181 matches
-
ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de pildă, domnitorul Grigore II Ghica ieșea cu suita la iarbă verde la întreceri de tir cu arcul și cu sîneața (flinta). Evenimentul se transforma într-o adevărată serbare cîmpenească, boierii fiind însoțiți de "mulți pehlivani și măscărici", "zăbovindu-se cu naiuri și nagarale" și desfătîndu-se cu "cîntece hagimești ș= orientaleț".5 În 1806, fiind în călătorie de nuntă la Viena, hatmanul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate și ținč flintele suptu mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert de ceas, și au lucit soare cu mare hierbinețală, cumu-i în luna lui iulie... Mai pre mari ploi se băteau rușii cu suedezii luptând în mantale
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert de ceas, și au lucit soare cu mare hierbinețală, cumu-i în luna lui iulie... Mai pre mari ploi se băteau rușii cu suedezii luptând în mantale, cu flinta purtată sub manta: epică de la miază-noapte, admirabil tablou gherier. în acest moment întră în acțiune generalul Vitman, un german care lupta în statul major al țarului. El se prezintă în fața lui Petru cel Mare în culmea iritării, neținând seama de
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
necazuri cu justiția. El însuși a primit o citație - nu știe despre ce e vorba. Dar ceva serios nu poate fi. Și altă bombă: se efectuează percheziții prin aceste noi și falnice case. Necunoscuți cu ciorapul tras pe mutră și flinte la brâu dau năvală în casa ta, altarul cugetului tău curat, sancta sanctorum, pe latinește -, dau buzna în vizuina în care trăiai pașnic în halat de mătase și papuci de catifea, când nu în trening, și cu năpusteală încep să
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
moarte. Jack Sparrow și căpitanul Barbossa pornesc în căutarea iluzoriei Fântâni a Tinereții, dar ei află că nu sunt singurii în căutarea acesteia. Ei vor trebui să lupte cu un oponent periculos, care dispune de o tehnologie net superioară săbiilor, flintelor, tunurilor și corăbiilor celor doi pirați: Blackbeard, un pirat cu renume, care este de asemenea în căutarea ei. Când căpitanul Jack Sparrow își intersectează traseul cu o femeie din trecutul său (Penelope Cruz), el nu este sigur dacă este dragoste
Unde mergem în weekend () [Corola-journal/Journalistic/26376_a_27701]
-
a spinare, ia așa, ca să-ți mai treacă de dorul strămoșilor". în cursul veacului XX, vînătorii-poeți vor deveni tot mai radicali în opțiunea lor estetizantă. în ciuda aparențelor amenințătoare și severe, acțiunea cinegetică descrie, la Vladimir Streinu, un ritual cvasireligios: Cu flintă grea, cu tolbă și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și statornic Vegheat de luminoșii ochi mari căpriorești, Gălbii ca untdelemnul în sfinte albe cești. ...Și-apoi cu flintă, tolbă și corn la cingătoare, Mă-ntorc de la vestita-mi temută vînătoare. Pe un drum înrudit va păși mai tîrziu poetul Ștefan Aug. Doinaș. Decorul silvestru îi deschide acestuia poarta ascensiunii supreme, vegheată și călăuzită de blîndele făpturi ale codrului
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
bolind, licărește speranța, // nătărău, neochind tragi cocoșul, / sperii, gonești stele verzi, cimilituri / dosite în pînzele zdrențuite / ale verdelui verde, // de-acum umezeli, melci aburoși,/ mîl spănăriș, talaș lenevos, / fum și iar fum de iarbă de pușcă / din de-o, drace, flintă cu smintă" (Melci aburoși). Figurile voit neglijente, "țepoase", rebarbative, absorb asemenea unui burete programatele afecte depresive, legate de un prezumat regret al trecutului. În cvasitotalitatea textelor, Ion Davideanu se dovedește ironic, dintr-o funciară reținere față de aparențe, dintr-o țărănească
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
a murit. Pe Slăbănog îl caută gherila să-i facă de petrecanie. Așa stă treaba. Firește că nu se explică. Războiul ăsta nu mai are altă explicație decât pofta de a ucide. Porunca vine de-acolo, de sus: Voi ridicați flinta și trageți. Ochiți. Și toți ascultă. Da' de cine ascultă. Eu nu zic nimic. De fapt nu știe nimeni. Și n-o să știe niciodată. Se ucide pur și simplu din dorința de a trăi. Pentru a nu fi tu primul
