1,201 matches
-
cuvânt neobișnuite pentru limba sârbă, se intercalează vocală a, de exemplu la nominativul singular al substantivelor și adjectivelor masculine, care nu are desinența, si care s-ar termină în asemenea consoane. Un astfel de cuvânt este "borac" „luptător”. În cursul flexiunii, a dispare la formele la care pronunțarea grupului de consoane este ușurată de o vocală ce o urmează. Astfel, genitivul și acuzativul singular al acestui cuvânt este "borca" „al/a/ai/ale luptătorului, pe luptător”. A labil apare și între
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de asemenea, în legătură cu
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
după principiul verbului pe locul al doilea, ceea ce presupune faptul că verbul finit apare pe poziția secundară în propozițiile enunțiative principale. Morfologia limbii suedeze este asemănătoare cu cea a limbii engleze, în sensul că în limbă cuvintele au relativ puține flexiuni. Există două genuri, dar niciun caz gramatical, și se face distincție între plural și singular. Analize mai vechi indică prezența cazurilor nominativ și genitiv și de asemenea există câteva urme ale cazurilor acuzativ și dativ. Adjectivele sunt comparate ca în
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
fi urmărită plecând încă de la nordica veche. Multe dintre dialectele rurale vorbite în orașele mici ca Orsa din zona Dalarna sau Närpes din Österbotten, prezintă aspecte fonetice și gramaticale foarte distincte, cum ar fi forma de plural a verbelor sau flexiunile arhaice ale cazurilor. Aceste dialecte sunt cel mai adesea foarte greu de înțeles pentru suedezii din alte regiuni, dar majoritatea vorbitorilor sunt și fluenți în suedeză standard. Unele dialecte sunt atât de localizate geografic încât sunt limitate unor anumite parohii
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
face referire la „acel pește”, într-un mod mai abstract; "fisken" este forma hotărâtă „peștele”. În anumite cazuri, forma hotărâtă indică posesia, cum de exemplu se observă în construcția "jag måste tvätta håret" („Trebuie să"-mi" spăl părul”). Adjectivele au flexiunea în funcție de două declinații - nehotărât/indefinit sau hotărât/definit - și trebuie să se acorde cu substantivul pe care îl determină în număr și gen. Formele nehotărâte de neutru și plural al adjectivului sunt de obicei formate prin adăugarea unui sufix ("-t
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
patru unități topografice principale, de la vest la est: Dinspre limita vestică se produce o coborâre abruptă către est, denumită Treapta superioară a deșertului Iudeei. Aceasta se divide de la nord la sud în patru sectoare principale: Altitudinea maximă a treptei în flexiune este de 970 metri la Beni Naim, iar cea minimă - 500 metri, în zona Nahal Prat. Diferența maximă de altitudini între culme și poale, este de 500 metri,în bazinul superior al pârâului Nahal Arugot,iar diferența minimă este de
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
până la 15 grade, existând locuri unde este de numai 5 grade. Platoul deșertului Iudeei este sectorul cel mai vast al acestuia, care acoperă cea mai mare suprafață a sa. Limita lui de vest este reprezentată de poalele Treptei superioare în flexiune. Limita lui de est, de a lungul liniei de separație dintre structura stâncoasă moale a platoului și cea de calcar a Platformei marginale de est. Platoul are o structură sinclinală, dar posedă câteva mici anticlinale (cele mai însemnate dintre ele
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
în zona Nahal Kedem). Are forma unei table netede, un pic înclinată spre est, fiind tăiată tot la câțiva kilometri de defileele adânci ale pâraielor. În sud Platforma marginală nu este delimitată de Taluzul faliilor, ci descinde o treaptă în flexiune bruscă către Marea Moartă. Taluzul sau Panta faliilor este treapta inferioară, având diferența de altitudine cea mai mare și mai abruptă față de unitatea precedentă. Marginea stâncoasă reprezintă limita vestică a unității, iar limita de est este formată de linia de
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
Diferența de altitudini dintre vârful stâncii și baza ei variază între 250-670 m. Panta este foarte bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului Hatzetzon), iar cea minimă 27 grade (în zona pârâului Nahal Rahaf). Pe Treapta superioară „în flexiune” domină modul flexiunii, și nu există stânci de refracție. Unghiul de deviere a straturilor de stâncă este ascuțit și paralel cu unghiul povărnișului. Majoritatea pâraielor coboară paralel cu versantul și nu pătrund în adâncime. Câteva pâraie au reușit însă să
