971 matches
-
Dinu Flamand Iar acum?... Iar acum încotro?... Cu bețivii tăi tragici cu damful orgoliilor tale rănite lăfăindu-se între cocoașele spațiului mioritic la marginea căruia apar plopii prin gări puștii fluturînd în zare flamuri de pungi de plastic... cu fuioarele de legendă ieșind din vetrele pe care nouă sărăcie își fierbe în oală rădăcini de cuvinte ațoase "barza" "viezure" "mînz" în nopțile cînd o lună latină trece lin peste vîrfuri slave... cu patetismul politic
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
bărbații sînt atît de bătrîni acum, cu proteze de tot felul, cu prostatele operate sau operabile, cu grădini de zarzavat sau cuvinte încrucișate, cu ranchiuni și regrete, cu virilitatea dusă pe apa Sîmbetei, cu amintirile împuținate, cu răsuflarea greoaie, cu flamurile zdrențuite, cu meseriile și iubirile uitate." Un roman despre ,veterani" și lume pustie, pe-o rînă, ca gospodăria unei văduve de război. Din tot avutul ,colectivizat", cu vieți și idealuri la grămadă, a mai rămas un cal șarg, nemuritor, Calul
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
șapte fix, luni douăzeci și unu aprilie. Numeroși regi, regine și ambasadori fuseseră primiți în acea sală; judecători în robele lor de hermină poposiseră acolo. Și cele mai frumoase doamne din ținut se lăfăiseră acolo; și cei mai vajnici războinici. Atârnau acolo flamuri aduse de la Flodden și de la Azincourt. Acolo se înșirau armurile pictate cu blazoanele nobiliare, lei, leoparzi, coroane. Acolo se întindeau mesele lungi cu vesela lor de aur și de argint și acolo încălzeau căminele din marmură italiană sculptată, în care
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
ustensile cerești: raze și curcubeie prelinse din norii bolnavi de nuanțe și melancolie apoasă. Nicidecum o speranță oarbă te va călăuzi. Ochii, larg deschiși, chiar răniți, suportînd corpuri străine pe retină, spălați de pînze de lacrimi sărate...pasul alegru, virtutea flamurilor pe turnuri țuguiate de-un destin sever: iată izbînda ta de cititor-scriitor încăpățînat în reverie, dedat la grușence babane, piroști untoase și emme flambate a la bombalaul Flaub! Brusc, vei avea un trecut! Amintirile prind floare crudă. Coropișniți bleu trec
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Când soarele-și aruncă prima rază În valul cu sclipire de smarald, Rege Egeu,privirea ta să vază În larg o fluturare pe catarg. E flamura elenă alb-albastră, Ce flutură în vânt pe mândrul vas, Și ne veghează croaziera noastră, Făcută cu vaporul lui Kostas. Privim vrăjiți la Kostas ce dansează, Cu fii săi în pas de sirtakis, Iar soarele stă-n loc și se distrează
CROAZIERA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349218_a_350547]
-
din ziua de 6 Aprilie a.c. Cauza tulburărilor se cunoaște, - înmormântarea fostului conducător comunist Fonagy, - decedat în Ploești, al cărui cadavru a fost transportat de la Ploești la Timișoara, pentru a fi înmormântat după «tradițiile muncitorești» (condus de convoiul muncitoresc sub flamura steagului roșu). Senatul a fost compus din d. președinte Petrescu și d. Ionescu. Fotoliul ministerului instrucțiunii publice a fost ocupat de d. Procuror Nicolau. Apărarea representată prin d. adv. Pătrașcanu. Sala archiplină deși nu au putut pătrunde în sala de
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
Cruce din stele și în jurul ei scris: „În aceasta vei învinge“ (pr. prof. dr. Ioan Rămureanu - „Istoria Bisericească Universală“, București, 1992, pag. 98). Iar noaptea, însuși Iisus i s-a arătat și i-a poruncit ca să pună Crucea pe toate flamurile sale. A făcut așa și a biruit. A biruit și a dat, la anul 313, libertate Bisericii creștine. În tot ceea ce făcea, ținea seama de evlavia și dragostea față de Hristos a mamei sale, Elena; a mamei sale care, pe tărâm
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
mai mult el trebuie să fie măsura propriilor vorbe. Atunci când un sistem politic trâmbițează că oferă libertatea cuvântului, mai întâi trebuie să lămurim care este viziunea sa despre om. Și Lenin și-a făcut intrarea în istorie fluturând deasupra mulțimii flamura libertății de expresie. Lenin permitea să se vorbească liber și chiar îți punea și securea în mâini, cu condiția să vorbești ceea ce servea viziunea sa despre om. Cum glăsuiește un precept din „Protocoalele înțelepților Sionului”: „Libertatea este dreptul de a
