207 matches
-
spre Brașov și într-un sfert de oră erau în centrul orașului să cumpere ceva pentru fată. Cât timp Gloria a intrat în cofetărie, Ștefan s-a îndreptat spre florăria din Piața Sfatului de unde a ales cincisprezece trandafiri albi, iar florăreasa, o țigăncușă drăguță, i-a pregătit un aranjament floral deosebit de frumos. Era pricepută în ciuda tinereții sale. - Ăsta merge conașule pentru o domnișoară ca să o ceri dă nevastă. Uite ce buchet ți-am făcut! Frumos ca și matale. Nu rezistă nicio
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
mai cunoscută în lume e supărarea, duce într-o seară aniversară de ianuarie, la București, un mesaj ce poartă în el măreția sensibilității moldovenilor din aceste locuri. Și iată cât de frumos au purtat la destinație acest mesaj „boboceii” și „florăreasa” lor, căci ei, deși nu au fost trimiși de către nimeni decât de propria inimă, au aprins o rază de faimă a Bacăului în Bucureștiul care, la rândul său nu întoarce decât prin artiști iubirea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
o visez”, „școala ne așteaptă”, copiii sunt stimulați să picteze pe o jumătate a colii de hârtie „Chipul educatoarei mele”. Într-o activitate ulterioară, pe cealaltă jumătate a colii de hârtie vor reda plastic „Portretul învățătoarei ideale”. Se aduce „Coșul florăresei”, plin cu flori confecționate de copii din hârtie glasată. Educatoarea împarte copiilor bani (simboluri), și le precizează că vor putea cumpăra cu ei flori din care vor face două buchete, unul pentru d-na educatoare, altul pentru d-na învățătoare
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
vor putea cumpăra cu ei flori din care vor face două buchete, unul pentru d-na educatoare, altul pentru d-na învățătoare. Dar să fie atenți, pentru că fiecare floare reprezintă un simbol despre imaginea celor două persoane importante pentru ei. „Florăreasa” (educatoarea) oferă florile spre vânzare spunând: Cine dorește să cumpere flori albe pe care scrie sinceritate? Cine cumpără flori roz, pe care scrie tinerețe? Cine dorește flori roșii pe care scrie iubitoare? Cine cumpără flori galbene pe care scrie blândețe
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
se realizează ,,asaltul de idei"), iar în text poate însemna...; în identificarea/fixarea elementelor unui câmp lexical (floare...: ghiocel, brândușă, trandafir, viorea, floare-de-nu-mă-uita, lalea, crizantemă etc.; frumoasă, gingașă, roșie, albă etc.), ale unei familii lexicale (floare: floricică, floricea, florărie, florar, florăreasă, înflorit, neînflorit etc.), prin valorificarea nuanțată a exemplelor date inițial de copii (toate răspunsurile sunt corecte, încadrate însă în clase diferite: câmpul lexical o mulțime cu elemente având caracteristici similare versus familia lexicală comparabilă cu familiile copiilor, între ale căror
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pot descoperi aici adevărate insule lirice, cu imagini picturale inedite: „Iubitul meu s-a aruncat în fântână / cu pofta ațâțată de lună / și-n zori fântâna a-nflorit / nuferi și sori, / ca un pom pentru nuntă gătit” (Moment de baladă); „Florăresei i-a înflorit capul / și nu mai vede pe nimeni. La o parte! / Altfel s-ar putea să treacă prin voi / și să vă-mbolnăvească de dragoste” (Primăvara). Ion Pop evidenția în acest moment al evoluției poetice „o tehnică în
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii de după primul război mondial, cu covrigari greci, cu rahagii turci, cu țigănci florărese și cu lampagii de altădată”. Dudu Zamfirescu, lumpen-intelectual boem și rebel, cinic și „declasat”, e un personaj interesant, nuanțat și contradictoriu, în parte original, înscriindu-se într-o serie tipologică ilustrată în perioada interbelică de Mitică Popescu, din piesa omonimă
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
provocator al construcțiilor frastice și imagistice dau multor versuri un aspect incontestabil modern. Adeseori instrumentul vorbirii poetice e paradoxul. Fie că semnalează situații paradoxale, fie că enunță paradoxal, poetul obține efecte vrednice de literatura absurdului. Simulând repudierea comerțului particular, poemul Florăresele se încheie astfel: „...au apărut florile, au înflorit - / auzi dumneata - florile, / asta ne mai trebuia,/ la asta nu ne așteptam. Am fost luați / prin surprindere. Au înflorit florile”. Cu paradox sau fără, expresia-șoc contrariază sensibilitățile atașate figurilor de tip tradițional
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
