118 matches
-
o stafie. Împleticindu-mă spre bucătărie, am trecut de menajera care aspira în camera de zi și am călcat pe urmele de picioare care păreau să fi fost ștampilate în cenușă pe mocheta bej, care în dimineața asta părea mai flocoasă și mai închisă la culoare decât de obicei. Stafia ce pășea prin camera de zi se opri când observă aranjamentul straniu al mobilei. Canapeaua secționabilă, scaunele Le Corbusier și mesele, toate fuseseră rearanjate pentru petrecere, însă acest nou decor îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
râtul discul portocaliu. Înapoi în casă am observat că mobila din camera de zi fusese mutată în poziția originală. Cu toate astea mă simțeam de parcă aș fi perceput încăperea dintr-un unghi nefamiliar. Covorul arăta mai închis la culoare, mai flocos, iar bejul pal se transformase în ceva care dădea spre culoarea fânului, chiar verde - iar faptul că fusese aspirat dimineața nu îndepărtase urmele de pași întipărite pe el. Am atins-o pe una cu piciorul - mare și cenușie - și încercam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
atunci când m-am gândit că poate nici nu încercase să intre. Am dus paharul urină cu multă atenție la baie, observând din nou mocheta mai închisă la culoare de sub pașii mei - bejul dând acum într-un verde pal, și mai flocoasă (prima reacție: mocheta crește). Rosa aspira cu aspiratorul Hoover insistând asupra unei zone anume. M-am apropiat cu mare grijă, până când am văzut urmele pașilor cu cenușă și m-am gândit: de ce oare nu le aspirase ieri? Când Rosa și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
imaginea tatălui meu: avea fața albă, ochii închiși împăciuitor, iar gura doar o linie care se deschise curând, urlând. Mintea mea continua să-și șoptească sieși, iar în amintirile mele totul era acolo - casa cu stucatură roz, mocheta verde și flocoasă, chiloții de baie din Mauna Kea, vecinii noștri Susan și Bill Allen - și puteam zări mașina crem 450 SL rulând pe benzile unei autostrăzi străjuite de portocali și lămâi, gonind spre o rampă de ieșire nu foarte departe de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bucuros de prezența mea. Dispăruse orice urmă de reticență agresivă care emanase din el ori de câte ori intram în câmpul lui vizual. Dar nu m-am putut concentra prea mult asupra câinelui din moment ce camera de zi se schimbase atât de miraculos. Verdele flocos redevenise bejul gazon, iar draperiile din 1976 din dreptul ferestrei (doar cu câteva zile în urmă) dispăruseră, iar mobile era aranjată ca atunci când ne mutasem aici. Am închis ochii și am gândit: mulțumesc. Exista un viitor (deși nu în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ciobanul bătrân și vesel, aproape omonim cu mine, fiindcă Îl cheamă Beldiman, cu care intru În vorbă din drum pe șoseaua Bonaparte, Își mână, fluierându-le pe Înțelesul lor, turma de oi, măgarul Împovărat cu tarhatul ciobănesc al târlei, câinii flocoși și Îngândurați, cu toții În plină transhumanță și astăzi, ca acuma o mie de ani, de la munte spre ostroavele de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților și printre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei de ceramică țărănească, atât de hieratici, smălțuiți În verde de aramă coclită, la fel ca și faraonoaicele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu alergatul de colo-colo la ceasul când babele mai miloase aduceau mâncare și cu hârjoana, în restul timpului. Hingherii, nimeni nu se știe din al cui ordin, au schimbat într-o noapte raportul de forțe între haite. Becali, un ciobănesc flocos și cu coada sus, i-a luat jumătate dintre șarlele lui Vadim, un cățelandru colțos care latră tot timpul, dar de mușcat n-a mușcat încă pe nimeni; potăile liberale, care-și fac veacul lângă hala de carne, au început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Urina, produsul ce se elimină prin rinichi, nu trebuie să cauzeze durere când părăsește corpul, nici să aibă o căldură izbitoare. Ea trebuie să aibă culoarea galbenă precum chihlimbarul, nu trebuie Însă niciodată să fie incoloră, sângeroasă, neagră, cenușie sau flocoasă; de asemenea, să nu lase depozit păstos sau nisipos. Mirosul acesteia nu trebuie să fie nici dulce, nici acrișor. Excrementele la omul sănătos sunt În formă de cârnați și solide, dar nu tari; ele trebuie să părăsească corpul fără a
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
ap. 5, județul Cahul. Copii minori: Obreja Andrei, născut la 22 noiembrie 1993. 53. Obreja Teodor, fiul lui Obreja Ana (fiica lui Obreja Ion, n. la 2 martie 1922 în Ciobalaccia și Elenă), născut la 17 august 1971 în localitatea Flocoasa, județul Cahul, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 19, ap. 5. 54. Pănuți Nina, fiica lui Bîrca Mihail și Ana (n. la 21 noiembrie 1937 în localitatea Hulboaca, județul Orhei), născută
HOTĂRÂRE nr. 248 din 31 martie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166563_a_167892]
-
15 decembrie 1982 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Orhei, str. Fîntînilor nr. 6. (1047/2005) 46. Grigoriu Nadejda, fiica lui Valeriu și Ana (fiica lui Vasilisa, născută la 5 iulie 1930 în Flocoasa), născută la data de 12 august 1983 în localitatea Ciobalaccia, județul Cahul, Republica Moldova, cu domiciliul în Republica Moldova, Cantemir, Ciobalaccia. (1263RD/2007) 47. Gujea Ada, fiica lui Vladimir și Elena (fiica lui Mihail, născut la 4 iunie 1930 în Sărăteni), născută
ORDIN nr. 3.181/C din 3 decembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Butucului nr. 12, ap. 1. (4.832/2003) 165. Spînu Ana, fiica lui Anastasi Ion și Parascovia, născută la data de 27 ianuarie 1967 în localitatea Flocoasa, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Cantemir, satul Ciobalaccia. (10.599/2003) 166. Spînu Nicolae, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 19 decembrie 1951 în localitatea Dereneu, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
ORDIN nr. 2.857/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216498_a_217827]
-
650/2008) 81. Podaru Corina, fiica lui Ion (fiul lui Dumitru, născut la 7.04.1917 în localitatea Ciobalaccia) și Maria, născută la data de 20 septembrie 1984 în localitatea Ciobalaccia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Flocoasa, raionul Cantemir. (3.038/2008) 82. Pogonea Luminița, fiica lui Vasilii și Liubovi (fiica lui Chiriac Vladimir, născut la 17.07.1912 în localitatea Cetireni), născută la data de 4 iulie 1986 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
ce permite accesul rezonabil de facil în zona de maximă spectaculozitate. Aria protejată, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârșita înșiruire de culmi ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. Odinioară, spune
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
spectaculozitate. Aria protejată, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârșita înșiruire de culmi ale Munților Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. Odinioară, spune legenda, pe timpurile când trăiau încă uriașii și zânele în
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
aceeași depărtare de calea ferată (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cîteva coline și o vale-șes, pe care își duce liniștit apele râulețului Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea Prutului și vărsîndu-se în acesta. Timp de peste 200 ani (din 1723 până în 1925) satul s-a numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea acestui râu.În partea de nord-est a satului se
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Lactarius torminosus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]