113 matches
-
nivelul sistemului). Și, deși, în domeniul gramaticii, schimbările nu sunt la fel de frapante precum cele din lexic, totuși schimbările lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării "românești" a acestora, pot da indicii importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Nenumăratele schimbări din domeniul discursului au și ele diverse reflexe la nivel gramatical (precum frecvența neobișnuit de mare a unor forme și tipare sintactice, clișeizarea unor sintagme și a unor enunțuri; alunecări de sens și valori speciale ale unor forme
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
roz etc. vs. adjective variabile cu o terminație/desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbi ergative, verbul se acordă cu subiectul intranzitiv și cu obiectul tranzitiv, nu și cu subiectul tranzitiv (excepție: georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana). Prin urmare − arată Comrie (1973: 251−252) − se poate să fie adevărat că, în unele limbi, construcția ergativă s-a dezvoltat din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SOV au partiție personală, iar limbile VSO nu au, de obicei, partiție personală. Nash (1997: 137) formulează următoarea generalizare: Generalizarea persoană−timp: Partiția personală este atestată în limbile ergative în care subiectul proiecției VP poate fi asociat local cu categoria flexionară Timp. Această generalizare prezice că partiția personală nu e posibilă decât în limbile în care T este accesibil pentru agenții pronominali, iar această posibilitate este blocată în limbile cu centru final (head final). Partiția personală e atestată în limbi în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a amuți, a asurzi, a cheli, a clocoti, a crește, a decădea, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
După un eșec, se reapare în mod natural în public; (e) emisie de sunete, miros, substanțe: La saună, se asudă/se transpiră mult; (f) aspectuale: nu există nereflexive primare. Verbe de schimbare de stare ca a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni nu acceptă diateza impersonală pentru că nu pot avea subiect uman. Pentru unele verbe care descriu o configurație spațială (a apune, a asfinți, a bălti, a răsări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adjective este legată de inacuzativitate: adjectivele funcționează ca predicate inergative, pe când verbele corespunzătoare funcționează ca predicate inacuzative. Prin urmare, adjectivul și verbul au structuri argumentale diferite, apartenența la clasa verbului sau la clasa adjectivului nefiind un simplu fapt de morfologie flexionară. Cinque arată că alternanțelor verbale de tranzitivitate, de tipul (a) le corespunde un fenomen asemănător, sistematic, în domeniul adjectival (b): (a) Il capitano affondò la nave ' Căpitanul a scufundat vasul' La nave affondò ' Vasul s-a scufundat' (b) Gianni è
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se aplică în Sintaxă, Cazul acuzativ este absorbit de se/si. Mecanismul de reducere cazuală echivalează cu eliminarea componentului tematic al Cazului. Alegerea auxiliarului 'a fi' este efectul unei proceduri de verificare; reziduul de acuzativ este manipulat într-o proiecție flexionară. Operațiile de aritate reduc rolul tematic extern și acuzativul tematic, dar limbile care au și acuzativ structural trebuie să-l verifice prin a fi. 3.2. Relevanța selecției auxiliarului ca diagnostic inacuzativ a fost pusă la îndoială. Grimshaw (1987: 254
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă din familia nord-caucaziană, vorbită în Daghestan. 7 dialecte. 150 000 de vorbitori. Cazul genitiv are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
evoluează rapid în învățarea japonezei) part. evoluat, -ă nom. evoluarea (evoluatul − rar) A EXPIRA Laptele pasteurizat expiră în trei luni part. expirat, -ă (*om expirat aer curat) nom. expirarea A FERMENTA Vinul fermentează part. fermentat, -ă nom. fermentarea, fermentatul A FLEXIONA Substantivul flexionează după număr și caz (altă intrare, agentiv, tranz.: Ion flexionează un genunchi) part. flexionat, -ă nom. flexionarea (flexionatul − rar) A GERMINA Semințele germinează part. germinat, -ă nom. germinarea, germinatul A INVOLUA Omenirea involuează part. involuat, -ă nom. involuarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în învățarea japonezei) part. evoluat, -ă nom. evoluarea (evoluatul − rar) A EXPIRA Laptele pasteurizat expiră în trei luni part. expirat, -ă (*om expirat aer curat) nom. expirarea A FERMENTA Vinul fermentează part. fermentat, -ă nom. fermentarea, fermentatul A FLEXIONA Substantivul flexionează după număr și caz (altă intrare, agentiv, tranz.: Ion flexionează un genunchi) part. flexionat, -ă nom. flexionarea (flexionatul − rar) A GERMINA Semințele germinează part. germinat, -ă nom. germinarea, germinatul A INVOLUA Omenirea involuează part. involuat, -ă nom. involuarea A ÎMBOBOCI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A EXPIRA Laptele pasteurizat expiră în trei luni part. expirat, -ă (*om expirat aer curat) nom. expirarea A FERMENTA Vinul fermentează part. fermentat, -ă nom. fermentarea, fermentatul A FLEXIONA Substantivul flexionează după număr și caz (altă intrare, agentiv, tranz.: Ion flexionează un genunchi) part. flexionat, -ă nom. flexionarea (flexionatul − rar) A GERMINA Semințele germinează part. germinat, -ă nom. germinarea, germinatul A INVOLUA Omenirea involuează part. involuat, -ă nom. involuarea A ÎMBOBOCI Trandafirul japonez a îmbobocit part. îmbobocit, -ă nom. îmbobocirea (îmbobocitul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (în mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc în limbajul mimico-gestual, astfel încât nu mai recunosc verbul în respectiva formă flexionară. De exemplu în forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se înregistrează confuzia între forme omografe ale indicativului
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]