40 de ani); „Este singurul loc de muncă din zonă” (vânzătoare, 43 de ani); „Mai lucrează la Avram Iancu” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani), la Chișineu Criș „se duc să lucreze la o fabrică de cusut pantofi” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani), la Arad „merg zidarii” (bărbat, pensionar, 80 de ani). Mijloacele de transport utilizate de navetiști sunt: microbuzele Arad-Oradea-Timișoara, „ocazia”, mașina personală sau mașinile firmei angajatoare (în cazul fabricii de la Nădab). Elevii care frecventează
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Sunt unii care au venit din Timișoara, Arad și au cumpărat casă” (bărbat, pensionar, 80 de ani); „Vin cei care au intrat la pensie, din Oradea, din Arad” (lăcătuș, 50 de ani); „Cinci, șase familii. Mai mult de la Arad, Oradea” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani); „Două case știu, doi timișoreni. Atât” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „S-au mutat pentru că este mai ieftin și infrastructura este destul de dezvoltată” (femeie, 52 de ani). Situația emigrației sezoniere
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
banalitate. Înainte de a scrie un asemenea reportaj, trebuie să ai o idee. De pildă, te poți ocupa de intrarea în metrou - locul întâlnirilor și despărțirilor între îndrăgostiți. Poți scrie despre oamenii care trăiesc o bună parte a zilei în subteran: florărese, vânzători de loz în plic, cerșetori, personaje bizare. O idee bună va salva un subiect aparent condamnat la banalitate. E suficient să vizualizezi stația de metrou ca un oraș în adâncul altui oraș (cu străzi, magazine, restaurante, post de poliție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
urmat veni inflația, și banii nu-i ajunseră ca să-și cumpere provizii pentru hotel, așa că se spânzură. Asta era ceva ce ai fi putut dicta, dar nu ai fi putut dicta nimic din ce se Întâmpla la Place Contrescarpe, unde florăresele Își vopseau florile-n stradă și vopseaua se scurgea pe caldarâm, În stația de unde pornea autobuzul și unde bătrânii și femeile erau mereu beți, după ce beau vin și rachiu prost; și copii cu muci la nas, În frig; mirosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la vânzare ghiocei, o frumusețe. Reuși să obțină un buchețel, zâmbind satisfăcută. Îi va dovedi prietenului ei, Îndemânrea, de fapt munca lui În calitate de profesor n’a fost zadarnică, reușind chiar să facă unele cumpărături, ne având la dispoziție valută indigenă: florăreasa i-l făcuse cadou. Trecu mai mult de două ore, timp În care scotoci cu privirea tot ce era de văzut. Nu se Îndura să se Înapoieze acasă. Ce să facă? Să se Încumete să exploreze terenul către centrul orașului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu semne evidente, altele În curs de apariție Încât Întraga ei ființă genera un miros specific, ucigător.În aceste cumplite momente, Tony Pavone Își zise: În mod sigur costitue un demențial act, dacă voi profana acestă citadelă a Împuțiciunii...!! Iar florăreasa În poziție provocatoare Îl aștepta. Așteptare zadarnică deoarece omul de alături Încremenise În poziția În care se aflase, nehotărât de cele ce aveau să urmeze. Socotindu-l timid, puțin umblat brin brațele femeilor, fata Îl apostrofă. „Trebue să te grăbești
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
uneori într-o rână pe cele două canapele afunde, că toate la un loc anunțau începutul Levantului, încât nu-i trebuia închipuirii decât un pas ca s-audă cântecul tamburinat al Chirei Chiralina. În afară, orașul venea din Orient, cu florărese oacheșe ducând coșuri din rafie pline cu tufănele, buchete de liliac, micșunele, violete, frezie, trandafiri, garoafe, lalele, explozie de culori însoțite de plecăciuni politicoase și cuvinte meșteșugite pentru perechile tinere și doamnele cu voaluri elegante la pălăriile cu boruri mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
timp (luni, ani?) unele dimineți îmi sunt alintate de prezența unei frumoase femei. Urcăm din aceeași stație în același autobuz, coborâm în aceeași stație, așteptăm apoi în același loc, ne uităm la același stand cu ziare, privind florile aceleiași țigănci florărese, facem cam aceiași pași ai nerăbdării așteptând mașina în care urcăm iarăși împreună, după o stație coborâm, o las pe ea să coboare înaintea mea, zorește pașii în fața mea, o urmăresc cum se tot depărtează, mlădiindu-și lujerul de trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o nevastă-n curtea lui... Iar despre tipul cu profile,mi-a spus că-și ține acum, povestea-nchisă-n mii și mii de file. Și-ar vrea din casă să mai iasă, să schimbe vorbe dulci, măcar c-o florăreasă grasă... Dar, fiind toamnă întârziată, și florile au amorțit, iar omul nostru, singur, chiar s-a prăpădit, cu siguranță n-a murit. Gospodina ajunsese mult mai bine. Ea era cuminte, nu știa să-și facă prea multe profile dar nici
