KorAP: Find »[drukola/base=fiziopatologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...34 >

828 matches

Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372

de Pasteur ca și obiectivitatea cercetărilor au convins și au impulsionat revoluția științifică din laboratoare, susținută de progresele din domeniul fizicii și chimiei. După 1865, medicina de laborator deschide noi orizonturi pentru toată lumea cercetătorilor. Metoda anatomo-clinică se completează cu cea fiziopatologică și cea etiopatologică, într-o metodologie complexă. Cu ajutorul ei, Rudolf Virchow (1821-1902) ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice de tumori, embolii, tromboze, inflamații, pe baza principiului funcționalității celulare alterate. Tot el introduce și principiul predispoziției individuale în

Istoria medicinei by Cristina Ionescu (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
înțelegerea dinamicii sistemului nervos, ca și ideea doctorului ștefan Odobleja de a transfera această complexă funcționalitate cerebrală în mașini, respectiv ideea cerebralizării mașinilor, imagine a ciberneticii. Întors în țară, de la Paris (1909), G. Marinescu, aprofundează studiul intracelular și al dinamicii fiziopatologice neuronale. Publicase la Paris, în 1909, La cellule nerveuse, cu observații detaliate, mereu actuale prin adevărul observațiilor făcute asupra reactivității degenerative și regenerative a celulelor nervoase în relația cu factorii de diverse naturi intra și extraorganice. O preocupare deosebită a

Istoria medicinei by Cristina Ionescu (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
unui singur domeniu de cercetare în clinică. Emanoil Riegler (1854 - 1929), cu studii medicale la Viena, a avut o formație complexă de clinician dublat de o solidă pregătire în „chimia medicală“, denumire dată la începutul secolului biochimiei. Având o gândire fiziopatologică la patul bolnavului publică Rolul diagnosticului funcțional în medicină lucrare care demonstrează viziunea sa etiopatogenică în interpretarea bolilor. El a orientat medicina clinică ieșeană spre fiziopatologie și biochimie. Pe aceeași linie de interpretare merge și Constantin Bacaloglu (1871 - 1942) care

Istoria medicinei by Cristina Ionescu (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280

secreției de ADH hipofizar și a efectelor antidiuretice ale acestuia la nivelul canalelor colectoare renale, cu răsunetul funcțional corespunzător reprezentat de creșterea excreției de apă și sodiu. Alte date referitoare la mecanismul de producere a acestor acțiuni și implicațiile lor fiziopatologice sunt prezentate la subcapitolul Hormoni locali peptidici. Alte peptide vasoactive (VIP, substanța P, neurotensină, SRA) au fost identificate în inima mamiferelor, cu rol fiziologic încă neprecizat. II.2.3. REGLAREA NEUROUMORALĂ A ACTIVITĂȚII INIMII Pentru a satisface necesitățile variabile ale

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în fibre musculare, în timp ce venele mari conțin mai ales fibre elastice. De aici, cele două proprietăți ale venelor: extensibilitatea și contractilitatea. a) Extensibilitatea sau distensibilitatea venelor este de aproximativ 6-10 ori mai mare

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
mai intense decât ale histaminei. În timp ce presiunea sistolo-diastolică scade brutal, frecvența și debitul cardiac cresc, ca urmare a reacțiilor neuro-reflexe declanșate de efectele iritante ale bradikininei asupra filetelor senzitive. Ca și histamina, plasmakininele par să dețină un rol mai mult fiziopatologic, participarea lor fiind limitată în condițiile normale la reglarea și adaptarea circulației locale. Angiotensina este un octapeptid prevăzut cu acțiuni vasoconstrictoare de 40-60 de ori mai puternice decât ale noradrenalinei. Ea rezultă din acțiunea enzimei proteolitice - renina - asupra unui precursor

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
netede realizează defosforilarea lanțului ușor al miozinei și relaxarea vasculară consecutivă dublată de hiperpolarizarea prin activarea canalelor de K+. Printr-un mecanism similar se realizează acțiunea vasculară a compușilor nitroderivați vasodilatatori (nitroglicerina, nitriți, nitrați, nitroprusiat de sodiu ș.a.). Pe plan fiziopatologic, eliberarea endotelială de NO contribuie la reglarea tonusului vascular prin inducerea relaxării și inhibiției sintezei de endotelină-1, un puternic vasoconstrictor arteriolar. Un adevărat balans vasomotor pare să existe între endoteline și oxidul nitric la nivelul patului vascular arterial (fig. 84

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
locali puternic constrictori ai musculaturii bronșice. Acțiunea bronhoconstrictoare a acestora este de mii de ori mai intensă decât a histaminei și PGF2a. De aceea, leucotrienele sunt considerate ca principalul mediator al fenomenelor clinice din astmul bronșic. Rolul fiziologic și implicațiile fiziopatologice ale lipoxinelor sunt insuficient cunoscute deocamdată. II.8.7. CITOKINELE Deși sunt considerate în terminologia curentă drept mediatori intercelulari imunostimulanți, apar incluse de către numeroși autori, în categoria hormonilor locali întrucât sunt sintetizate și de alte tipuri de celule existente în afara