LIBERTATE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384910_a_386239]
-
-se îngrijorați. Deși pricepuse cine făcuse lucrătura, deși dezlegase iute cusătura cu ață albă a vorbelor, grăi cuviincios, conducându-se după gândul că hoțul nedovedit e negustor cinstit și se despărți de prefăcuții prieteni. Seara, cu inima înnegurată de lipsa flamurii, Povestitorul abia se-atinse de bucatele puse pe masă de bunică. Înainte de culcare, îngenuncheat, supuse o lacrimă icoanei ocrotitoare și pecetlui rugăciunea cu un oftat ce-l tulbură parcă și pe dulăul curții, pornit să dea chemare spre stelele înghețate
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Și zâmbete și gânduri delicate. SĂGEȚI Prin noapte au trecut oștenii gheții Și-au tras săgeți de frig la mine-n geamuri, S-au speriat toți mugurii pe ramuri Și-au tremurat în bruma dimineții. Zăpada a-ncercat să-nalțe flamuri, Cu-nsemnele durerii și tristeții, În zori s-au răzvrătit, cântând, poeții Și frunzele, cu multele lor neamuri. Dar, când s-a ridicat pe cer lumină, Natura toată iarăși a fost trează, Să-nveselească florile-n grădină, Cu-a soarelui, întâi
PRIMĂVARA LA ECHINOX de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384672_a_386001]
-
el ocrotea, Pe minotaurul fioros Ce sub palatul său trăia. În țara lui Egeu teroarea Prin moartea el a semănat, Însă Tezeu ,luă hotărârea, Să lupte cu monstrul turbat. Egeu cu fiul său decide, Pe catarg să fluture-n vânt, Flamura albă ,de-l ucide, Sau negră,de va fi-n mormânt. În luptă Tezeu a biruit Ferocele minotaur, Iar din labirint când a fugit, A primit ghemul de aur. Ariadna ,fiica lui Minos, Ce-n ascuns pe Tezeu iubea, Îi
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
din labirint când a fugit, A primit ghemul de aur. Ariadna ,fiica lui Minos, Ce-n ascuns pe Tezeu iubea, Îi dă eroului cel curajos Ghemul de aur ce-l va salva. Biruitor spre casp s-a-ntors, De Ariadna însoțit, Dar flamura neagră nu a scos, Căci de ea nu și-a amintit. Egeu când vede-n depărtare Flamura neagră pe catarg, Se-aruncă de pe stânci în mare Crezându-și mort, feciorul drag. Legenda astfel amintește Că marea ce stă între stânci
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
pe Tezeu iubea, Îi dă eroului cel curajos Ghemul de aur ce-l va salva. Biruitor spre casp s-a-ntors, De Ariadna însoțit, Dar flamura neagră nu a scos, Căci de ea nu și-a amintit. Egeu când vede-n depărtare Flamura neagră pe catarg, Se-aruncă de pe stânci în mare Crezându-și mort, feciorul drag. Legenda astfel amintește Că marea ce stă între stânci, Marea Egee se numește; Fiind marea durerii adânci. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LEGENDA MĂRII EGEE / Gabriela Zidaru : Confluențe
LEGENDA MĂRII EGEE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384692_a_386021]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu lăsa stindardul lumii ca să fluture în viață Peste gândurile tale, peste fapte și cuvinte, Lasă flamura Iubirii să se-nalțe-n dimineață, Să binecuvânte zorii, cu har și cu daruri sfinte. Nu lăsa să intre lumea cu-ale ei idealuri rele, În al tău suflet căci omul, este trecător ca iarba, Lasă Duhul Sfânt să intre
LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384081_a_385410]
-
Tu vii din noaptea cea întunecată, Ca dintr-o casă fără uși și geamuri, Eu, din lumina blândă ce se-arată, Din mugurii care pocnesc pe ramuri. Tu ești, cu luna, din mister creată, Eu soare, cu lumină, adieri și flamuri. Leonte Petre Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: MUGURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MUGURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382888_a_384217]
-