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
dintre vârful stâncii și baza ei variază între 250-670 m. Panta este foarte bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului Hatzetzon), iar cea minimă 27 grade (în zona pârâului Nahal Rahaf). Pe Treapta superioară „în flexiune” domină modul flexiunii, și nu există stânci de refracție. Unghiul de deviere a straturilor de stâncă este ascuțit și paralel cu unghiul povărnișului. Majoritatea pâraielor coboară paralel cu versantul și nu pătrund în adâncime. Câteva pâraie au reușit însă să pătrundă în stânca
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
important să observeze că ordinea cuvintelor în propoziție nu și-a schimbat așa semnificativ în nicio limbă înrudită. Înfluența latină și romanică (în special a limbii franceze) este și vizibilă în formare a cuvintelor și, la nivelul mai scăzut, în flexiune. De obicei, sistemul părților de vorbire a limbii poloneze se împărțește în zece clase - trei flexionare, două parțial flexionare și cinci neflexionare: Există și alte clasificări, folosite în lucrărire știintifice, mai ales lingvistice, dar și filologice, cum ar fi clasificare
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
Utilizarea dualului s-a restrâns în curs de dezvoltare a limbii vorbite și dispărea subsecvent din limbă literară. Unică limbă slavă care și-a păstrat dualul este slovenă — în poloneza se poate totuși observa niște rămășițe ale acestui număr în flexiunea neregulară la plural a cuvintelor legate de părțile corpului uman. Două cuvinte și-au păstrat dualul alături de pluralul standard — "oko" (ochi) și "ucho" (ureche). Paradigma duală este folosită în referință la organe iar paradigma plurală — cu toate alte semnificări ale
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
care se diferențiază de araba vorbită printr-o trăsătură considerată un fel de marcă de noblețe: mărcile de de caz și de mod ce apăreau sub forma desinențelor în cazul substantivelor și verbelor. Aceste mărci (în arabă "al ‘I’rab" - „flexiune desinențială cazuală și modală) caracterizau limba beduinilor ca având o înaltă ținută în raport cu celelalte forme de arabă. O altă trăsătură a beduinilor, dar și a altor arabi pe care o subliniază al-Ğahiz este înțelepciunea, "hikma" pe care o pune în
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
(n. 17 octombrie 1938 în Varșovia)- lingvist polonez de polonistică, în special interesat de principiile formale ale limbii polone, cum ar fi flexiunea și sintaxa, dar și de lexicografie. A contribuit enorm la dezvoltarea instrumentelor și resurselor de formare computerizată a limbii polone, în special a flexiunii: mulțumită lui a luat ființă „Indexul schematic "a tergo" a formelor exprimate poloneze” început de către Jan
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
lingvist polonez de polonistică, în special interesat de principiile formale ale limbii polone, cum ar fi flexiunea și sintaxa, dar și de lexicografie. A contribuit enorm la dezvoltarea instrumentelor și resurselor de formare computerizată a limbii polone, în special a flexiunii: mulțumită lui a luat ființă „Indexul schematic "a tergo" a formelor exprimate poloneze” început de către Jan Tokarski. Ultimul proiect de echipă în acest domeniu este „Dicționarul gramaticii limbii polone”. (http://sgjp.pl/). Totodată și-a adus contribuția la formarea „Dicționarului
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
Fața superioară a colului este neregulată, curbată medial, și prezintă, imediat înaintea șanțului trohleei, o depresiune mai mult sau mai puțin profundă concavă, numită fosa cribriformă, ciuruită de găuri vasculare, unde se așază partea anterioară a tibiei în mișcărilor de flexiune a gambei pe picior. Parte medială a feței superioare a colului este înclinată medial datorită rotirii capului talusului. Pe versantul posterior al crestei cervicală transversală se inseră capsula articulară a articulației talocrurale, iar pe versantul său anterior capsula articulară a
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
se dezvolte pe fața superioară a colului talusului o fetișoară, numită "fațetă de ghemuire" sau "fațetă de genuflexiune" (în engleză: "squatting facet", în franceză: "facette d'accroupissement"), care vine în contact cu marginea anterioară a epifizei distale a tibiei în timpul flexiunii dorsale exagerate a piciorului și poate fi dublă. Fațetă de genuflexiune se află în continuitate cu fața trohleară, este concavă anteroposterior și este îndreptată în sus și, uneori, înapoi; ea este situată cel mai adesea în porțiunea laterală a feței
