120 matches
-
locul unde se află mașina și mărturisirile lor Înainte să-i punem sub acuzare. Avem șaptezeci și una de ore pînă cînd apar În fața judecătorului. Vreau ca pînă atunci totul să fie terminat. Și curat. Amănunte specifice. Au ceva cazier flăcăii ăștia? — Furturi de mașini și intrări prin efracție pentru toți trei. Acuzații de voyeurism pentru Coates și Fontaine. Și nu sînt deloc puști. Coates are douăzeci și doi de ani, ceilalți douăzeci. Pe fruntea lor scrise cu litere mari „camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la două adrese de hotel, unde fu întâmpinat cu același refuz: E ful, șefu', nu mai avem locuri! Constatându-i starea bahică evidentă, paltonul descheiat și fularul în vânt, ca la mirele întârziat, grăbind către propria cununie de la biserică, atât flăcăii bruneți în vestoane cărămizii de la recepție, cât și păroasele gorile din apropiere îl tratară cu dispreț, luându-l peste picior și recomandându-i în batjocură: Ar fi fost necesar, domnu', să dați de dimineață un telefon, aici, la recepția hotelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 86 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Vin fetele cântând din vie, Pe cap în coșuri duc amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferințele soldaților de pe front, chiar și despre caii suprasolicitați mobilizați pentru forțele militare române. A văzut odată un grup de țărani tineri refugiați și i-a întrebat: "De unde sînteți, flăcăi?" "Din Olt, de la Rîmnic etc." i s-a răspuns, zone aflate sub ocupație. "Ați fugit din fața dușmanului?" i-a întrebat el. "Nu! Am venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului românesc" la Iași
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
am jucat mereu toți trei Jana, Jucu și cu mine Ne-am jucat atât de bine! Jijia tot vâjâia J! J! J! J! (Malina Cajal Jijia) La, la, la, la, la, Cântă fetele așa. La, la, la, la, la, Si flăcăii tot așa, La, la, la. Mama, mama, mare Mereu, mereu are, Mere, pere bune, Mure și alune. Nenea Nica și cu Nicu N-au văzut nici un pitic. Numai nenea Nicolae A văzut pe unul mic. 109 O, e gură mea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ce fata cu care a început jocul ajungea din nou la flăcăul cu care începuse primul joc. Atunci cineva fluiera și jocul se termina. Tot în doi se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Chirei ce-i veni în minte: Fugi deochi de deochi de la Rică dintre ochi din zgârciul nasului, din fața obrazului, să fugi, să te răspândești, să te duci unde popă nu toacă, unde cocoș nu cântă acolo dacă te-oi duce flăcăi și fete cu căpățâni de câine înainte ți-or ieși și tu mai rău oi fugi. Dar intrarea și ieșirea se învârteau în jurul lui cât era orizontul, de parcă lumea ar fi fost o ușă rotativă de sticlă menținută în axa
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Pruteț și intru în valea Prutului joasă și netedă ca o masă, loc pe care se aflau grădinării și ogoare cu harbuji. Mergeam la niște cunoscuți și rude ale moșului să le cer sfat și hrană. Găsesc doi băietani, aproape flăcăi, stând în colibă și așteptând sfârșitul lumii. Mergând, am observat că haturile erau pline cu apă, intrând din drum între harbuzării mi s-a părut că apa ar veni de undeva și le spun dârlăilor că e așa și așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sau chiar să fugiți cu caleștile, râde el. Dar de ce dracului ați vrea să fugiți cu caleștile mele numai voi știți. Bun ! Ja ! Ja ! Acestea fiind spuse - și-și trage din pantaloni pistolul și-l îndreaptă spre cer. Sunteți gata, flăcăi ? — Te-ai prins bine, Sachi ? îl întreabă Fernic pe Pribeagu. O să sărim ca toți dracii, ai să vezi, ține-te bine ! Și tu, Cristi, da ? Ai pregătit totul ? — Gata, prințișorii mei ? — Da, domnule, încuviințează toți. Să -i dăm bătaie ! Știrbu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și Nistrul după Kolomeia. Țăranii, după îmbrăcăminte, ca și Rutenii din Bucovina. La Sviatin căruțe cu oiștea goală pe deoparte. Gări mari în vechiul stil austriac ca la Pașcani. Case acoperite cu paie de săcară (Galiția!). În gară la Kolomeia flăcăi în strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez pe clădiri în gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era revoluție. Lumea vorbea cu spaimă și eu mă temeam de revoluție. Mă tot uitam prin binoclu, îmi plăcea să privesc un ritual petrecut în fiecare seară în satul de peste Nistru, care se chema Țichinăuca. Prin binoclu urmăream cum spală flăcăii caii și auzeam fetele cântând