169 matches
-
lămpilor unui antediluvian aparat de radio "Balada", fixat etern pe muzică populară, pentru a-și mai aerisi mințile, îmbîcsite de studiul fișelor personajelor ce urma să le întîlnească în viitoarele câteva zile, Ho diábolos ascultă zâmbind un timp, din penumbră, flecărelile ucenicelor, demobilizate după ziua de muncă, despre modul în care considerau ele că trebuia să arate membrul viril al Diavolului. Lung și gros cât socoteala unui catâr, după susținerile unora. Având circumferința unui țurțur, format în carcasa de tablă a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
simțindu-i prezența în încăpere și, ca atare, întrerupîndu- se o clipă din horcăit. - Brâul și sandalele lui Buddha Reâncarnat asupra ta, draga mea! - E o zi cu predicții desăvârșite pentru călătorii, nu găsești?! continuă roșcata pe un ton de flecăreală, cam nelalocul lui chiar pentru cineva care nu putrezise, dar care dormea atât de profund. Dar spectrul nu-i mai acordă atenție. 155 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Spune, bă, unde ți-ai lăsat pantalonii? Mormăie, crucea mă-tii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un picior în hău, pentru ca neantul lor provine dintr-al nostru. Așa că , atăta timp căt suntem închiși în cuvănt, îi respectăm adevărurile și ne străduim să-i îngroșăm bine neantul; fatalitate, în care am ajuns pănă la a asimila originile flecărelii improvizațiilor unui Dumnezeu palavragiu.
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
Lunii, ceva mai des Întunecată de umbra Pământului 1. Celelalte fenomene care ar decurge de aici sunt și ele clare și nu mai este nevoie să lungim prea mult vorba pentru a arăta cât de lipsite de temei sunt asemenea flecăreli”. - „Totuși” - zise Cleombrotos - „eu Însumi am văzut cu ochii mei aceste măsuri de ulei. Erau o sumedenie și, Într-adevăr, cea de acum un an era cu o măsură mai mică decât cele de mai Înainte”. (C) Ammonios zise: - „Așadar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mr. Diaconescu, delegații Inspectoratului General al Jandarmeriei și secretarul economic Răducanu, delegat al M.A.E. Comisia a constatat că în România, obținerea de informații era deosebit de ușoară deoarece „nația vorbește prea mult” și „nu știe să păstreze secretul”. La „flecărelile” obținute și din „simpatie pentru beligeranți”, mulți comiteau „indiscreții nu cu bună știință ci chiar din convingere”. Pe lângă această stare de fapt a fost și dotarea precară a tehnicii structurilor informative românești, care nu a permis o detectare considerabilă a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
comunicare (inter)culturală, Editura Universității din București, București, 2007. Practicile discursive ale românilor pendulează între cuvânt și tăcere. Tipurile predilecte de discurs sunt discursul public (în fața mulțimii, adică în piața publică sau în Parlament), discursul argumentativ (în instanță), discursul fatic, flecăreala (de stabilire și întreținere a contactelor sociale: „vorbim să ne aflăm în treabă”, „să ne treacă timpul”, „să ne facem de lucru”, vorbim chiar și dacă nu avem nimic de zis, „ne băgăm în vorbă”), intriga („a duce vorba de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nonverbale joacă un rol important în negocierea relației interpersonale, iar strategiile politeții negative sau pozitive se plasează în special la nivel lexical. Comunicarea fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală, bârfă, gargară, șuetă. În spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren) abordând superficial teme impuse de situația de comunicare (sănătate, orarul autobuzelor) sau generale, legate de vreme, politică, familie; temele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoții puternice de macho („Ce dracu’ cred ăia că fac?”) sau aplicarea unor etichete înjositoare altora („Nemernicii!”). O asemenea izbucnire poate fi interpretată drept limbaj pregătitor pentru război, așa cum dansurile și scandările în jurul focului trezesc curajul înaintea unei bătălii. Aceeași flecăreală poate fi înțeleasă drept împăunare, o încrucișare a cuvintelor în locul armelor într-o confruntare rituală masculină pentru status și supremație. Chiar și jurnalele de afaceri utilizează acest tip de limbaj, în titluri precum „Cei mai duri zece șefi din America
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