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ele. Frecvența apariției fațetei de extensie laterale a feței superioare trohleare este 17% în populația europeană și 54,6% în populația din India. Față de extensie laterală trebuie diferențiată de fațetă de genuflexiune. Față de extensie laterală continuă convexitatea feței trohleare. În timpul flexiunii dorsale, această fațetă va stabili un contact cu capătul inferior al epifizei distale a tibiei dar nu cu marginea sa anterioară. "Fața anterioară a talusului" prezintă "capul talusului" ("Caput tali"). Capul este o proeminență ovală, cu axul mare transversal. El
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sens, deși toate se referă la o persoană. Din punctul de vedere al formei, în limba română pronumele nehotărâte pot fi: Din punctul de vedere al folosirii ca pronume și/sau ca adjectiv pronominal, avem: Din punctul de vedere al flexiunii, pronumele și adjectivele nehotărâte pot fi: Pronumele nehotărâte pot exprima diverse părți de propoziție, aceleași pe care le poate exprima un substantiv: Adjectivele pronominale nehotărâte îndeplinesc totdeauna funcția de atribut adjectival: Fiecare lucru își are rostul său", "triunghi oarecare, "Asta
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
arabe în trei categorii formale: "ism" (nume), "fi‘l" (verb) și "ḥarf" (particulă). Particulele sunt invariabile, dar "ism" și "ḥarf" au terminații variabile. Cuvintele sunt analizate în funcție de locul lor în vorbire ("mawḍi‘ fi-l-kalăm"). Sībawayhi introduce conceptele de "’i‘irăb" ("declinare, flexiune") și "‘ămil" ("operator"). Sunt expuse toate schemele lexicale cunoscute pentru nume, verbe și particule, grupate după numărul de consoane radicale (minimum două, maximum cinci). De asemenea, este discutată în detaliu derivarea ("ištiqăq"). Secțiunea dedicată morfologiei arabe ocupă aproximativ jumătate din
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
nenumărate instanțe de avizare - oameni la fel de tineri și care, fiecare cu propria competență, pot adăuga sau scădea din textul inițial. Cam cum s-a constituit Vechiul Testament... În așa fel încât, la sfârșit, nu recunoșteai un editor, ci mai mulți editori, flexiunile nu erau ale editorilor, ci ale nenumăraților „avizatori” care interveneau pe text. Responsabilitatea finală aparține ministrului. Și atunci, optezi: primo, nu te atingi de text și îl lași să treacă. N-ai risc, dar n-ai nici memorie. Sau te
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
să luăm în calcul această opțiune. Ne concentrăm total pe obținerea calității de membru al UE la 1 ianuarie 2007. Pentru noi, acest punct este, stilistic vorbind, ori victoria, ori moartea. 1 februarie 2006, Trouw, Olanda „Politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nici gimnastică acrobatică”tc "„Politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nici gimnastică acrobatică”" Mircea Zamfir: Doar câțiva kilometri despart redacția BBC de clădirea care adăpostește Ministerul de Externe, probabil vreo trei, dar dacă vii când este aglomerație pe străzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
obținerea calității de membru al UE la 1 ianuarie 2007. Pentru noi, acest punct este, stilistic vorbind, ori victoria, ori moartea. 1 februarie 2006, Trouw, Olanda „Politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nici gimnastică acrobatică”tc "„Politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nici gimnastică acrobatică”" Mircea Zamfir: Doar câțiva kilometri despart redacția BBC de clădirea care adăpostește Ministerul de Externe, probabil vreo trei, dar dacă vii când este aglomerație pe străzi, ceea ce în București nu e un lucru... Mihai-Răzvan Ungureanu: ...neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
exemplu, domnul Ioan Talpeș, chiar la BBC, spunea că ar fi fost, ar fi văzut o mișcare ceva mai energică din partea Externelor, a domnului Băsescu. Mihai-Răzvan Ungureanu: Trebuie să ne înțelegem asupra unei chestiuni de principiu: politica externă nu înseamnă flexiune musculară, nu înseamnă nici gimnastică acrobatică și nu înseamnă nici prestidigitație. Politica externă este politica în care proiectul, odată construit, proiectul care reprezintă cu totul interesele statului român, este pus în practică și dus la bun sfârșit prin mijloacele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]