atât de duios, încât îmi curgeau lacrimile. Fetele acelea erau frumoase și o căldură plăcută mă apuca privindu-le. Eram destul de prost și pe atunci, pentru a nu înțelege mai mult. Nu am priceput nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vremea tineretului emancipat de după primul război mondial. Din partea elevilor, faptul îi atrăsese porecla de „Bilă”. Având un caracter aprins, i se mai spunea și „Chibrit”. Intrând agale în clasă, se holba de sub chelie cu doi ochi bulbucați și albaștri la „flăcăii” pe care îi instruia în științele exacte. Întotdeauna avea câte o observație la adresa ciracilor sau o zicală potrivită. De pildă, câte unul își pâra colegul, zicând că i-ar fi împrumutat creionul și de asta nu are cu ce scrie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
constituiau pentru fălticineni nume de pioasă amintire. Alții erau prezențe stimabile: Sorin Gorovei, cu șapca lui turtită pe chelie și pantalonii golf care îi imprimau o imagine de sferă, poreclit de elevi „Bilă”, care bulbuca ochi plin de sarcasm la „flăcăi”, adică la elevi. Severul profesor Haralambie Băeșu care preda geografia, „el fugitivo” pictor Gheorghe Șaru ce nu reușea să se impună nimănui, cu toți au rămas profesori ce nu se puteau uita, ca și Eugenia Scripcaru, Aonofreiesii, Astărăstoaie, cele trei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
chiar la curte se făcea recrutarea. Flăcăii în păr veneau la recrutare și înainte de a trage sorții, Alecsandri se ducea în mijlocul lor și le vorbea de datoria ostășească, de dragostea de neam, de țară, de Rege și de pământul strămoșesc. Flăcăii ca și bătrânii din sat, nevestele și surorile, îl ascultau cu sfințenie; apoi băiețanii intrau la recrutare cu fețele voioase, chiuind de bucurie după ce trăgeau sorții. Alecsandri ținea mult să stee în mijlocul recruților și să-i îndemne să-și iubească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afirmație, un obicei ce își pierde amintirea în negura timpurilor : Coroana. În Sâmbăta Mare, în timp ce tații rămân să vadă de gospodărie, iar mamele și surorile rămân să pregătească bucatele tradiționale de Paști (cozonac, pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70 ai secolului
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
filmului, cele de prim-plan și joc sunt mai puțin de 20, restul fiind secvențe de bătălie, realizate cu figurație. Astfel, de cele mai multe ori, marii actori apăreau în scene episodice, ori în planuri generale: Nicolae Soreanu și Vasile Toneanu erau flăcăi de țară, iar Iancu Brezeanu un țăran, în primele scene; Ar. Romanescu apărea într-un grup de doamne de la Crucea Roșie etc. Scenele de luptă au avut ca protagoniști și cadre militare (aproximativ 80.000 de oameni în total). Alte
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groază întipărita pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
lor irlandezi din Regimentul 24 Infanterie Georgia al colonelului Robert McMillan. Un confederat care a observat drapelurile verzi ale regimentului apropiindu-se, a exclamat: „O Doamne, ce păcat! Vin flăcăii lui Meagher.” Dar McMillan a ordonat soldaților: „Dați-le acum, flăcăi! Acum e vremea! Dați-le!” Ultima brigadă a lui Hancock a fost condusă de gen. brig. John C. Caldwell. În fruntea celor două regimente de pe stânga, col. Nelson A. Miles i-a sugerat lui to Caldwell că practica marșului în
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
se țineau șezători la care era o plăcere să privești fetele intrecandu-se la torc ori la înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea la coasă”, „Colea-n-vale la fântână” etc. Nu lipseau la aceste șezători flăcăi că Pâslaru Costică și Ursache Costică, meșteri neîntrecuți în cântatul din frunză, fluier și caval. Aceste șezători la care se spuneau glume, ghicitori, povestiri deosebite erau minunate prilejuri de afirmare și păstrare a graiului foarte bogat și nuanțat al localnicilor
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
vedem/ S-a născut pe fân uscat/ De îngeri înconjurat/ Prigonit de oameni răi, / Dar slăvit de Sfinții Săi”. Colindul începe după reguli bine stabilite. În seara de Ajun colindă doar copiii, simboluri ale purității. În ziua de Crăciun colindă flăcăii. Împărțiți în cete conduse de un vătaf, trec din casă în casă strigând: „Bună-dimineața la Moș Ajun/ Ne dați, ori nu ne dați”. Colindatul diferă de la o zonă la alta. În Transilvania, ei sunt primiți în case și trebuie să
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]