826 matches
-
pășune, fâneață, reconstrucție ecologică terenuri degradate, sechestrare carbon, estetica peisajului etc., în condițiile schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.400.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.400.000 215.600 431.200 431.200 322.000 Rezumat: Compoziția floristică a covorului ierbos al pajiștilor permanente este influențată în proporție de 60% de factori limitativi fizico-chimici (reacția extremă a solului, eroziunea și alunecările de teren, excesul de umiditate, textura solului, etc.). Pe lângă aceștia, intervin și factorii biotici și antropogeni
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
fitomasă supraterană și subterană cu conținut ridicat în carbon organic, azot biologic și altele. Rezultate scontate: – Realizarea unor structuri de amestecuri de pajiști pentru reînsămânțarea /supraînsămânțarea pajiștilor permanente degradate, adaptate diferitelor condiții staționale și moduri de folosință; ... – Determinarea dinamicii compoziției floristice a pajiștilor permanente îmbunătățite prin diferite metode; ... – Determinarea producției și calității furajului în funcție de tipul amestecului și a metodei utilizate pentru îmbunătățirea pajiștilor degradate. ... – Standardizarea unor amestecuri de graminee și leguminoase perene pentru diferite zone pedo-climatice, tipuri de degradare
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
generale de îngrijire - curățirea și nivelarea terenului, combaterea vegetației lemnoase și ierboase, etc., aplicarea îngrășămintelor chimice și organice, supraînsămânțarea, etc.); ... – Sporirea producției cantitative medii a pajiștilor permanente din arealul menționat la 15-20 tone de masă verde/hectar; ... – Îmbunătățirea semnificativă a compoziției floristice a pajiștilor naturale prin dominarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene și creșterea implicită a indicatorului valoare pastorală la un procent cuprins între 40-75; ... – Exploatarea rațională și durabilă a acestor pajiști îmbunătățite cu animalele din specia ovine va conduce
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
participarea beneficiarilor; -Diseminare ghidului Privind managementul sistemelor agrosilvopastorale noi sau existente pe zone altitudinale; -Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului 116 ADER 15.2.2 Elaborarea și standardizarea unor amestecuri de specii furajere perene pentru zonele cu potențial pentru îmbunătățirea compoziției floristice, reconstrucția ecologică a zonelor pastorale afectate de schimbările climatice, moduri de folosire -pășune, fâneață, reconstrucție ecologică terenuri degradate, sechestrare carbon, estetica peisajului etc., în condițiile schimbărilor climatice 1.400.000 d.c 215.600 431.200 431.200 322.000 -Realizarea unor structuri de amestecuri de pajiști
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
degradate, sechestrare carbon, estetica peisajului etc., în condițiile schimbărilor climatice 1.400.000 d.c 215.600 431.200 431.200 322.000 -Realizarea unor structuri de amestecuri de pajiști pentru reînsămânțarea/ supraînsămânțarea pajiștilor permanente degradate, adaptate diferitelor condiții staționale și moduri de folosință; -Determinarea dinamicii compoziției floristice a pajiștilor permanente îmbunătățite prin diferite metode; -Determinarea producției și calității furajului în funcție de tipul amestecului și a metodei utilizate pentru îmbunătățirea pajiștilor degradate. -Standardizarea unor amestecuri de graminee și leguminoase perene pentru diferite zone pedo-climatice, tipuri de degradare
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
amestecuri de graminee și leguminoase perene pentru diferite zone pedo-climatice, tipuri de degradare sol-covor ierbos, moduri de folosire; -Ghid de bune practici agricole și de mediu pentru diferitele categorii de folosință (pășune, fâneață, mixt, reconstrucție ecologică, estetica peisajului etc.). Compoziția floristică a covorului ierbos al pajiștilor permanente este influențată în proporție de 60% de factori limitativi fizico-chimici (reacția extremă a solului, eroziunea și alunecările de teren, excesul de umiditate, textura solului, etc.). Pe lângă aceștia, intervin și factorii biotici și antropogeni
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
generale de îngrijire – curățirea și nivelarea terenului, combaterea vegetației lemnoase și ierboase, etc., aplicarea îngrășămintelor chimice și organice, supraînsămânânțarea, etc.); - Sporirea producției cantitative medii a pajiștilor permanente din arealul menționat la 15-20 tone de masă verde/hectar; - Îmbunătățirea semnificativă a compoziției floristice a pajiștilor naturale prin dominarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene și creșterea implicită a indicatorului valoare pastorală la un procent cuprins între 4075; - Exploatarea rațională și durabilă a acestor pajiști îmbunătățite cu animalele din specia ovine va conduce
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
să le ia țara noastră pentru protejarea, refacerea și conservarea acestora. - Elevii s-au familiarizat cu noțiunile de bază din domeniul ecologiei, biologiei, geografiei și au asimilat termeni noi despre: poluare, clasificarea poluanților, stratul de ozon, poluarea sonoră, reducerea diversității floristice, degradarea ecosistemelor, zone umede, resurse specifice de apă dulce, spații verzi, etc. - Dintre activitățile realizate, drumeția la pădurea Rediu a avut o influență deosebită asupra elevilor deoarece a constituit o ieșire din „tiparul zilnic” iar noțiunile teoretice specifice acestei activități
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
culturii, deoarece prin acest lucru se imobilizează azotul. în pajiștile mixte de pe solurile sărace în azot și fără intrări de gunoi și urină, ierburile vor fi insuficient aprovizionate cu azot, ceea ce va face ca trifoiul să devină dominant în compoziția floristică. în cazul pajiștilor pășunate, depozitele de balegă și urină expun trifoiul la o distribuție neuniformă a nivelurilor înalte de azot în sol. Trifoiul poate egala însă gramineele în abilitatea lor de a prelua azotul din sol în situația unei aprovizionări
