255 matches
-
d. casier cuverte francate de un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci de cruceri (N-o 6 fl. 65 cr. ). Viena, 14 april 1870 Secretariu M. Eminescu [ÎNSEMNARE PE CARTEA LUI DOSOFTEI] [1874 - 1875] Această carte: Petrecerea sfinților sau Prologul sfinților, compusă și compilată de Mitropolitul Dosoftei, a fost
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Antonio de Sancto Gallo pro tempore quo dictus magister Bartolomeus non posset huiusmodi exercere et pro huiusmodi salario durante tempore ditti impedimenti, et cum autoritate posse apuntare magistros et operarios venientes ad laborandum pro dicto magisterio ditti hedifitii. Et quod floreni duo largi de auro în auro habiti per dictum magistrum Bartolomeum pro faciendo dicto modello sînt pro omni eo quo posset petere usque în presente diem, et casu quod dicti operării firmarent dictă muramenta [non] fienda ut supra, quod ditti
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate doar de câte un exemplar) se remarcă detaliul artistic realizat de meșterii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe partea dreaptă a șoselei asfaltate, ce tăia pădurile drept În două, speriată, sări, cu mâinile Înainte, la minuscula ușă ce da spre miază-zi. Exact În același moment, În prag Își făcu apariția, destul de speriat, și el, Tăicuța, merceologul mănăstirii Floreni, cu una din mâini, dreapta, Întinsă, și, cu cealaltă, ținându-și obiectul ce-i acoperea capul. Instantaneu, Măicuța aproape că Îi căzu la piept, trupurile lipindu-li-se, elegant, unul de celălalt, ca două viguroase mlădițe de salcie. Au tresărit
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
căutat locuri de muncă. Mai departe, la facultate, nu aveau cu ce să-și susțină cheltuielile. Au tot căutat și zadarnică le-a fost căutarea. Pe atunci nu se cunoșteau. S-au cunoscut abia câțiva ani mai târziu, la mănăstirea Floreni. Măicuța, Îi devenise, ei, nume, datorită faptului, că, fiind prima, din familia lor numeroasă, iar mama murindu-i de timpuriu, ea a rămas să-și crească, alături de tată, frații și surorile. Se dezmierdau, cât erau cât niște popândăi și popândele
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Și așa a rămas, acela, cu un nume atât de frumos! După absolvirea liceului, tatăl și bunica l-au sfătuit: măi Tăicuță, tot nu-ți găsești tu de muncă, nici pe-aici, nici prin altă parte. Du-te la mănăstirea Floreni. Fă-te călugăr. Am și vorbit, cu cineva de acolo, și a spus că dacă ești băiat la locul tău, să te trimit la el. Să-l cauți pe bătrânul călugăr Pavăl. S-a dus. L-a căutat. L-a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
asfințit se mai zbenguiau câțiva fulgi purtați de vânt. Pe omătul acesta care a căzut de aseară o să alunece mai bine sanceul, Își zise el bucuros că frigul se mai Înmuiase. Cum deschise ușa șurii, cei doi boi, Mojar și Florean, se și ridicară din așternut, așteptând să se deschidă obloanele prin care aveau să-și primească tainul. Hei, dragilor, v-ați sculat? Ia treceți voi de vă luați bucatele, că acuși o luăm din loc! Până la Bătrâna avem de bătut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
2001, pp. 33-48 Teodorescu, L., Predescu, A. (1975). Probleme de teorie și metodică În jocurile sportive, Editura U.C.F.S., București Trofin, E., Grigorovici, S. (1980). Handbal - antrenament, exerciții, jocuri, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, București Zamfir, Gh., Florean, M., Tonița, T. (2000). Handbal. Inițiere Consolidare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca Zapletal, M. (1980). Mică enciclopedie a jocurilor, Editura SportTurism, București Wick, W. și colab. (1995). Pregătirea de handbal În sală, Editura C.C.P.S., București Wick, W. și colab
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
coșul carului. Îmi era somn și îmi pierise entuziasmul pe care îl aveam cu o zi în urmă. Nu mai vroiam să merg la pădure. Dar promisesem să mă duc și pentru asta stăteam cuminte și așteptam ca Bourean și Florean să-mi tragă trupul inert. Printr-o smuncitură carul se puse în mișcare. Tata stătea în față, iar frati-miu mergea mândru pe lângă boi. Var-mea rămăsese acasă cu promisiunea de a ne face gogoși. Mânați de vocea stăpânului