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
merge pe orizontală, pe verticală, / peste Pacific face doar o escală...! / Nu bea, nu mănâncă, e pașnic, / am, cum se zice, „cal strașnic...!“ / Poeții cu cai vă pot spune mai mult - / de-aceea-s dispus să-i ascult... / „Calu-mi cu aripile flintelor / galopează pe zidul cuvintelor - / amprentele copitelor pe consoane de fân, / chiar după taifun, aprinse rămân...“; / „Mă duce-n toate părțile, / știe singur unde sunt porțile - / c-a tot galopat prin urechea universală: / arta hipică-i o mare scofală...!“ // „Eu n-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din mers de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te oprești s-o desprinzi cu mișcări tandre dintr-un cui ruginit flinta cu incrustații bizare moștenită din generație în generație s-o ștergi fin de tot aproape cu teamă ca nu cumva s-o doară să geamă apoi să ți-o arunci pe umeri și să ieși fredonând un cântec vag pe
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
gemeau de arme și trofee cinegetice. Pumnale cu tecile încrustate cu agate, lănci, halebarde și sulițe, iatagane încovoiate, săbii de toate soiurile, praștii și buzdugane, arbalete și arcuri din lemn de Tissa, diverse capcane stranii pentru animale mici, archebuze, muschete, flinte și carabine cu două țevi, toate luceau discret, fără ca nimic să trădeze ceva din violența pentru care au fost făurite. Tigvele rânjite cu herburi uriașe, blănurile de pe podea, ciudatele animale împăiate de prin colțuri creau o atmosferă de panopticum. Singura
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
stoluri, ca păsările călătoare, purtând pe aripile lor idei și proiecte și vise. Dar cum să le prinzi? Dacă ar fi ca fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi ca visele, le-aș învălmăși în mrejele somnului. Travestite în miraculoase inspirații, gândurile colindă prin eter, poposind, după vrere, în minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sepia, cenușii, aproape șterse, cu țărani și țărănci înțepeniți sub căciuli și broboade, cu vreo două nunți - a lui mama și a lui Tanti Sica, recunoșteam pozele, căci le aveam și noi în geanta roșie - și cu un militar cu flintă lungă, cu baionetă, mai înaltă decât el. Era tataie, Badislav Dumitru, care acum turna țuica fiartă în cănițele de lut, mici cât degetarele. Țopăiam prin pat, pe când oamenii mari se așezaseră pe scăunașele cu trei picioare, în jurul mesei rotunde și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Zăpada care-ncepuse să se depună, umedă și cristalină, se retrăgea din fața labelor zornăitoare care-și iveau falangele cu unghii pietrificate din străvechi opinci. Poarta bisericii era țintuită în fier și avea în blana ei groasă și crăpată urme de flinte și archebuze, pete de sânge, chirilice încrustate, blasfematorii, răzuite prost de cine știe ce popă din vechime. Hoitul babei Liubița, îngropată doar de-o săptămână, mișunând de viermișori albi și grași, se dădu aproape și pipăi poarta cu degete vinete. Clătină din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu alții ca el, banii primiți de mamă-sa de la căpitanul de pompieri. Își păstra paralele (și asta avea s-o facă până la moarte când, în 1899, un burjui din Garda Națională, ce abia știa cu ce parte trebuie îndreptată flinta-nainte, ce doborâse pe când încerca să treacă prin contrabandă, pe la bariera Rahovei, câteva kile de spirt ascunse într-o tocilă veche) într-o pungă palidă și tare ca pergamentul, la care ținea ca la ochii din cap, că doar venise
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o viață burgheză. De când locuiam în S., era obligatoriu să facem la fiecare sfârșit de săptămână o vizită la A., acasă la bunicul, unde mirosea a țigări de foi. De pe verandă intram în hol, unde atârnau în cuier puștile și flintele, iar câinele lui de vânătoare ne saluta scheunând, un cocker spaniel negru pe care-l îndrăgisem. Ne duceam în sufragerie ca să trăncănim acolo, la masă, ore în șir sub peisajele înrămate pe care tata-mare le primise în dar, cu prilejul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
