193 matches
-
acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
revenit în fire mămica nu mai era lângă mine. Atunci mi-am zis în mine: Orice s-ar întâmpla, preot mă fac. în toamna aceluiași an, am mers la armată. Era timp de război. Cât m-a mai pregătit mămica ! Flanele groase, ciorapi groși de lână, mănuși de lână, cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
noi, cei șase frați rămași în viață, ea a avut cea mai ascuțită minte. Gândea și socotea repede. întuia exact situațiile cele mai complexe. Era iute nu numai la gândire, ci și la lucrul de mână. împletea cu multă ușurință flanele de lână, ciorapi sau mănuși, de la o vârstă de copil, uimitor de repede. învăța cu multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam în fiecare lună o valiză cu haine, lengerie și mâncare. Am fost în situația de a spune părinților mei că am pierdut multe cămăși, izmene, pantaloni, flanele și ghete. Am fost în situația de a fugi noaptea din internat, după ce se da stingerea, ca să duc la Gara de Nord valiza pregătită pentru deținuții de la închisoarea din Pitești.. Am reușit să trec de mai multe ori prin razia făcută de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mult pentru carne. Oile se găseau mai pe lângă fiecare gospodărie mare sau mai mică. Acest animal atât de îndrăgit de țăranul român, pe lângă brânza pentru hrană, îi asigura aproape toată îmbrăcămintea: căciula, cojocul mic sau mare, precum și lâna pentru flanele, ciorapi, mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
purtau afirmând că țin răcoare. Dacă cineva ar mai trece azi prin satele comunei Hudești ar putea constata că puțini locuitori mai poartă articole împletite din lână. Au fost înlocuite de cele fabricate din felurite fire naturale sau chiar artificiale. Flanele de lână, ciorapi sau mănuși de lână mai poartă doar unii bătrâni prin satele noastre. Pe malurile Bașeului sau ale celorlalte pâraie din comună nu mai întâlnești cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fi mușcat. A simțit probabil mirosul cumnatului meu impregnat în pulover și a crezut că acesta i-a încălcat teritoriul. L-am certat, s-a rușinat după ce și-a dat seama de confuzia făcută iar eu nu am mai îmbrăcat flaneaua respectivă cât am mai stat la Dorobanți. Timpul a trecut, fratele Petrea s-a stins din viață, revenirile mele în satul copilăriei s-au rărit, deși amintirile mă cheamă cu aceeași forță. Mă întorc cu emoție la fostul cuib părintesc
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
bețivii cîntă cu glas tînăr, intră trei fetișcane, două pe lîngă bagaj, fermoarul genții, noapte caldă pentru octombrie, m-am gîndit la bocanci, am luat pantofi, vedeam viață de om cînd eram pui de om, acum sînt pui de pui! flaneaua groasă prinde bine, caldă, lipsește femeia, tot bărbații lipsesc mai mult, stau prăpădiți printre lucruri cu civilizația asta! Bîrnova castanul cu frunze pleoștite lucioase la becul alb, toamna anotimpul în care vegetația se vestejește, 1958 savuros formativ Dicționarul limbii române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara Adjud, mesajul vine prin codificare hipercodificare, caută cheia de zi, stea de mai mică magnitudine decît clipirile pe stîlpii satelor, halta Bîlca indistinct, Borzești petice de zăpadă, navetist pîntecos, în locomotivă mecanicul aplecat de spinare, flaneaua de lînă, nașul scrutează din capăt tot doi călători, izvorul biserica scăzînd în anexe muzeistice, clopotnița, "2006 la mulți ani"! acoperișul barului ilegal de aproape, literele invers, lectură srevni în trupul originar, Onești de la crucea de lumină în pinten subcarpatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
puști și carabine englezești (3 % din prețul indicat pe factură), ceasornice englezești de aur, de buzunar (1500 de bani bucata), postav de Londra (950 bani topul de 25 de coți), postav mahut (1440 bani topul), postav “shay” (3600 bani cotul), flanele englezești (400 bani topul de 53 de coți), ciorapi de lână englezească (180 bani duzina a câte 12 perechi), ciorapi de bumbac (la același cost), ciorapi de mătase (200 bani duzina), pălării englezești (700 bani duzina), hârtie englezească (3 % din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi, cele mai multe franțuzești: alpaca - singulare tantum -, bacara, bezea, canapea, croazea, debara, ghilimea - singular puțin folosit -, livrea, nuga, pansea, pavea, peruzea, pijama, soarea, șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a soțului. Noi tăifăsuiam, mîncam, rîdeam și Ionică alerga mereu să aducă cîte ceva. Ca să ne simțim bine. Acum să nu se creadă că Raluca nu făcea chiar nimica. Făcea și ea o mulțime de lucruri. De exemplu, împletea o flanea. Împletea un spate de vreun metru jumătate și apoi îl strica. Cerea consultații și iar strica. Mă rog, nu știu de ce mă bag eu în treaba lor, în fond fiecare cu felul lui de a fi. Rotaru avea doi copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
plecat relativ devreme. Nu terminasem Transfăgărășanul, însă începusem partea cea mai ușoară, pantele nemaifiind abrupte. Și peisajele, deși sălbatice erau altfel, fiindcă treceam și prin pădure. De reținut pentru acel început de zi, frigul mă obligă să îmbrac "maximul” de flanele. Așteptam (oarecum...) să iasă urșii la șosea (fusesem avertizați de cabanier), numai că singurele vietăți care ne-au blocat drumul au fost vacile, culcate chiar pe mijlocul drumului. Un bucureștean care venea din sens opus, deschise geamul mașinii să mă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
