115 matches
-
Trebuie să fie criminali, cu teancurile lor de bani, cu porcăriile pe care le scot pe gură, cu fețele lor crude, bronzate. Și eu sunt unul dintr-ăștia Și eu sunt unul dintre ei, alb sau cel puțin alburiu, cu floci pe cap și mâna cenușie pe portiera Fiasco-ului, cu privirea pe semafor, și imbecilizat din cauza abuzurilor - dar cu bani. Am bani, dar nu-i pot controla: Fielding îmi dă tot mai mulți Banii, cred că sunt incontrolabili. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
hotărâtoare, într-un spirit revoluționar și militant". Își dezbrăcă fluierând blana, coada, coarnele și copitele și săpă grăbit cu un cuțitaș o groapă măruntă, împingîndu-și înăuntru accesoriile făcute sul, învelite în blana cu păr negru, lucind murdar și stins precum floacele unui câine, înnodate strâns cu mânecile fără manșete, și astupîndu-și-le cu mișcările ritmate ale unui parașutist ce-și îngroapă parașuta și stația de emisie-recepție, imediat ce-a fost desantat în teritoriul dușman. Bătători cu talpa bulgării pământului răvășit și scuipă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lepădau prin magazii. Se umplea mahalaua de mâțe. 212 Apoi dădea strechea în câini. Turbau, nu alta. Ieșeau cu toții, și mici și mari, rupând lanțurile și gardurile. Câte douăzeci după coada unei cățele. Și să-i fi văzut! își trențuiau floacele. Al lui Gogu, cu ceata, pleca spre Grant sau spre Tarapana. O săptămână nu le ajungea. Treceau în galop prin grădini, de-a dreptul peste malurile abia înverzite, acoperite cu gunoaie, și de acolo, de sus, pe lângă țevile unsuroase, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de peste drum. Femeile, atât de vorbărețe altădată, nu scoteau un cuvânt. Geamurile negre, cu perdelele lăsate nu scăpau nici o lumină. Era frig, într-o zi de iarnă, spre seară. Cerul, mort, încremenit, ca o pătură înghețată. Din el scăpau niște floace albe de zăpadă, rar, parcă fără chef. Câteva sute de oameni așteptau nemișcați în fața porții: muierile, cu broboade negre așternute pe obraz și cu pumnul strâns; în spate, bărbații, mestecând tutunul între fălci sau aprinzând țigările unul de la altul. Din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spre camioanele deșertate. Făcuseră focuri alături, și fumul atârna destrămat peste crestele gropii. Aglica pierise. Mai rămăsese o creastă de ciulini uscați și buburoși. - Uite câinii, Paraschive! spuse ăl bătrân. Dulăii urcau în goană poteca. Erau ogărîți și mușcați. Atârnau floacele de pe ei. Trecură. - Și ce soare! zise pungașul. Urât e la pârnaie, Treanță! Ridică un bolovan și-l aruncă după ceată. Codoșul se scarpină după ceafă și începu să fluiere. Îi era cald și bine. Se mișcau alene, slăbiți de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de pe scrinuri, miorlăind să iasă afară, că-i podidise și pe ei arșița înșelătoare a primei călduri. - O, că vin! făcea muierea din casă. În salcâmii lustruiți de crivăț se posomora cerul cât era el de albastru, numai cu niște floace albe călătoare, ca spuma mării. Pe poteci, dinspre groapă, sosea-sosea și baba Mița, în fusta ei de astăvară, numai flori, cu un batic negru legat sub bărbia ascuțită. Să se fi înțeles, și nu credeai că pică tocmai acum. Drumurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
există stiliști și decoratori de interioare care vor ști să găsească tonurile și irizările potrivite. Aș putea totuși să vă dezvălui că, periat în fiecare dimineață cu o perie de nuc, părul de sub axilă și cel pubian - ça veut dire flocii - prind o nuanță delicată de acaju. De asemenea, pielea-tapiserie trebuie clătită după spălare cu oleacă de oțet de mere. De când mă știu am avut probleme cu mătreața. Mă doare cotul, dar nu mai simt absolut nimic din cele ale fundului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de la bloc apariția unei noi reviste de artă, cu mare audiență În rîndul maselor, Prostituția. Textele excelent scrise, de largă respirație, cu un ritm debordant, atacînd teme esențiale, sînt splendide bijuterii. Unul dintre cele mai frumoase eseuri se numește Trei floci S.A. Ținuta grafică deosebită face ca reproducerile să se prezinte ochiului Înlăcrimat Într-o naturală stare de sălbăticie. Încercînd să relanseze interesul pentru literatura de calitate, revista transcrie scenariul de la baza răsunătorului film de succes Emmanuelle, ce continuă să ruleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sub saltele/ Ca să le sorb cerescul lor parfum,/ Cu nara dilatată, cu ochi umezi/ Cu inima făcând trans-bara-bum!// O, servitoare, dulce servitoare/ Când adormeai în terfe și sudori,/ M-apropiam de tine cu sfială/ Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori.// Aveai mamela bleagă cât ceaunul/ Și la mijloc cu sfârcul urduros./ Ți le-am zărit pe geam într-o amiază/ Când să le speli într-un lighean le-ai scos" etc. (Suprema servitoare). La polul opus, înregistrăm o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comerciale urmau firul apelor curgătoare. Pe aceste drumuri au circulat, periodic, ciobanii cu turmele lor, călugării cu troițele lor și cu mănăstirile lor. De exemplu, Drumul Făgărașului de mai târziu, cobora la Târgoviște și urma valea Ialomiței până la Târgul de Floci sau Piua-Pietrii. Exceptând acești factori, reprezentarea din copilărie a monahului dobrogean corespunde unui relief de câmpie, deschis vânturilor potrivnice ale Bărăganului. În Prefața scrisă la Epistola către Succesus a Sfântului Chiril al Alexandriei, tradusă în latinește, Dionisie Exiguul aduce un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
către răsărit, în lunca comună. Iar Ialomița și-a măturat pur și simplu zona de vărsare prin oscilații periodice ale gurii sale, distrugând astfel vestigiile unui important oraș-port medieval, cu biserici, hanuri și o cetățuie la malul Dunării, Orașul de Floci. Sunt foarte edificatoare pentru reconstituirea istorică a acestor schimbări în primul rând hărțile militare austriece ale lui Schwantz (din 1723) și Specht (din 1790-1791), dar și hărți mai recente 4. O astfel de schimbare oscilantă la gura Prutului a format
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe vremea lui Herodot, ca sciții, dar până la începutul secolului nostru, ca oieri din subcarpați, și mai ales din Transilvania - mărgineni, bârsani etc. Pentru aceștia, cursul de apă al Ialomiței era sursa de apă pentru traversarea Bărăganului către Orașul de Floci și Vadul Oii, sau peste Balta Borcii, pe drumul roman dintre Burdușani și Capidava, pe calea transhumanței în Dobrogea, sau mult mai departe, prin stepa nord-pontică către Volga și Caucaz. Buzăul important afluent al Siretului este semnalat în literatura antică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în analiza rolleriană a cazuisticii Mihai Viteazul. În primul rând, viitorul domnitor al celor trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8. Ansamblul de vestigii Municipiul Iași Iași medievale din vatra orașului j)9. Fundațiile bisericii Comuna Giulești, satul Giulești Maramureș cneziale a lui Dragoș Vodă j)10. Cetatea Nouă a Romanului Comuna Sagna, satul Gâdinți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]