sau mohor. Parcă le vedea...Trecuse pe lângă Cruce, acea cruce de piatră de la hotarul dintre Lisa și Traian fără nici o inscripție. Da...da... în clinul opus crucii mai era un pâlc de salcâmi falnici care se vedeau din depărtare, precum flamurile unor regimente plecate la atac. De fapt, drumul acesta care duce spre apus, de la Lisa la Traian era cunoscut sub numele de Drumu Lacului.Și mai știa Tudorel de la domnul Ștefănescu, învățătorul său din clasele primare, că Drumu’ Lacului s-
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
puțină înviorare, înghite și aplaudă orice kitsch cu pretenții de evoluare scenică. Dar nu e chiar așa, căci am observat sus, la balcon, un bărbat mai în vârstă, ce arăta mai mult a simplu țăran decât a intelectual, care flutura flamura tricoloră numai după fiecare evoluare demnă de simbolul nostru național. E de prisos să notez că n-a avut multe ocazii pentru ridicarea Tricolorului. Și dacă tot am transformat, de mulți ani, Ziua Limbii Române, într-un prelung concert, apoi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
politicieni au făcut acest lucru din uriașele averi adunate prin furt și corupție?! Da, mărite geniu român, Eminescu, Așa va rămîne în veci, precum a rostit Poetul Nepereche, care nu și-a dorit trofee, medalii și onoruri!(”Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiți un pat/ Din tinere ramuri...”). Pentru Eminescu, premiul cel mai mare însemna să fie românul cu credință în Dumnezeu și cu dragoste de patrie. Catedrala Mîntuirii Neamului are o însemnătate identitară, teologică, este
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
lipsuri care ne dăunau în privința prestigiului național. Nu aveam mișcare antiglobalistă, sau antimondialistă, spuneți-i cum vreți, dar bunăoară când a fost aici summit-ul NATO, la care a aterizat și Putin, abia s-au adunat câțiva speriați cu o flamură pe care scria ceva indecis, ascunși pe durata lucrărilor, dacă vă amintiți, undeva prin spatele zidurilor dărâmate de la Timpuri Noi. Iată însă că am depășit și acest handicap. De vreo două luni de zile avem seară de seară, sau măcar
Avem și noi antiglobaliștii noștri – Ion MARIN [Corola-blog/BlogPost/92902_a_94194]
-
sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă, înaintea unui grup de gură-cască, un derviș cu fața suptă și frunte înaltă stă turcește pe-o scândură cu cuie și rupe cu dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru marșuri victorioase cu nume românești «Clujana» de pildă, sau revoluționare ca «Flacăra Roșie».“ Directorii tremură și mai cad, redactorii șefi tremură și mai cad, pantofii escarpen sînt dați la topit și odele răsună prin munți și prin cîmpii și flamurile roșii cu sutele de mii. Sună telefonul. Ridic. Alo... țsughițuri, plîns de femeie, icnituri) Cum, a murit Rudolf? Nu se poate... dar mi-au scris acum o lună și... Cine ți-a spus... din Frankfurt țvoce Întreruptă de hohote)... de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
simțurile, obișnuia să răsfoiască reviste cu femei goale. Dar, constata el de fiecare dată cu amărăciune, aceste frumoase nerușinate nu mai puteau să aprindă nici o scânteie de plăcere în el. Înainte își găsea plăcerea cu ajutorul acestor „fete păcătoase“ și, sub flamura obișnuinței, navigase mult timp hai-hui, plin de mulțumire, dus de o briză plăcută. Cam pe la 50 de ani o întâlnise pe Rita. Fusese o iubire de la prima vedere! Iubire care se stinsese treptat - pentru că iubirii, asta o știa el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
și s-au grăbit să se bucure de Înviorarea unui duș, care trebuia să țină locul somnului. Spre amiază, absolvenții În haine țipătoare au inundat străzile cu orchestrele și corurile lor și În corturi s-au ținut mari reuniuni, sub flamurile negru-oranj ce fluturau și se-nvolburau În vânt. Amory a privit Îndelung o clădire ce purta numărul 69. Acolo, câțiva bărbați cărunți ședeau de vorbă, liniștiți, În timp ce studenții treceau pe lângă ei, ca o defilare a vieții. SUB ARCUL DE LUMINĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când iscoade plecate pe oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept ramuri: Un trunchi bătrân de dafin înfipt la Maraton. CERCELUL LUI MISS Cățelei mele Cineva, închis în stupul dintre pruni, aruncă pietre... Dar cu-atîta vrăjmășie că nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]