să nu menționez c-am trecut pe lângă un fel de casă unde lătrau niște câini, după timbru, destul de mari. Ploaia devenise o amenințare împotriva căreia n- aveam ce face. După mausoleu s-a terminat urcușul și mi-am pus flaneaua groasă, fiindcă la vale nu mai era nevoie să dau din picioare și m-ar fi putut lua frigul. Dintr-o casă stingheră a ieșit o bătrânică, (probabil stârneam interesul cu bagajului special), care spre bucuria mea, a pronosticat că
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nici urmă de așa ceva: moda cere astfel de șepci; tot moda îi va îmbrăca la vară, pe bărbații grăsulii, în pantaloni scurți, lăsând să li se vadă părul de pe picioare, ca o blăniță, și tot moda va impune "șleapi" și flanele de sub care să se reverse burți purtate la vedere, ca o emblemă a importanței. Așa că schimbarea anotimpului nu va ameliora vulgarul grotesc masculin, avantajând însă, prin dezgoliri grațioase, jumătatea feminină a națiunii. (Copiii n-au ce căuta în aceste considerații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
puțin așa mi-a spus tata. Bunicul era însoțit la baie cu pistolul în ceafă. Percheziția a durat cam cinci șase ore. Ore de coșmar. Spre dimineață, unul dintre securiști ne-a cerut să-i dăm ciorapi de lână și flanele călduroase. Apoi au pus sigiliu pe odaia bunicului, pe care l-au dus ținându-l strâns de brațe, ca pe un criminal periculos, spunea Andrei Voiculescu, nepotul poetului, în ziua de 8 aprilie 1985, răspunzând întrebărilor lui Vasile Mănuceanu la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cazul în care se constată situația de sărăcie a unor persoane, de poliție sau alte autorități, acelea să fie din decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941, evreii erau obligați să predea următoarele categorii de obiecte: cămăși, batiste, prosoape, ciorapi, flanele de lână, haine, bocanci, paltoane, pălării, pături scutite de predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și toamna
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fiscal din care rezultă venitul persoanei din 19401941. Pentru persoanele fără mijloace Comunitatea a plătit din fondurile ei provenind din donații și efecte necesare într un procent de 15%. Membri comisiei mai că în Dorohoi a fost lipsă de bocanci, flanele și pături fapt ce rezultă și din adresa nr.157941 a Oficiului Camerei de Comerț Dorohoi și că populația evreiască din Dorohoi a făcut toate eforturile pentru a se conforma decretului: s-au predat efecte pentru un număr de 1015
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
slab echipată în comparație cu cea germană, îndura frigul năpraznic al grelei ierni din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, ciorapi groși, căciuli, mănuși, flanele, pentru ostașii care degerau în Rusia. Profesorul Costin sosit la Pungești într-o scurtă permisie a povestit învățătorilor și fruntașilor satului despre realitățile de pe front și starea de spirit a ostașilor români. Le-a spus de propunerile unor ofițeri de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poveștile continuau în umbra sufrageriei, și cei doi nu erau deranjați de nimeni, căci părinții erau plecați la servi ciu. Daniel simțea cum o toropeală plăcută îl furnică prin vine, iar bunica vorbea și, din cînd în cînd, își aranja flaneaua întinsă peste rotunjimile obișnuite la orice femeie de la o vîrstă încolo. În scurt timp, ajun gea inevitabil la episodul cu bunicul. Într-o vacanță deci, în gară la Titu, se întîlnise cu viitorul ei bărbat, Puiu Bădescu. Acesta, proaspăt învățător
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
amintirilor, care de data asta o năpădeau de-a dreptul, băiatul observa cum ea pornea să crească puțin cîte puțin, rotunjindu-se și rume nindu-se ca o gogoașă atunci cînd se face bună. Își sufleca ciorapii, își trăgea din nou flaneaua și se apuca să vorbească cu înflăcărare despre cum rămăsese ea singură cu copiii sau despre cum numai ea știa cît pătimise pentru că nu voise să se încurce cu un alt bărbat ; că bine nu avea să le fie copiilor
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
la un sfârșit de zi, băieții de la intrare fiind prinși cu un șeptic ce le anesteziase vigilența, m-am trezit cu "caltaboșul" în dreptul patului meu. Venise frigul de la sfârșit de octombrie și purtam pe mine un "efect civil", respectiv o flanea adusă de mama, iar în mână o "beletristică". Fiind împricinat în ambele delicte, maiorul mi-a ordonat să iau poziția de drepți, congestionându-i-se fața la vederea vestonului meu, care în final de cătănie din cei 6 nasturi regulamentari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ceva mai friguroasă ca de obicei, sau măcar nopțile ei, altfel nu se explică o altă cerere venită din partea Ministerului de Interne și adresată Prefecturii Fălciu sub numărul 7887/10 septembrie 1877: „...relativ la nevoia ce are Armata Română de flanele și ciorapi de lână fiind nopțile răci”. La rândul său, prefectul trimisese copia după telegramă polițaiului: „...vă poftescu ca de urgență să faceți călduroase apeluri cetățenilor din acest orașu ca să vină În ajutorul Armatei cu ofrande de aseminea efecte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Toporăști (idem); Moșia Olănești (datornici răzeșii din Portari); Moșia Boțoaia (datornici C. Gheorghiu, C. Giugiru, Nicu Racoviță și Iacovache Racoviță)”. Iată cazuri când pentru o sumă foarte mică proprietarii Își puteau pierde pământul cumpărat mai Înainte. a.p. Au dat hușenii flanele groase și ciorapi de lână? Ei bine, nu, sau măcar până la data de 18 septembrie 1877 când ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce aici
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]