fizionomia celuilalt nu există. Din când în când însă se străduiește să-l încurajeze. În loc să-l privească îl interoghează cu destulă curiozitate și cu multă politețe. Apoi parcă se desparte de el și începe să gândească. Starea această de reflexiune este
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]