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
cercetările colectivului nostru au adus noi dovezi experimentale în favoarea participării NO și peptidelor opioide la producerea durerii și analgeziei de stres (Haulică și colab., 2002). În ultimii ani au apărut dovezi experimentale în favoarea implicării monoxidului de carbon (CO) la procesele fiziopatologice produse de stres, boli cardiovasculare, pulmonare, neuropsihice și renale (Ni și colab., 1996). Binecunoscut ca gaz toxic formator de carboxihemoglobină blocantă a transportului de O2 de către hemoglobină la țesuturi CO a devenit astfel din gaz ucigător, factor de modulare și

Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

Colaborarea medicului stomatolog cu un medic anestezist devine, astfel, un deziderat ce nu mai poate fi ignorat, multidisciplinaritatea fiind cheia succesului oricărui tratament sigur și eficient atât pentru bolnavi, cât și pentru medicii practicieni de diferite specialități. CAP. II. MECANISME FIZIOPATOLOGICE CE INTERVIN ÎN REABILITAREA ORALĂ Justificarea abordării unui astfel de subiect constă în necesitatea efectuării unor studii clinice și experimentale mai aprofundate, precum și stabilirea unui consens teoretic în acest sens, efort motivat de perspectivele terapeutice care se conturează pentru reamplasarea

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
nivele crescute de fibrinogen și leucocite. Virusurile din familia Herpes, HIV tip I, Chlamidia, micoplasme, pot afecta celulele endoteliale. Infecția virală crește aderența leucocitelor și trombocitelor printr-un mecanism suplimentar: exprimarea la suprafața celulei endoteliale a unor glicoproteine virale. Cercetările fiziopatologice în ATS datează de 150 de ani, când: Von Rokitansky sugerează rolul micilor depuneri de fibrină prezente la locul de injurie vasculară, urmată de creșterea numărului de CMN (celule musculare netede); Virchoff (1856) formulează ideea unui răspuns inflamator neadecvat al

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
urmată de creșterea numărului de CMN (celule musculare netede); Virchoff (1856) formulează ideea unui răspuns inflamator neadecvat al vasului la acțiunea unui factor iritativ local de mică intensitate. Ross (1973) emite teoria răspunsului la injurie (agresiune). Din punct de vedere fiziopatologic, se poate afirma că ATS, boală a arterelor elastice și musculare de calibru mare și mediu, prezintă un mare contrast între bruschețea instalării semnelor clinice și ritmul lent de progresie a leziunilor vasculare. Se poate afirma că ATS debutează silențios

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
influența secreția de insulină, după cum a sugerat harta genetică a unei zone cromozomale legată de obezitate și hiperinsulinemie. Dacă rolul UCP2 în tipul 2 de diabet este bine stabilit, proteina poate reprezenta o nouă țintă pentru tratamentul acestei afecțiuni. BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE COMPLICAȚIILOR CRONICE ÎN DZ Efectele negative ale hiperglicemiei cronice caracteristice ale DZ au fost explicate prin ipoteza glucotoxicității, conform căreia complicațiile cronice diabetice ar fi consecința unei creșteri glicemice persistente și sunt în raport cu durata DZ. Dintre modificările metabolice secundare

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
bolnavului cardiac cuprinde aspecte ale interferenței dintre manifestările clinice ale patologiei dento-gingivale și cele ale patologiei cardio-vasculare. Importanța celor două patologii este deosebit de mare prin incidența și prevalența din rândul bolilor organismului uman. Procesele infecțioase-inflamatorii din sfera stomatologică generează substratul fiziopatologic pentru geneza bolii aterosclerotice, cu declanșare de modificări bio-histo-patologice în structura pereților arteriali ai aortei, carotidei, coronarelor cu implicațiile și consecințele clinice majore cunoscute. Atitudinea ideală față de afecțiunile cardiovasculare este prevenția urgenței. Aceasta se poate realiza printr-o anamneză cât

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de boală coronară. Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Fiziopatologic, cea mai frecventă cauză a scăderii fluxului sangvin coronarian, este ateroscleroza. La persoanele care au predispoziție genetică pentru ateroscleroză sau la persoanele care consumă cantități foarte mari de colesterol și un stil de viață sedentar, se depun treptat subendotelial mari

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
somn și sforăitul reprezintă unul din principalii factori de risc generator de accidente vasculare nocturne la subiecții hiper-ponderali. Se admite că hipoxia intermitentă, inductoare de somn fragmentat de către apneile nocturne ale obezilor, determină dereglări neuroendocrine multiple inclusiv ponderale. Prin mecanisme fiziopatologice complexe (hipoxice, aterosclerotice, trombo-embolice, pusee presoare intracraniene etc.), apneea de somn și sforăitul participă la producerea fenomenelor de „stroke” cerebro-vascular. Vibrațiile vaselor cerebrale determinate de sforăit de exemplu, dislocând plăcile ateromatoase sau trombusurile intravasculare, contribuie la realizarea stroke-ului embolic. 2

