122 matches
-
era o adevărată binecuvântare cerească. Întâi coborâră din căruțe dancii. Unii dintre ei, mai nerăbdători, se aruncară spre pământ, din goana cailor. Mulți veniră de-a bușilea, dar nici unul nu schiță vreun gest de durere. Urmară fetișcanele ca niște zvârlugi, flăcăii de toate vârstele, ca în cele din urmă să-și ia inima în dinți să ajungă pe pământ gaborițele cu obrajii scrijelați de ani, pline, greoaie, susținându și anevoie fustele lor largi, croite anume pentru depășirea gabaritelor. În câteva momente
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
la două adrese de hotel, unde fu întâmpinat cu același refuz: E ful, șefu', nu mai avem locuri! Constatându-i starea bahică evidentă, paltonul descheiat și fularul în vânt, ca la mirele întârziat, grăbind către propria cununie de la biserică, atât flăcăii bruneți în vestoane cărămizii de la recepție, cât și păroasele gorile din apropiere îl tratară cu dispreț, luându-l peste picior și recomandându-i în batjocură: Ar fi fost necesar, domnu', să dați de dimineață un telefon, aici, la recepția hotelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un regiment de soldați îmbrăcați în uniformă. Ostașii lui Verde Împărat stau cu antenele întinse către zări pentru receptarea oricărei vești aeriene sau pământene, naturale sau suspecte și gata de atac cu săbiile ascuțite spre dușmanii virtuali. Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub bolta cerului proaspăt spălat de ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea eternă, îmbrățișarea închisă în roade
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cât toate zilele. Fii binevenit, zise el bucuros. Privește! spuse arătând spre o bucată de acoperiș care se sprijinea doar în patru șuruburi firave. Ce-ar trebui să văd? Chiar nu înțelegeam. Ce trebuia să văd? Băieți, deschideți trapa! Câțiva flăcăi de lângă el își luară uneltele în mână și începură să-și facă de lucru în jurul celor patru șuruburi. El explică: Am tăiat o bucată de acoperiș și... Dar n-am mai auzit în continuare. Deși buzele i se mișcau, vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ascultat directivele lui nea Victor și la întoarcerea de la vărsătoare, ne-a dus pe un câmp la un loc știut dinainte, unde, sub o salcie pletoasă era un fel de groapă largă, cu pământ neted și iarbă grasă. - Ei, acum flăcăi, la odihnă! O să rămâneți aici până vin eu să vă iau. Aveți în sacoșă tot ce vă trebuie, mâncați, de closet n-aveți nevoie, trageți un pui de somn, treaba voastră ... Eu trag o fugă până acasă că am treburi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
or mai fi tunuri pentru niște moșnegi ca noi? ― Apoi dacă voi sunteți moșnegi, atunci ci sî mai zâc di mini? - a intrat în vorbă moș Pavel. ― Ei. Pe matale nu te punem la socoteală - a răspuns Dumitru. ― Aflați voi, flăcăi’ tati’, cî șî eu am făcut armata la artilerii. Doamni, cât am mai împins la tun în timpu’ războiului! Eu eram ochitor. Șî dacî aș fi greșât macar cu o gradațâi, apâi nu era bini di mini. Am fost și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Până când, într-o zi, Fu rândul lui Nică, Pe Bălan a se sui, Dar el murea de frică. Ușa încetișor scârțâi, Sosi un elev de-afară; Nică spre ușă o zbughi Și spre casă parcă zboară. În spatele lui deodat’, Doi flăcăi urma-i luară, Nică tare s-a speriat, De frică era să moară. Nică fugea, fugea, fugea, Fugea mâncând pământul, Băieți și ei alergau, Alergau ca vântul. Lângă un păpușoi s-a pus, La țărâna lui Nic-a stat, Până când flăcăii
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Oprească timpul care trece, La poarta Domnului vor cere, Și îndurare. Din păpădia mijlocie, Un singur puf ai meritat, Căci restul, vor zbura prin sat, La cele ce mi-au adorat, Iubirea-mi vie. La poarta ta se vor opri, Flăcăi cu caii albi, armură, Dar mulți la tine-n bătătură, Vor vrea atât, doar aventură, Prin păpădii. De-a mea iubire, însetate, Mă vor dori și alte fete. Tu m-ai crezut un nătăflete? Iubirea mea, în amulete Purta-vor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
zale pân- în pământ, Care n-am văzut de când sunt. Și dnia-lui s-o sculat Pe ochi negri s-o spălat, Pletele ș-o pieptănat, La icoane s-o-nchinat, În toiag s-o rezemat Și pe șarga s-o aruncat. Trageți, flăcăi Hăi, hăi, hăi! 295 {EminescuOpVI 296} Ș-o pornit paisprezece pluguri Ca să are șesurile, Dealurile și piscurile Și să samene grâu de vară Și secară Pân în sară Să răsară. Și era grîu-n spic ca vrabia, În grăunte ca mazărea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dar curva de moară Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia mai trageți flăcăi, Hăi, hăi! Dar morărița meșterița O luat o mână de tărâțe, Și tot pru! pru! pru!, moara mea, Pîn-a pus mâna pe ea. Ș-o luat-o de obstast Ș-a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui în c... ) I-o turnat un maiu la șăle Ș-o așezat-o pe măsele, Ș-o suduit-o de lumină Să dea bine la făină, Dar nu curgea făină, Ci curgea mărgăritari Ca la boerii cei mari. Trageți flăcăi, Hăi, hăi! Da țiganul de la moară Hătu-l-o'n c... mamă cioară, Cu ochii boldiți Cu luleaua-n dinți, Mucii îi curgea Luleaua-i stingea, O adus o iapă șargă, 296 {EminescuOpVI 297} Din picioare bătea, Din nas sforăia, Cu nările