comunicării. Johnson i-a vorbit lui Francisco într-o manieră extrem de civilizată, însă el l-a agresat pe Francisco prin denigrarea lui personală și profesională. Ce ar fi putut să facă Francisco? Ca reprezentant de vânzări, Francisco este obișnuit cu flecăreala și fanfaronada pe care i-au servit-o clienții potențiali de-a lungul timpului, făcându-l să fie extrem de tolerant cu astfel de manifestări. E obișnuit să asculte cum clienții se laudă cu produsele, companiile și planurilor lor de viitore
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
lume puțină, fiindcă e frig și plaja nu are nisip... Cu atât mai bine! Să trăiești fără telefon, fără vizite, fără compatrioți, fără nici un fel de întâlniri, ăsta e raiul. Nu-ți poți închipui cât timp pierd la Paris cu flecăreala. Toți, din toate colțurile, vin la Paris, în vreme ce eu nu mă duc nicăieri. În orele pierdute în ultimii ani cu conversații insipide aș fi putut învăța chineza sau sanscrita” (28 august 1972 Ă 439). Nu-i vorbă, lui Cioran îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din toate colțurile, vin la Paris, în vreme ce eu nu mă duc nicăieri. În orele pierdute în ultimii ani cu conversații insipide aș fi putut învăța chineza sau sanscrita” (28 august 1972 Ă 439). Nu-i vorbă, lui Cioran îi place flecăreala, conversația, cazuistica. E un socratic, preocupat nu de adevăr, ci de plăcerile asigurate de vocația sa malițioasă. Ajuns în Scoția, regretă, ce-i drept, cu vreo douăzeci de ani mai devreme, locul în care putea flecări: „Scoția e o țară
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a-mi zbura creierii” (I, 250). Totuși, în fragmentul imediat anterior, el părea convins că abia topirea în neesențial poate asigura fericirea: „Nu suntem fericiți decât dacă ne lăsăm mistuiți de setea de neesențial” (I, 250). Așadar, ceilalți, prilej de flecăreală inutilă, care-l dezgustă. În acest caz, nu ne întrebăm de ce-i acceptă, dar de ce-i caută? De ce perseverează să flecărească? Nu cumva conversația și ceilalți îi oferă ocazia fugii de sine însuși? „Nu mă interesează decât problemele religioase, și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
simt complet steril, blocat în punctul cel mai de jos al ființei mele. Doar harul ceresc mă mai poate salva. Cu condiția să am puterea să-l implor sau măcar să-l aștept” (I, 102). Un motiv în plus, deci, ca flecăreala și ceilalți să-l salveze, iar Infernul să se convertească în reversul său. „Mereu același refren: ai vrea să stai de vorbă cu îngerii și ești nevoit să iei masa în oraș...” (I, 235). Or, tocmai această coborâre în derizoriu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lașitate, frivolitate sau teamă. Am ocolit numeroase abisuri, din calcul și instinct de conservare” (I, 66). Așadar, singurătatea ca abis, în care Cioran se privește pe sine, dar de care se îndepărtează adesea, căutând o salvare în prezența celorlalți, în flecăreală, în frivolitate, în prezența mulțimii. În fine, dacă ar fi să invocăm cu adevărat soluțiile salvării, ar trebui să enumerăm mersul pe jos, munca fizică, peisajele, mai ales toamna, și... gramatica. Gramatica, îndoiala, scrisul, scepticismul sau ura. Iată, abrutizarea ca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
2: Tot în interesul artei? (pauză) Păi atunci de ce nu le-ai vorbit cheferiștilor, cheferistelor, despre minciuna în artă, în poezie? Poate c-ar fi avut ceva de învățat. El 1: Dar ce ai în seara asta! Ce e toată flecăreala asta fără rost?! Ea 2: Întîi și-ntîi nu e nici o flecăreală. Apoi are rost pentru că, măcar uneori, și flecăreala duce la adevăr. Deci, să recapitulăm flecăreala: unde ai fost în seara asta? La ce club spuneai? El 1: La Clubul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai vorbit cheferiștilor, cheferistelor, despre minciuna în artă, în poezie? Poate c-ar fi avut ceva de învățat. El 1: Dar ce ai în seara asta! Ce e toată flecăreala asta fără rost?! Ea 2: Întîi și-ntîi nu e nici o flecăreală. Apoi are rost pentru că, măcar uneori, și flecăreala duce la adevăr. Deci, să recapitulăm flecăreala: unde ai fost în seara asta? La ce club spuneai? El 1: La Clubul C.F.R. Ea 2: Minți. El 1: De ce crezi că mint? Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în poezie? Poate c-ar fi avut ceva de învățat. El 1: Dar ce ai în seara asta! Ce e toată flecăreala asta fără rost?! Ea 2: Întîi și-ntîi nu e nici o flecăreală. Apoi are rost pentru că, măcar uneori, și flecăreala duce la adevăr. Deci, să recapitulăm flecăreala: unde ai fost în seara asta? La ce club spuneai? El 1: La Clubul C.F.R. Ea 2: Minți. El 1: De ce crezi că mint? Ea 2: Pentru că minți. El 1: Dar ăsta-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ceva de învățat. El 1: Dar ce ai în seara asta! Ce e toată flecăreala asta fără rost?! Ea 2: Întîi și-ntîi nu e nici o flecăreală. Apoi are rost pentru că, măcar uneori, și flecăreala duce la adevăr. Deci, să recapitulăm flecăreala: unde ai fost în seara asta? La ce club spuneai? El 1: La Clubul C.F.R. Ea 2: Minți. El 1: De ce crezi că mint? Ea 2: Pentru că minți. El 1: Dar ăsta-i adevărul. Ea 2: În curînd o să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de judecată reprezintă uneori noi experiențe pe care le vor duce cu ei în satele de unde au venit, vor povesti pă țaniile prin care au trecut, vor da sfaturi novicilor. Fiecare împricinat poate fi un potențial popularizator al practicii judiciare. Flecăreala la cârciumă, la clacă sau la biserică difuzează rapid informațiile transmise, or, experiența unui proces este un lucru demn de reținut. Mahalagiii din București cunosc mai bine aceste practici și pentru că se află în imediata apropiere atât a administrației laice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
emigrate din Belgia și din Olanda 22. Caracterul simplist al tezei unei lupte între două sisteme, avansată de către partidele comuniste din Marea Britanie și din Scandinavia, este denunțat în mod expres. Așa cum va sublinia și o directivă internă belgiană: Gata cu flecărelile despre revoluție. Dar această unitate are o semnificație foarte deosebită: se pune problema desfășurării unei largi mișcări de masă de eliberare a spatelui frontului european de armatele fasciste, de fapt, trebuie ușurată lupta poporului sovietic. Cînd în toamna anului 1941
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mult s-au lăsat „lămuriți” sătenii atunci când se aducea vorba de „cotele obligatorii”, „colectările” și „impozitele în natură”, nu am aflat din nici un document cercetat dar putem opina că biata opincă românească nu era deloc entuziasmată și de încrezătoare în flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri politici, bine hrăniți, bine adăpați și bine plătiți, tot de ei, la urma urmei. În același mod triumfalist, Iacob scria la mașina din dotare următoarele perle propagandistice numai bune la uns orgoliile rănite ale ștabilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tov. Onofrei Maricica infirmieră stând cu ea de vorbă a refuzat să se reînscrie spunând că este foarte ocupată cu munca”. Iată că erau și oameni care țineau mai mult la bucata lor de pâine câștigată cu greu decât la flecăreala și discursurile găunos-insipide susținute de câțiva puturoși buni de gură. Românul sadea Bibi Spitzer, activist al biroului Plășii Negrești, raporta „onorabilei” asistențe cum că: „...se constată o îmbunătățire a muncii (care muncă? De lămurire, probabil, n.n.) în plasa noastră (...) iar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din saloanele capitalei, chiar de la începutul sejurului său în Principate că în orașul de pe malurile Dâmboviței tot timpul "se face dragoste sau se vorbește despre asta"44. Clasele superioare aveau așadar un anume dar al vorbirii, mai bine zis al flecărelii, dar oamenii nu spuneau nicicând ce gândeau. Era mai bine, spunea francezul, ca în Principate să nu vorbești deloc, căci totul putea fi răstălmăcit, întors pe toate fețele, interpretat, un singur cuvânt să fi spus și el se putea transforma
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în vreme de război, ca și de pace, urmă Pălăgieșu privindu-l scrutător, ca și cum ar fi vrut să-i zdrobească orice împotrivire. Acuma căzuși tu ca un bolovan într-o apă liniștită și ai tulburat-o. Ai dat prilej de flecăreală, de aprobări și dezaprobări, în sfârșit, tulburare și iar tulburare... Un ofițer care vine de pe front nu poate să aibă atitudinea ta fără a demoraliza pe unii și a ațâța pe alții, îți dai seama, cred, ce înseamnă asta?... Nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a conștiinței care să impună o anumită consecvență a gândurilor și a actelor, un vid sufletesc ce explică angrenarea în fapte lipsite de finalitate, în discuții interminabile, cu atât mai însuflețite cu cât sunt mai fără obiect și fără concluzie. Flecăreala continuă, apanaj al insului neautentic, condamnat la anonimat, întreține o atmosferă proprie inversării axiologice a evenimentelor, convertind nesemnificativul în senzațional și esențialul în banal, în "moft". Astfel, amicul Nae din Situațiunea acordă dimensiuni apocaliptice crizei economice și politice naționale, dar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]