spectatorii râdeau și ei, căci era clară făcătura. Nu mai vorbesc de scena din tranșee. Vine nu știu care general în vizită pe câmpul de luptă, Damian spune că mușchetarii sunt dragostea lui și smulge patetic, drept probă a eroismului lor, o flintă pusă într-un fel de snop. Dezastru! Flinta cu pricina era legată, evident, cu nailon de toate celelalte, care s-au năruit cu zgomot nebun pe toată scena, și era mare al dracului, cădeau pușcoacele una după alta, pas să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Nu mai vorbesc de scena din tranșee. Vine nu știu care general în vizită pe câmpul de luptă, Damian spune că mușchetarii sunt dragostea lui și smulge patetic, drept probă a eroismului lor, o flintă pusă într-un fel de snop. Dezastru! Flinta cu pricina era legată, evident, cu nailon de toate celelalte, care s-au năruit cu zgomot nebun pe toată scena, și era mare al dracului, cădeau pușcoacele una după alta, pas să le poți opri, iar noi ne dădeam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Erau destoinici în meșteșugul armelor, dar fără urmă de omenie. Mai toți turciți, umblau făloși în dulame roșii. Și, uite așa, în postul mare, când toaca bătea pentru denie, s-a dezlănțuit prăpădul. În cete, cu iataganele goale sau cu flintele încărcate, opreau caleștile și trecătorii, omorând fără alegere ca să curețe țara de boieri. A doua zi, în urma lor, prostimea umpluse ulițele. Grija că altul ar putea jefui mai mult pusese în mișcare o gloată în stare de orice. Bum, bum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țipete și gemete. Asediatorii aruncaseră lațul unui odgon de stâlpul porții; când apoi câțiva au sărit peste poartă și au deschis-o, Papa se găsea tocmai în grajduri. Acum se lupta îndârjit, dar nu se știe de unde un plumb de flintă îl nimeri în umărul drept și scăpă paloșul din mână. Pe loc trei seimeni se repeziră și, luându-l de brațe și de păr, îl scoaseră în drumul mare. Acolo, cu lovituri de iatagan îl hăcuiră până când din trupul ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și vlăguită, cu mare agitație. Toți ne-am pregătit cu marafeturile cele mai Înfricoșătoare căutând bucăți de lemn ce puteau fi apucate mai cumsecade, umplându-ne cartușierele și ranițele cu pietre de diferite mărimi. Câte unul, dintr-o curea de flintă, Își făcuse un bici, strașnic dacă-l mânuiai cu hotărâre. Cel puțin, În orele acelea de amurg, ne simțeam cu toții niște eroi, eu mai mult decât toți. Era atâțarea de dinaintea atacului, aspră, dureroasă, splendidă - adio, frumoasa mea, adio, aspră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Hiram, asasinat În chip nelegiuit”.(n.tr.) * Traduse literal, numele respective Înseamnă: „Mulțumesc lui Dumnezeu” și, respectiv, „Domnul fie cu tine”. (n.t.) ** Diotallevi, În traducere literală, Înseamnă „Dumnezeu să te crească”. (n.t.) Tipurile de arme menționate În text: flinta era un fel de carabină cu baionetă Încorporată, pușca nouăzeci și unu era vechea pușcă folosită În primul război mondial și aflată Încă În dotarea armatei italiene În cel de-al doilea, Garand-ul e arma cu repetiție a trupelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Am spus mai devreme că știa foarte bine cum să vorbească. Am văzut chipul lui Josăphine făcându-se roșu ca un bujor, în timp ce în ochi îi apăru o scânteie ucigătoare. Cu siguranță că, dacă ar fi avut în mână o flintă sau un cuțit, Mierck ar fi ajuns numaidecât pe lumea cealaltă. Ucidem mult într-o zi, fără să ne dăm seama, în gând și în cuvinte. Prin comparație cu toate aceste crime abstracte, asasinatele adevărate sunt mult mai puțin numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
făcură cu ochiul. Hicks nu avea cui să-i facă cu ochiul și nici criblor pe care să-l încarce pe ascuns, dar avea în schimb un toc cilindric fixat pe cătușeala ținutei de luptă. Îl desfăcu și scoase o flintă de calibrul 12 în timp ce Hudson îl privea cu interes, caporalul își închidea la loc platoșa, prinse patul relicvei bine întreținute și o încărcă. ― Unde-ai găsit-o, Hicks? Când am văzut umflătura aia am crezut că ai luat o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]