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
SUA, biologul Guillermo Mann a propus termenul de Centru de date asupra conservării, denumire preferată și acceptată imediat de toți cei interesați din domeniul studierii patrimoniului natural și nu numai. Patrimoniul natural trebuie înțeles ca: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice [referitoare la biocenoză (totalitate a organismelor vii care populează un anumit mediu formând cu acesta un tot unitar)] ale mediului natural a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă [adj.1. (despre roci): care rezultă din
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
chimice): care a contribuit la apariția vieții pe Pământ. (subst. n.): îngrășământ agricol obținut din culturi de bacterii bogate în azot], sanogenă (cea care promovează sănătatea), peisagistică, cultural-istorică și recreativă care au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice, floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare. Modul prin care se definește patrimoniul natural este destul de greoi pentru nespecialiști
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
culori ale florilor, cu grijă și pricepere cultivate în ingenioase desene geometrice. Doar brândușele și ghioceii creșteau de capul lor... Da, s-a recunoscut întotdeauna că ceva din farmecul Trianonului a fost mereu dat de grădinile sale, de o bogăție floristică deosebită. Și aici, ca și în alte părți ale lumii, grădinăritul - în înțelesul de floricultură - și aranjamentele florale au devenit din vechi timpuri o artă care s-a perfecționat mereu. în Franța Evului Mediu a apărut o adevărată școală academică
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
pătrunzând prin grădine până pe sub vo fereastă care se deschidea apoi în fața lunei, lăsând să se ivească vro umbră albă care-și pleca capul tânăr peste cercevele la umbra de sub fereastă. În alt loc unul acățat de gratii făcea studii floristice unindu-și buzele cu ale celei ființe care-și scosese capul prin gratii. Numai pe ici pe colo auzea cânii urlând la lună, paznicii de noapte care strigau, ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturnă. Ei rupeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
compoziția Pământului, modul de formare a mineralelor și rocilor în scoarța terestră; Gestație= perioada în care organismul femelelor de mamifere are loc dezvoltarea embrionului, de la celula ou până la nașterea puiului; Grupare vegetală= termen generic prin care se desemnează diferite unități floristice definite statistic pornind de la porțiuni concrete ale stratului vegetal, alese și ierarhizate în subasociații, asociații, alianțe, ordine și clase; H Habitat= parte din biotop ocupată de un individ sau de o populație, care oferă acestora toate condițiile de dezvoltare și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale. Dacă până în secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Quercus pubescens); treapta altitudinală medie (1500-2500 m.) aparține etajului coniferelor, ce cuprinde pinete mediteraneene alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
totul era pregătit pentru nuntă, un samurai o răpește. Disperată, fata se aruncă în lac și se transformă în floare. Pe timp frumos, cu apă liniștită și caldă, Marino se ridică la suprafață să-și vadă iubitul. Mirajul lacului, bogăția floristică, legenda acestei plante, ce trăiește 300 de ani, atrag turiștii în parcul național Akan Ă1934) spre ,,lacul fericirii” cu credința că totul le va merge bine. ARAL - lac de origine tectonică în care se varsă fluviile Amu-Daria și Sîr-Daria. În
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
încântă sufletul și inima privitorului care poate și lua cu el acasă o părticică din sufletul țăranului botoșănean. Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență importanța acestui ecosistem forestier în teritoriul țării noastre, fapt realizat prin alcătuirea conspectului floristic al regiunii, descrierea asociațiilor vegetale și a posibilităților de valorificare a florei spontane din acest ecosistem, dar nu în ultimul rând posibilitățile de valorificare a acestor cercetări în procesul instructiv - educativ. CAP. I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE I.1
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
au debutat cu cele referitoare la floră, după care, începând cu cea de a doua jumătate a secolului trecut au luat amploare și cercetările fitosociologice, la care și-au adus contribuția numeroși botaniști împreună cu colectivele conduse de aceștia. Primele contribuții floristice din județul Botoșani le-a publicat D. Grecescu și apoi A. Procopianu. Date floristice, dar mai ales geobotanice au consemnat E. Țopa, M. Răvăruț și colaboratorii. Referitor la pădurea Vorona, studii înseminate au avut Cl. Horeanu prin lucrarea “Flora și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
doua jumătate a secolului trecut au luat amploare și cercetările fitosociologice, la care și-au adus contribuția numeroși botaniști împreună cu colectivele conduse de aceștia. Primele contribuții floristice din județul Botoșani le-a publicat D. Grecescu și apoi A. Procopianu. Date floristice, dar mai ales geobotanice au consemnat E. Țopa, M. Răvăruț și colaboratorii. Referitor la pădurea Vorona, studii înseminate au avut Cl. Horeanu prin lucrarea “Flora și vegetația Rezervației forestiere și botanice Vorona (Județul Botoșani)”, publicată în 1986, inventariind un număr
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
află cheia dicotomică pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară bioforma elementul floristic frecvența în teritoriul cercetat răspândirea pe zone sau etaje ale vegetației indicii ecologici încadrarea sintaxonomică a speciilor categoria economică din care face
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară bioforma elementul floristic frecvența în teritoriul cercetat răspândirea pe zone sau etaje ale vegetației indicii ecologici încadrarea sintaxonomică a speciilor categoria economică din care face parte Denumirile populare, bioformele, elementele floristice au fost notate pe baza lucrărilor mai sus menționate (Al. Beldie, V.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]