1,035 matches
-
38 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 14 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 31 de centimetri. Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri. Hampa drapelului este confecționată din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
sus și în sensul acelor de ceasornic) "IANCU DE HUNEDOARA" AL JUDEȚULUI HUNEDOARA * (în partea de jos și în sens invers acelor de ceasornic). Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "IANCU DE HUNEDOARA" al Județului Hunedoara va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 centimetri și lățimea de 66 centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 14 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 31 centimetri. Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri. Hampa drapelului este confecționată din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
plecat după glorie, s-a dus la ...mănăstire! Din august până în ... XI. UN MĂRUNT COLECȚIONAR DESPRE UN MARE UMORIST, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016. Voi deveni nostalgic ? De ce nu, de vreme ce citesc în’’Flamura Prahovei’’ din septembrie 1965,unde se anunță că-n librării a apărut volumul de nuvele’’Sufereau împreună’’, de atunci se spunea că lumea lui Ion Băieșu este, o lume pigmentată cu’’umor sănătos și dens’’. Într-una din nuvelele sale
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
-i, încă de pe atunci, un drum spre ecranizare. Și-o carieră literară de succes. Plin de umor, într-un almanah „România Literară’’, cu titlul „La pescuit’’, Ion Băeșu povestește ... Citește mai mult Voi deveni nostalgic ? De ce nu, de vreme ce citesc în’’Flamura Prahovei’’ din septembrie 1965,unde se anunță că-n librării a apărut volumul de nuvele’’Sufereau împreună’’, de atunci se spunea că lumea lui Ion Băieșu este, o lume pigmentată cu’’umor sănătos și dens’’. Într-una din nuvelele sale
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
marcant al Societății Numismatice Române. De asemeni, ele constituie subiectul unor comunicări și cercetări ale Președintelui S.N.R. academician Constantin Preda. Monezile au pe avers un cap de dac bine conturat, stilizat, iar pe revers au un soldat pe cal cu flamura în mâna stângă. Monezile descoperite constituie o mândrie pentru județul Vâlcea, nu numai pentru că au intrat în toate studiile și cercetările drept monezi dacice de “tip Jiblea”, dar mai ales dat fiind numărul impresionant descoperit. Ele dau cărții un farmec
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
loc ca un uriaș titirez, suflând în neștire. Zărindu-l, Mărțișor alergă spre Viscorilă, ridică paloșul și-l trăsni în moalele capului, spulberându-l într-o perdea de fum contorsionată, care luă diferite forme, fie de rotocoale suprapuse, fie de flamură cenușie, zdrențuită. Generalul Rază Fierbinte și luptătorii săi luară în primire cetele de Ghețieni, care trăgeau înverșunați cu săgeți de gheață, fără efect însă, întrucât se topeau sub acțiunea jeturilor de raze fierbinți. Mărțișor urmărea pe uriașii slujitori ai împărătesei
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
în care am intrat? Este uimitor cum prin deschiderea unui unghi nou de vedere, avem deodată revelația adevărului. Redăm poezia sub formă de versuri pentru a nu știrbi nimic de puterea de a revela a acesteia: „Culoare roșie,/ steag roșu,/ flamură roșie,/ ouă roșii,/ apoi,/ roșu cardinal,/ roșu sovietic,/ și... roșu de buze.// De ce Doamne/ în ultimul timp/ văd/ numai roșu/ în fața ochilor?// Ole!//” (poezia „Roșu”) Fiind logodit cu spațiul, în drumurile lui nesfârșite retina poetului reține peisaje de o frumusețe
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
palme/ infinire/ să curgă sângele-mi albastru/ unde să fugi/ când iarna-și etala făptura/ la un singur pas...( Sunt albastru... peste ape). Timpul, acest creier enigmatic al lumii, devine pentru Valentina Becart un ce mereu neștiut, mereu aprins cu flamuri de dor și mirare, un țel nesperat spre scara cu trepte de mătase a vieții: Port semnul timpului/ pe frunte:/ lumini și umbre/ o mare de suspine/ pădurea/ ce-o să-mi cânte/ marșul de plecare.../ O! cât de mare-i
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Vitralii_timpul_ca_o_tace_valentina_becart_1363540006.html [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