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
spasmodice de plâns, semnând aberațiilede care era acuzat, și despre care continuă să scrie denunțuri tot mai țicnite, deși nefericitul a murit de mult în închisoare. Iat-o și pe astălaltă: ochi somnoroși, imenși, cozi grele, negre, rochie de călugăriță. Florăreasă, dansatoare, filatoare, ce-o fi țigăncușa asta magnifică... Nicidecum, e ingineră! Șefă de promoție, electronistă, mândria cartierului, veselă, frumoasă, sfântă, măritată cu un coleg inginer, trimis pe doi ani în Siria. Așteptare cu lacrimi și lacăt, revedere disperată: bocet, giugiuleli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
generalul care conduce infanteria hipoacuzică. Mare pișicher trebuie să fie mutulache ăsta, nici glasul nu și l-a pierdut, de fapt, nimic nu se pierde, totul se transformă, semne și înlocuitori și rețele invizibile. — La ce vă gândiți? se înduioșă florăreasa, horticulturnica. — Ei, așa, la câte mi-ați spus. Tovarășul Popescu, ziceați că tovarășul Popescu ar avea mai multe... — Ei, nu neapărat, și eu știu situația. De fapt, dumnealui nici nu are timp să cuprindă toate... Mă rog, el ne reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trebuia să umple cu flori vasul mare din camera bună, plus două vase pe terasă, pe urmă între flori întinerea, începea să râdă și-i dădea telefon soră-mii să-i spună că ăsta-i domn, dragă, face vânzare la florărese... patru Până la poștă trebuia să ajung în oraș, drum de vreun kilometru, bun pentru picioare, întâi pe drumul nisipos de țară, abia ultimii două-trei sute de metri pe drum bun. Semiadormit, dau bineînțeles în scândurile căruței postate strategic de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a noctambulilor. Bătrânul care lăsase mașina să stropească singură peluza șade la rigolă, gol până la brâu, sorbind dintr-o sticlă de vin, atât de bine camuflat în întuneric, că era să dau peste el. În conul de lumină al felinarului, florăresele își stropesc marfa din gălețile uriașe, cu culorile denaturate de luminația electrică. Florăreasa mea Mihaela, atât de ochioasă, că globii rotunzi îi îngustează fruntea, se jură că noaptea face vânzări mai bune. Aluzia ei nu-i greu de înțeles, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
gol până la brâu, sorbind dintr-o sticlă de vin, atât de bine camuflat în întuneric, că era să dau peste el. În conul de lumină al felinarului, florăresele își stropesc marfa din gălețile uriașe, cu culorile denaturate de luminația electrică. Florăreasa mea Mihaela, atât de ochioasă, că globii rotunzi îi îngustează fruntea, se jură că noaptea face vânzări mai bune. Aluzia ei nu-i greu de înțeles, numai că eu plecasem de-acasă fără un bănuț în buzunare - ia zi, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu o adâncitură și când nu stă acolo capul Zinei, cu ochii micșorați de efortul de a citi în contra-lumină. Recitesc obsedat de estetism (semn inconfundabil de îmbătrânire) a cinsprezecea-șaisprezecea oară pasaje din jurnalul de acum zece ani, despre o florăreasă superbă la kilometrul zero, neagră și creață ca o pădure în care se sperie copiii; spre dimineață mi-am dat brusc seama că în însemnările supraîncărcate de atunci nu prinsesem sfârșitul poveștii mele de planetoid orbitând în jurul soarelui. Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în dar mămicilor lor. - Vai ce frumoși sunt, seamănă cu niște clopoței! Se mirau copii. Cu un ban cumpărai un buchețel care era al tău și te puteai bucura de prima floare care a înflorit chiar de sub plapuma de nea. Florăresele erau bucuroase pentru că bănuții se înmulțeau în buzunarele lor, iar ghioceii ajungeau la cei dragi. Doar fetița cea frumoasă ședea rezemată și privea cu mirare cum florile dragi dispar. Când mai rămăseseră trei buchețele, un băiat care a observat-o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
-i așeze într-un pahar cu apa când o să ajungă acasă. Mai rămăsese doar un buchet. Și fetița cu ochii mari, țintiți către florile albe de culoarea zăpezii, învelite într-o singură frunză, era în continuare nedezlipită de locul unde florăreasa își prezenta buchețelele trecătorilor. Dar ultimul buchețel fusese și el cumpărat de o fată bucuroasă, convinsă că florile au așteptat-o pe ea să le cumpere. Așa se întâmplă când Zâna Primăverii se transformase într-o fetiță obișnuită. Cine nu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]