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
respiră, așteaptă. Dar poate acolo, În somnul ei, se refac rosturile vechilor cărămidării; mirese negre furate de miri aprigi care-și jucau șișul În mînă ca zarurile la barbut, copii botezați la gura cuptorului, semănînd cu niște Îngerași de boia, flăcăi Întinși pe un pat de pietriș, burta lor un mac sîngeriu cu petalele larg desfăcute și femeile sfinte, galbene pînă-n albul ochilor, litania lor tărăgănată, potrivită după o magică știință a ritmurilor la uruitul egal al cărucioarelor Încărcate cu argilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vaiete din casă, au început să strige cât îi ținea gura: Hoților! Criminalilor! Lăsați femeia în pace, n-o omorâți, că nu-i de vină cu nimic. Dacă n-o lăsați, strigăm până vine tot satul. Ion și Silică erau flăcăi la douăzeci de ani, și respectiv la nouăsprezece, voinici, căci semănau cu Rarița, mama lor, că era înaltă la un metru și șaptezeci și cinci, poate chiar mai mult. Așa a scăpat cu zile Leonora Grapini, dar cu o boală de inimă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a provocat moș Dumitru. Doar n-o îmbătrânit degeaba - i-a luat apărarea Ion Cotman, din colțul lui. Moș Dumitru a privit în jur vulpește. Toți cei de la masă aveau ochii aprinși și obrazul ca jăratecul... Ce ați rămas așa, flăcăi? Nu credeți că povestea lui Pâcu îi și o povață pentru cei tineri? Aveți grijă, băieți! Nu lăsați fimeia s-o apuce mâncărimea, că pe urmă...vorba ceea: „Mai ușor păzești o turmă de iepuri decât o fimeie.” Si acum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu. Niciodată nu-i târzie sosirea dumilorvoastre - a continuat să-și arate bucuria Măriuța. Ce ne-ai pregătit de mâncare, Măriuță? a întrebat moș Dumitru. Terminați întâi treburile și pe urmă îți vedea - le-a stârnit pofta crâșmărița. Ați auzit, flăcăi? La treabă! a poruncit moș Dumitru. Pe urmă, însoțit de Pâcu, au intrat în crâșmă, adulmecând aerul plin de arome ce adia dinspre cuhne. Costache băiete, dă-te aproape și desfundă-ți urechile. In seara asta, în familia cărăușilor avem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vioi ca de obicei. Văzând pe Toader Strîmbu, strigă din prag înăuntru: ― Haideți, Petrică, nu mai stați, c-a venit și Toderiță! Pe când el cobora în uliță, ieși din cârciumă și Petre, înconjurat de o grămadă de oameni, mai ales flăcăi. În urma lor apăru și Cârciumarul, care trase de mână pe Niculae: ― Bine, băieți, băurăți cât v-a poftit inima și acuma plecați neplătiți? Apoi asta-i treabă de omenie, Nicule?... Adică așa să... Petre îi reteză vorba bațjocoritor: ― Ia vezi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 86 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Vin fetele cântând din vie, Pe cap în coșuri duc amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
voiau să cunoască peripețiile prin care au trecut unii marinari în profunzimea oceanelor spre a descoperi popoare necunoscute până atunci europenilor... Legalitatea s‐ a ocupat cu interes și de uniformele elevilor de la Școala normală: „Toți cunosc cum acești elev i, flăcăi prin etatea lor, purtând cămașe peste izmene încât c ând îi priveai îți făceau impresia unor țărani de carnaval, ceea ce provoca râsul și dezgustul publicului. Ei bine, azi grație inițiativei domnului Radoveanu, directorul Școlii normale, elevii au lăsat costumul primitiv
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
am jucat mereu toți trei Jana, Jucu și cu mine Ne-am jucat atât de bine! Jijia tot vâjâia J! J! J! J! (Malina Cajal Jijia) La, la, la, la, la, Cântă fetele așa. La, la, la, la, la, Si flăcăii tot așa, La, la, la. Mama, mama, mare Mereu, mereu are, Mere, pere bune, Mure și alune. Nenea Nica și cu Nicu N-au văzut nici un pitic. Numai nenea Nicolae A văzut pe unul mic. 109 O, e gură mea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ce fata cu care a început jocul ajungea din nou la flăcăul cu care începuse primul joc. Atunci cineva fluiera și jocul se termina. Tot în doi se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace adesea în ipostaza pastorală, numărându-și zilele ca pe mioare și viețuind în singurătățile crestei, doar cu imaginile de acasă, derulate cândva, în alt anotimp, în preajma femeii iubite și cu dorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre caii suprasolicitați mobilizați pentru forțele militare române. A văzut odată un grup de țărani tineri refugiați și i-a întrebat: "De unde sînteți, flăcăi?" "Din Olt, de la Rîmnic etc." i s-a răspuns, zone aflate sub ocupație. "Ați fugit din fața dușmanului?" i-a întrebat el. "Nu! Am venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului românesc" la Iași
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]