comunismului și destrămarea imperiului sovietic. În anii 1988-1989 începuse procesul de destrămare a Uniunii Sovietice. Republicile Baltice, Moldova, Republicile Transcaucaziene și cele din Asia Centrală își revendică independența. La 27 august 1989 o jumătate de milion de oameni inundă Chișinăul. Sub flamurile tricolorului mulțimea intonează cu hotărâre Deșteaptă-te Române! Printre pancartele și pânzele albe ale lozincilor: MUNTELE și MAREA! După 40 de ani de rezistență anticomunistă și după aproape două secole de rezistență îndârjită împotriva deznaționalizării, românii de dincolo de Prut au
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. TIBERIU TUDOR AUTORUL VOLUMULUI ,,TRATATUL CU UCRAINA – UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1431766501.html [Corola-blog/BlogPost/341605_a_342934]
-
la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1458947144.html [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
o jumătate de secol, dacă se are în vedere faptul că autorul a luat „primul său interviu“, în anul 1972, academicianului / istoricului Constantin Daicoviciu (1898 - 1973), interviu publicat prima dată în suplimentul cultural, Caraș-Severinul, nr. 1 / 1972, al ziarului reșițean, Flamura, și faptul că, în „închiderea lucrării“, stă interviul pe care autorul îl acordă poetului pelasg > valah-macedonean, Vasile Todi, interviu publicat mai întâi în revista timișoreană, Scrisul bănățean, anul al IV-lea, nr. 2 - 3 / 2015. Textele „căsniciei infernale“ din această
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
se revarsă de dimineață, De primăvar-adusă, încet, pe furiș, Clipele-mi-arunc-aromele-n față Trezindu-le -ușor- într-un prelung suiș... Suflul se oprește,..parcă, se îmbată! Sămânță de dor atârnă blând prin ramuri, Mângâie privirile ca altădată, Sclipind, vibrând maiestos ca niște flamuri... Îi pictează fața (dulce-ndemânare) Păsările ondulând un cântec pe cer. Este -totul- o continuă schimbare... Mă cauți, mă găsești într-un ascuns ungher! Plutim sau ne afundăm în primăvară?! Tresaltă pe-alocuri numai armonie! Picurate, cuvintele ne-nfioară... O, cum
SĂMÂNŢĂ DE DOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1460500343.html [Corola-blog/BlogPost/368954_a_370283]
-
fiind adevăruri. Stiu eu că e adevărat, m-am documentat, stiu sigur! Ce inepție! Adevărul se simte intuitiv, Adevărul se experimentează cu conștiința, cu sufletul. El nu constă în idei, opinii, teorii, doctrine. Oamenii au tendința de a masca sub flamura Adevărului defecte, tare psihologice, slabiciuni, vicii, pe care sunt incapabili să le gestioneze sau să le estompeze. Acest fapt trist și realmente fatidic nu trădează decât o carență acută a cunoașterii și înțelegerii de sine. Iar dacă noi nu suntem
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDIȚIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1475038607.html [Corola-blog/BlogPost/379396_a_380725]
-
ăsta dubios, fără lipsă și avut, prinde-mi umbra, să știu că va trăi în continuare la pieptu-ți destrămat ... nu pot pleca fără a-ți lăsa o frântură din mine ... O viață întreagă vă veți putea iubi confuz, prinși în flamurile straturilor de nemurire, cu-ntreagă vecinicie pe poale și cu a inimii mele zvâcnire în focul de pe urmă - mă întreb așa v-a fost ursit? Mă-ntreb de ce teroarea asta a amorului plăpând s-a abătut asupra voastră, mă-ntreb
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/livia_tiron_1473159567.html [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL GORJ Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, steagul răscoalei de la 1821 (flamura aurie avînd pe centru o acvila neagră înconjurată de o cunună de frunze verzi și deasupra inscripția 1821) suprapus la stînga pe o sabie de argint cu gardă de aur și vîrful în sus; în cartierul din dreapta, în cîmp argintiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
ordine în Registrul comerțului J22/108/2001, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Viitorul Iași, Sprijinul Belcești, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranța Focuri, Vasile Alecsandri Hălăucești, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafărul Popricani, 30 Decembrie Răducăneni, Flamura Scânteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Șipote, Unirea Tibănești, 1 Decembrie Tomești, Triumf Trifești, Belșugul Vlădeni, Flacăra Voinești, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit TRESTIOARA LESPEZI OC a formulat cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159880_a_161209]
