112 matches
-
de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popina (preistorie), Săveni - La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie), Platonești - tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica-Grâdiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni -Orașul de Floci (civilizație medievală, locul de naștere al marelui Mihai Voievod Viteazul). Cuprinde un număr de 6882 piese, din următoarele categorii: Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparținând unor personalități originare din lalomița, sau a căror activitate este legată de aceste locuri. Este
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
Severin, Bistrița, Buzău, Târgu Jiu, Râmnic, Câmpulung, Pitești, Russenart, Giurgiu, Brăila, Turnu) erau legate de drumuri pentru negustori și cărăuși. Principalul drum comercial al vremii era cel dintre Bran și Brăila, pe ruta Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor. Totodată, aici se regăseau și negustorii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Brașov. Cel mai important drum comercial, pe care brașovenii erau obligați să-l urmeze, făcea legătura între Bran și Brăila, trecând prin Cetatea Dâmbovița, Rucăr, Câmpulung, Târgoviște și Târgșor. Ei mai puteau opta ca destinație finală pentru portul Orașului de Floci. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, și erau aduși meșteri specializați (arhitecți, zidari, meșteri de sulinare și heleștee etc.). În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Vămile erau plătite de către negustori numai în cazul mărfurilor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
ale căror negustori își ancorau vasele în portul Licostomo. De la aceștia din urmă Țara Românească importa mărfurile orientale (stofe scumpe, mirodenii, parfumuri etc.) și exporta ceară, miere, blănuri, etc. Vadurile de peste Dunăre erau la ostrovul Lopatna (lângă Brăila), Orașul de Floci, Dârstor, Giurgiu, Șiștova, Nicopole, Țimbru și Calafat-Vidin (punct esențial în comerțul cu Raguza). În toate aceste puncte se aflau schele pe ambele maluri ale fluviului. Comerțul sud-dunărean s-a intensificat după cucerirea Bulgariei de către turci. Este de menționat faptul că
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
fruntea alianței se află Sigismund Báthory. În 1594 a izbucnit revolte cele două țări românești. Creditorii levantini au fost uciși, garnizoană otomană a Bucureștiului și cea de pe Dunăre au fost nimicite. S-au purtat lupte la Giurgiu, Silistra, Târgul de Floci și Hârșova. La Instanbul, sultanul, mâniat, a decis sschimbarea domnitorilor, pe Bogdan în Țara Românească, și pe Ștefan Surdul în Moldova. Pentru a-i susține la tron, au fost trimise două armate, fiind chemați și tătarii. Au urmat o serie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
comunei este de 6846 ha.(68,46 km.²)din care: 477 ha.( 4,77 km.²) reprezintă intravilanul iar 6369 ha.( 63,69 km.²) extravilanul. Valea Râului Ialomița a constituit o importantă cale de legătură comercială care ducea spre Orașul de Floci, cunoscut târg la gura de vărsare a râului Ialomiței în Dunăre, unde locuitorii își vindeau surplusul de produse. În prezent comuna este străbătută de DJ 201 modernizat care îi asigură o legătură rapidă cu reședința județului aflată la o distanță
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
hotar de miazănoapte Siretul, a cărui albie veche venea însă mai spre sud decât cea de azi. Spre apus se mărginea cu județele Râmnicul Sărat și Buzău, iar spre miazăzi cu județul Ialomița, a cărui capitală era la Orașul de Floci sau, cum i se spunea mai pe scurt, la Oraș. Înspre răsărit, hotarul îl forma Dunărea Veche, dincolo de care era Dobrogea; „balta” întra deci în întregime în componența județului Brăila. Ori de cîte ori Brăila e pomenită în cronicile moldovenești
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
la loc hotarul. Știm faptele din povestirea, detaliată și expresivă, a cronicii lui Radu Popescu. Iată cum înfațișează ea aceste fapte: „turcii, brăileanii și dârstoreanii trecuseră hotarele țării care le ținea, țara d-început și să tindea brăileanii până la orașul Flocii, pe baltă în sus, și despre Râmnic și Buzău să tindea până în apa Buzăului, de stăpânia pământul și satele și pusese subași prin sate și scaune pe baltă de lua vama din toate ceale de esa din bălți și lua
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
mileniului creștin; curtea domnească este singurul edificiu de acest tip accesibil unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcții moderne; târgul medieval este, de asemenea, nederanjat de construcții moderne constituind un excelent potențial de comparație cu descoperirile realizate în Orașul de Floci (Giurgeni, județul Ialomița). Situl arheologic este declarat monument istoric, având .
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
drumul tătăresc, odată cu consolidarea autorității statale a Moldovei, drumul a trecut din nordul țării spre Cetatea Albă și Chilia. În schimb, drumul ce străbătea Țara Românească trecea prin pasurile Turnu Roșu și Bran, și se termina în Brăila, Cetatea de Floci și Giurgiu. Un alt drum lega Transilvania de Adriatica, mărfurile fiind transportate de raguzani (Ragusa este actualul Dubrovnik), nodul comercial cel mai important fiind la Vidin. Între drumurile care parcurgeau cele două țări nu era însă nici o legătură, iar cele
Dualismul politic românesc () [Corola-website/Science/335325_a_336654]
-
lui Matei Basarab Voievod și a soției sale Elena întru...... când preumblatu-s-a pe aici”" (descifrată de preotul Iulian Munteanu). Desigur crucea a fost ridicată în cinstea lui Matei Basarab și a doamnei Elena, în amintirea vizitei lor la Cetatea de Floci, care în vremea aceea era în floarea comerțului. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Județul Ialomița - la nr. crt. 213, .
Crucea de la Chirana () [Corola-website/Science/332704_a_334033]
-
primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe zid și ferestre mari întru lauda meseriei apuse a mecanicilor e năpădită de iarbă sau răsare din iarbă ca o catedrală ca un prun în floare ca flocii înspumați dintre picioarele tale răscrăcărate azi e nelocuită ce-i drept cheia e-n broască pe dinăuntru dinăuntru se mai poate citi pe tăbliță că-i INTERZIS deasupra cocoloașelor de vopsea verde gudronată și totuși soarele dogorește încins pe pompele
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]