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
își iubea mult boii, ca de altfel toate animalele, însă nu ne lăsa se ne atașăm și noi mult de ele. - Că de, animale vin și se duc. Unde? Numai ei știau. Eu de când mă trezisem tot cu Bourean și Florean eram și cu restul de prin ogradă. Drumul spre casă a fost mai scurt. Așa mi s-a părut. Ajuns în dreptul hudiței, am zbughit-o pe drum pe la moș Gavril strigând tatei că am o treabă. - Să vii la masă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Mesteacăn r CONTRAPAGINĂ (p. 319) Anunțăm cu întristare trecerea dintre cei vii a d-lui Ilie Dașcă... om național care-ar fi fost în stare să sacrifice pentru națiune chiar sângele... dovadă că a sacrificat pentru scopuri națiunali și doi floreni și 25 de cruceri. D-nu Eugeniu Plai D-na Virginia Plai D-ra Olga (Poesis) Un geniu bun - Tolosan - D-na în Gegenwart ["CONTESA DASH... "] (P. 326) Contesa Dash a fost nevasta întîia a lui Grigore M. Sturza. De tânăr
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rămas în suflet pentru totdeauna. Pictura mi a făcut viața mai frumoasă.” Născut la 16 octombrie 1941, localitatea Valea Drăganului, jud. Cluj. Studii: Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Cluj, 1965; Școala Populară de Artă, 1975, la clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1998, pag. 27, 28; Mihai Vintilă, Dicționarul artei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Augustin Lucici, șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf SchweitzerCumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008, pag. 64) Moraru Aurora 1948 Pictor Născută la 20 decembrie 1948 în orașul Cluj Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, ClujNapoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de epocă - și de a-l îmbina cu firească naturalețe feminină a sensibilității sale. Astfel de calități sunt dublate și de sârguincioase lecturi despre stilul vremii și de bagajele de cunoștințe acumulate în cadrul școlii populare de artă, cu pictorul Liviu Florean.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag, 84) Puiu Mihai 1938 Pictor Născut în data de 27 august 1938, în orașul Buhuși, jud. Bacău. Studii: Liceul și școala tehnică de proiectanți în domeniul construcțiilor de mașini
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
rămas în suflet pentru totdeauna. Pictura mi-a făcut viața mai frumoasă.” Născut la 16 octombrie 1941, localitatea Valea Drăganului, jud. Cluj. Studii: Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Cluj, 1965; Școala Populară de Artă, 1975, la clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1998, pag. 27, 28; Mihai Vintilă, Dicționarul artei
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer- Cumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008, pag. 64) Moraru Aurora 1948 Pictor Născută la 20 decembrie 1948 în orașul Cluj-Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, Cluj- Napoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 84. „Printre artiștii naivi subsumabili ‚grupului de la Cluj”, Aurora Moraru reprezintă poate individualitatea mai apropiată ca stil și surse de inspirație
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de epocă - și de a-l îmbina cu firească naturalețe feminină a sensibilității sale. Astfel de calități sunt dublate și de sârguincioase lecturi despre stilul vremii și de bagajele de cunoștințe acumulate în cadrul școlii populare de artă, cu pictorul Liviu Florean.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag, 84) Puiu Mihai 1938 Pictor Născut în data de 27 august 1938, în orașul Buhuși, jud. Bacău. Studii: Liceul și școala tehnică de proiectanți în domeniul construcțiilor de mașini
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Articolul 1 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se eliberează, la cerere, din funcția de judecător la Curtea Suprema de Justiție. Articolul 2 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se numește în funcția de judecător la Tribunalul Militar Timișoara. Articolul 3 Începând cu data de 20 iunie 1998 domnul
DECRET nr. 191 din 1 iunie 1998 privind numiri şi eliberari din funcţie a unor judecători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120871_a_122200]