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935

și practica medicală aproape un mileniu și jumătate, aveau să fie zdruncinate din temelii odată cu epoca renașterii și mai cu seamă Începând cu secolul al XVIII-lea, când datorită cunoașterii anatomice, descoperirii sistemului circulator și a principalelor mecanisme fiziologice și fiziopatologice, organismul uman a fost transformat dintr-o entitate mistico-filosofică, Într-o structură materială cuantificabilă, formată din părți aflate Într-o interrelație perfectă. Progresele științelor pozitive (fizica, chimia, biologia) aveau să aibă un impact puternic și decisiv asupra dezvoltării științelor medicale

Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
faza de alarmă (șoc) devine greu sezizabilă, faza de rezistență este la rândul ei nesezizabilă, iar cea de epuizare apare tardiv și se confundă cu complicațiile supraalimentației. Aceste complicații vor gravita În jurul obezității cu tot spectrul ei fiziologic, metabolic și fiziopatologic. De departe dereglările metabolice sunt cele mai importante Între care diabetul, dislipidemiile, și sindromul X metabolic domină patologia cronică a zilelor noastre cu toate consecințele lor asupra aparatelor și sistemelor, Între care patologia cardiovasculară este cea mai redutabilă. Alimentația În

Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
instanță, funcția acesteia, rezultanta fiind tocmai homeostazia metabolică. Principalul mecanism prin care se realizează homeostazia celulară este apoptoza, mecanism care suscită interesul cercetărilor În ultimii 20 ani și care tinde să modifice fundamental, În perspectiva deceniilor următoare, concepția patogenică și fiziopatologică În majoritatea domeniilor din patologie. Preocuparea este atât de mare Încât În acest interval s-au publicat peste 20.000 lucrări cu această temă, iar sumele investite În cercetare sunt impresionante și cresc de la an la an. Apoptoza este o

Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026

diverse leziuni survenite în perioada perinatală (asfixia perinatală, infecții bacteriene sau virale, tulburări metaboliceă precum și malformațiile congenitale de cord cu debut neonatal sever. Șocul distributiv prezent în septicemia neonatală este rezultatul infecției cu germeni Gram negativi și are drept substrat fiziopatologic extravazarea lichidelor în spațiul extravascular sub acțiunea endotoxinelor bacteriene. Semnele clinice sunt aceleași indiferent de tipul de șoc: în afară de hipotensiune și tahicardie (nu întotdeauna prezentă în cazul prematuriloră, șocul neonatal se manifestă în principal prin paloare și perfuzie periferică scăzută

ŞOCUL ÎN NEONATOLOGIE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Maria Stamatin (2010) [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1026]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

C calcinarea (escara alb-cenușie că în mărcile de intrare și ieșire din electrocuție). Inițial arsura este un traumatism local cu manifestări limitate la tegumentele afectate, plaga arsă având particularități clinice specifice fiecărui grad de profunzime. În orele care urmeaza fenomenele fiziopatologice locale antrenează reacții generale a caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă aceasta durează peste 5 minute, endoteliul cade în interiorul vaselor din zona afectată determinând coagularea intravasculara

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
în care ischemia este dominantă și poate adaugă noi necroze în timp la zona centrală pe care o înconjoară; zona periferica în care hiperemia, hiperpermeabilitarea capilară, plasmexodia și eliberarea mediatorilor biologici care vor contribui la declanșarea și derularea cascadei evenimentelor fiziopatologice din cadrul reacției generale ce însoțesc marile arsuri. Prezenta acestui volum de țesut afectat al III-lea sector al economiei organismului izolat prin barieră de sigilare determina declanșarea mecanismelor biologice de reparare fenomen asociat cu distrugerea enzimatica a structurilor lipoproteice din

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

lor la întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică, sunt variabile ca manifestare și strâns legate de: starea fizică a agentului traumatic agenții traumatici pot avea stări fizice diferite, ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp solid produce

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
aceste două aspecte nu există o legătură de proporționalitate, deoarece practica a demonstrat că leziuni aparent fără importanță pot determina moartea, iar leziuni distructive întinse pot permite supraviețuiri temporare sau definitive nesperate. Ca urmare, ținând cont de aceste elemente, manifestările fiziopatologice pot fi locale și generale. 12.2.3.1. Modificări locale în contuzii Apar sub aspecte și intensități diferite: reacțiile locale minime se întâlnesc în traumatismele minore și apar sub aspectul unor reacții inflamatorii tranzitorii, strict limitate la zona traumatizată

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fi locale și generale. 12.2.3.1. Modificări locale în contuzii Apar sub aspecte și intensități diferite: reacțiile locale minime se întâlnesc în traumatismele minore și apar sub aspectul unor reacții inflamatorii tranzitorii, strict limitate la zona traumatizată. Elementul fiziopatologic esențial este dominat de modificările vasculare. Inițial acțiunea traumatică produce o vasoconstricție locală care determina paloarea zonei, urmată la scurt timp de o vasodilatație compensatorie, care modifică aspectul clinic: zona devine mai congestivă și proeminentă ca urmare a unui edem

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]