-
02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Viitorul Iași, Sprijinul Belcești, Prutul Bosia, Victoria Costuleni, Speranța Focuri, Vasile Alecsandri Hălăucești, Trestioara Lespezeni, Moldova Motca, Luceafărul Popricani, 30 Decembrie Răducăneni, Flamura Scânteia, Poiana Schitu-Duca, Spicul Șipote, Unirea Tibănești, 1 Decembrie Tomești, Triumf Trifești, Belșugul Vlădeni, Flacăra Voinești. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit TRESTIOARA LESPEZI OC este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Viitorul Iași. Prin urmare, aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159880_a_161209]
-
el ocrotea, Pe minotaurul fioros Ce sub palatul său trăia. În țara lui Egeu teroarea Prin moartea el a semănat, Însă Tezeu ,luă hotărârea, Să lupte cu monstrul turbat. Egeu cu fiul său decide, Pe catarg să fluture-n vânt, Flamura albă ,de-l ucide, Sau negră,de va fi-n mormânt. În luptă Tezeu a biruit Ferocele minotaur, Iar din labirint când a fugit, A primit ghemul de aur. Ariadna ,fiica lui Minos, Ce-n ascuns pe Tezeu iubea, Îi
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1447355634.html [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
din labirint când a fugit, A primit ghemul de aur. Ariadna ,fiica lui Minos, Ce-n ascuns pe Tezeu iubea, Îi dă eroului cel curajos Ghemul de aur ce-l va salva. Biruitor spre casp s-a-ntors, De Ariadna însoțit, Dar flamura neagră nu a scos, Căci de ea nu și-a amintit. Egeu când vede-n depărtare Flamura neagră pe catarg, Se-aruncă de pe stânci în mare Crezându-și mort, feciorul drag. Legenda astfel amintește Că marea ce stă între stânci
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1447355634.html [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
pe Tezeu iubea, Îi dă eroului cel curajos Ghemul de aur ce-l va salva. Biruitor spre casp s-a-ntors, De Ariadna însoțit, Dar flamura neagră nu a scos, Căci de ea nu și-a amintit. Egeu când vede-n depărtare Flamura neagră pe catarg, Se-aruncă de pe stânci în mare Crezându-și mort, feciorul drag. Legenda astfel amintește Că marea ce stă între stânci, Marea Egee se numește; Fiind marea durerii adânci. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LEGENDA MĂRII EGEE / Gabriela Zidaru : Confluențe
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1447355634.html [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. Plata trădării Ascultă în noapte, Ascultă străine, Sunt zvonuri și șoapte Și sunt pentru tine. Văzduhul e plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Citește mai mult Plata trădăriiAscultă în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Citește mai mult Plata trădăriiAscultă în noapte,Ascultă străine,Sunt zvonuri și șoapteși sunt pentru tine.Văzduhul e plinDe-ale neamului legi,Dar tu ești străinși nu le-nțelegi.Veniți din afarăCu flamuri în vânt,Mulți ne călcarăAl țării pământ,Cu urlet de fiarăși plini de avânt,Curând își aflarăSub brazdă mormânt.Străbunii luptară‘Nfruntând suferințiIubita lor țarăN-au dato pe-arginți.... XXIX. TEIUL MEU, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1845
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Acasa > Impact > Istorie > UN MĂRUNT COLECȚIONAR DESPRE UN MARE UMORIST Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi deveni nostalgic ? De ce nu, de vreme ce citesc în’’Flamura Prahovei’’ din septembrie 1965,unde se anunță că-n librării a apărut volumul de nuvele’’Sufereau împreună’’, de atunci se spunea că lumea lui Ion Băieșu este, o lume pigmentată cu’’umor sănătos și dens’’. Într-una din nuvelele sale
UN MĂRUNT COLECŢIONAR DESPRE UN MARE UMORIST de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1472901555.html [Corola-blog/BlogPost/367476_a_368805]
-
lipsuri care ne dăunau în privința prestigiului național. Nu aveam mișcare antiglobalistă, sau antimondialistă, spuneți-i cum vreți, dar bunăoară când a fost aici summit-ul NATO, la care a aterizat și Putin, abia s-au adunat câțiva speriați cu o flamură pe care scria ceva indecis, ascunși pe durata lucrărilor, dacă vă amintiți, undeva prin spatele zidurilor dărâmate de la Timpuri Noi. Iată însă că am depășit și acest handicap. De vreo două luni de zile avem seară de seară, sau măcar
Avem și noi antiglobaliștii noștri – Ion MARIN by http://uzp.org.ro/avem-si-noi-antiglobalistii-nostri-ion-marin/ [Corola-blog/BlogPost/92902_a_94194]