-
Articolul 1 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se eliberează, la cerere, din funcția de judecător la Curtea Suprema de Justiție. Articolul 2 Domnul locotenent-colonel magistrat Ivan Florean se numește în funcția de judecător la Tribunalul Militar Timișoara. Articolul 3 Începând cu data de 20 iunie 1998 domnul locotenent-colonelul magistrat Toader Gheorghe se numește în funcția de judecător la Curtea Militară de Apel București. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU
DECRET nr. 191 din 1 iunie 1998 privind numiri şi eliberari din funcţie a unor judecători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120871_a_122200]
-
ideal cu ghearele rădăcina, pistoanele trunchiurilor, cilindreea brazilor, neguri de cer împărțite pe garduri, fîneața în petice locuință specificului de Bucovina, Școala generală Teșna ora de urcuș și depășiri de văi, marginile zării tocindu-le ne-am amînat partea netedă, Floreni servicii în cadrul instituției muntelui, vezi Rey, Radu, gestionarul de munte, lumea rînduită pînă la uitarea de sine, vecinul cu casa, biserica, podul peste apă rarefieri, Dorne line pante, complet în afară munții după munți, hore, mai ermetică pacea intimă, încrucișare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din canapea, sarcofag și fulgi, fîșii albe brazii drepți, frății de brazi negri pe cetină schimbă capetele făpturii în blană caldă de cîine, se scutură de ploaie în așezări de Bucovina, de lapoviță, lumea este și așa prea mult femeie! Floreni cursa Vatra Dornei Dornișoara, o mulțime de lume prin munți, burți în sus în aceeași misiune imposibilul, căci numai el poate fi observat, larg în cețuri, clopotul din pămînt umflat în biserică, primul schelet de rețele electrice stilizează bradul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prea mult. Eram convinși că, după câteva zile, moșul avea să uite de necaz. Îl avea pe Duman. În plus, primise spre îngrijire, în grajdul comunal, un tăuraș de rasă, de câteva luni, pe care îl dezmerda cu numele de Florean. Când interesele primăriei îi impuneau, moș Șutu bătea darabana prin sat. O lua de la capătul dinspre răsărit al târgului tranversând satul prin partea dreaptă a gârlei și, când ajungea în fundul satului, trecea gârla dincolo și se întorcea spre primărie urmând
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Articolul UNIC Se numesc în funcția de judecător la Curtea Suprema de Justiție următorii: - Alexandrina-Viorica Cochinescu; - Dimitrie Popescu; - Elena Cean; - locotenent-colonel magistrat Florean Ivan; - Lucia Popescu; - Margareta Teodorescu; - Niculina Iorgovan; - Nineta Ion Anghelina. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ----------------
DECRET Nr. 55 din 8 aprilie 1996 privind numirea în funcţie a unor judecători la Curtea Suprema de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114360_a_115689]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilului "Aeroport Floreni", împreună cu terenul aferent, situat în localitatea Dealu Floreni, comuna Dorna Candrenilor, județul Suceava, identificat potrivit anexei nr. 1 și planului de situație, din patrimoniul Societății Comerciale "SAGRA" - Ș.A. Suceava, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale
HOTĂRÎRE Nr. 547 din 24 iulie 1995 privind transmiterea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a unui imobil situat în localitatea Dealu Floreni, comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113117_a_114446]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilului "Aeroport Floreni", împreună cu terenul aferent, situat în localitatea Dealu Floreni, comuna Dorna Candrenilor, județul Suceava, identificat potrivit anexei nr. 1 și planului de situație, din patrimoniul Societății Comerciale "SAGRA" - Ș.A. Suceava, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Articolul 2 Capitalul social al Societății Comerciale "SAGRA
HOTĂRÎRE Nr. 547 din 24 iulie 1995 privind transmiterea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a unui imobil situat în localitatea Dealu Floreni, comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113117_a_114446]