331 matches
-
Iris Barbura a avut-o ca elevă pe Beth Soll la studioul de dans pe care l-a înființat în orașul Ithaca din statul New York în anii '50. Născută la Arad, în 1912, Barbura face parte, alături de Trixy Checais și Floria Capsali, din a doua generație de coregrafi avangardiști din România. Această nouă colaborare între Centrul Național al Dansului București și Liceul de coregrafie „Floria Capsali” continuă o serie din care mai fac parte, printre altele, spectacolele Reenacting Lizica Codreanu (2014
BETH SOLL – TRIBUTE TO IRIS BARBURA de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362653_a_363982]
-
New York în anii '50. Născută la Arad, în 1912, Barbura face parte, alături de Trixy Checais și Floria Capsali, din a doua generație de coregrafi avangardiști din România. Această nouă colaborare între Centrul Național al Dansului București și Liceul de coregrafie „Floria Capsali” continuă o serie din care mai fac parte, printre altele, spectacolele Reenacting Lizica Codreanu (2014) și Rythmodia / Vera Proca-Ciortea (2015). „Acest dans a luat naștere ca reacție abstractă și poetică la sentimentul pe care mi l-au lăsat munca
BETH SOLL – TRIBUTE TO IRIS BARBURA de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362653_a_363982]
-
într-unul dintre defileurile sale iubite. Între secțiuni și în final, dansatorii realizează un model de mișcare simplu și, pe alocuri, solemn.” (Beth Soll) Iris Barbura (n. 1912, Arad, România - m. 1969, Ithaca, SUA) face parte, alături de Trixy Checais și Floria Capsali, din a doua generație de coregrafi avangardiști din România. Obține o bursă de studii coregrafice în Germania în 1936, frecventând cursurile de dans ținute de Mary Wigman și Harald Kreuzberg, Gret Palucca și Rosalia Chladek. Revine în 1939 la
BETH SOLL – TRIBUTE TO IRIS BARBURA de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362653_a_363982]
-
o lucrare nouă. În 2002, a publicat cartea Will Modern Dance Survive? Lessons to be Learned from the Pioneers and Unsung Visionaries of Modern Dance [Va supraviețui dansul modern? Lecțiile pionierilor și vizionarilor necunoscuți ai dansului modern]. Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București a fost fondat în 1948, având ca prime directoare pe coregrafele Miriam Răducanu și Esther Magyar. Printre absolvenții de dans contemporan ai instituției se numără Gigi Căciuleanu, Ruxandra Racoviță, Gheorghe Iancu, Dan Măstăcan. Tot mediului școlii de
BETH SOLL – TRIBUTE TO IRIS BARBURA de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362653_a_363982]
-
Carmen Mărgărit, Monica Agarici, Ana Mihai, Daiana Popescu, Cristian Danu, Dan Matei Profesor responsabil: Doina Georgescu Scenografia: Cristi Marin Muzica: Marian Cîtu (Rufi) Documentare: Corina Cimpoieru, Igor Mocanu Asistent producție: Maggie Chițoran Parteneri instituționali: Beth Soll & Company, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” Parteneri media: AGERPRES, RFI România, Radio România Cultural, Liternet, Observatorul Cultural, Scena.ro, Dilema Veche, Revista Arta, Revista Arte și Meserii, Revista CARIERE, Revista Atelierul, Veioza Arte, Feeder.ro, Șapte Seri, Orașulm.eu, Onlinegallery, Pipa Păcii, Zelist, Art Out
BETH SOLL – TRIBUTE TO IRIS BARBURA de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362653_a_363982]
-
împături câmpiile și noi românii, le vom zice „florile Principesei”. Florile Principesei noastre! Albe, crestate, pline de fluturi, margaretele sunt ele însele, prințese între flori, cu rochii albe, valsând în muzica soarelui, pe verzile câmpii românești. În minunata zi a „Floriilor”, „florile Principesei” așteaptă să izbucnească din miezul tulpinilor, la aer și lumină. Până când, Principesa le va îmbrățișa și săruta, îi dăruim florile primăverii și inimilor! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
fost inițiat și organizat Festivalul „Hänsel și Gretel”, un real succes de casă, festival ce a reunit peste 20 de spectacole susținute de gazde, de Opera Română din Craiova, Teatrul de Stat din Constanța, Teatrul „Ion Creangă”, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, Școala de Balet Educa și Smart Art Association din București. În iunie au fost sărbătoriți copii la Picnicul Copiilor din cadrul Festivalului Opera Copiilor organizat în Parcul Herăstrău cu ocazia Zilei internaționale a Copilului. PROGRAMUL reprezentațiilor la OPERA COMICĂ PENTRU
„FETIŢA CU CHIBRITURI” – CEA MAI NOUĂ PREMIERĂ A OPEREI COMICE PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352936_a_354265]
-
am adresat un gând sincer de mulțumire și felicitare. Înainte de a ajunge la Peștera Sfântului Andrei ne-au reținut atenția câteva sate cu case vechi și modeste, ale căror nume amintesc de trecutul și de asmoza etnică a locuitorilor: „Aliman”, „Floriile”, „Ioan Corvin”. După ce am ieșit din localitatea Ioan Corvin, la aproximativ 4 km. am poposit la marginea unei păduri, alături de un mal în care apa săpase forme carstice, demne de admirat. Pe partea cealaltă a drumului se află o troiță
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
mici cascade, învăluind-o-n uitare! Soarbe-mă-n setea-ți de viață, măsoară infinitul în cuvintele ce îți mângâie timpul, fragmente fără sfârșit înfășurat în trei silabe: iu-bi-re! Tăcerea îmi fuge, desculță, căutând al tău nume în covorul fulgilor florii de cireș, mirosind a dor de tine. https://www.youtube.com/watch?v=aMBrG92bIiw Referință Bibliografică: Așteptare / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile
AŞTEPTARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353979_a_355308]
-
care a revoluționat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului. Vă invităm acum la o nouă întâlnire cu Lizica Codreanu, sub forma unor discuții, proiecții de fotografii inedite și un nou reenactment, realizat de această data de elevii Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” București, clasele profesoarelor Doina Georgescu și Simona Paraschivu. Pornind de la: - fotografiile realizate și păstrate de Brâncuși; Lizica Codreanu a dansat în atelierul sau într-un costum creat de sculptor (în 1922) - filmul regizorului Cornel Mihalache - care a reconstituit costumul
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
1922) - filmul regizorului Cornel Mihalache - care a reconstituit costumul și i-a propus Vavei Ștefănescu primul reenactment al dansului Lizicăi Codreanu (în 1995) - cartea cercetătoarei Doina Lemny - „Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana”. A propus Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” București un eveniment în care refacem în dans, prin discuții, imagini și documente de arhivă, parcursul artistic atipic al coregrafei și dansatoarei Lizica Codreanu și îl readucem în atenția publicului. Editură Vellant a publicat în 2013 traducerea cărții Doinei
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny. Doina Georgescu este absolventa a Liceului de Artă „George Enescu” - secția Coregrafie și a UNATC -secția Coregrafie - Pedagogie. Din 2007 este profesoară de dans contemporan la Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”. Lucreză cu coregrafa Raluca Ianegic (1986, 1994), este membră a Companiei de Dans Gigi Căciuleanu și interpreta în spectacolul „OuiBaDa” (2007-2013). Participa la stagiile „Danse en voyage”, unde lucreză cu coregrafii Karine Saporta, Joseph Nuch, Marie-Jeanne Gheorghiu, 2007, „Icons
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
Ludovic Spiess” susținut de Cheryl Therrien și de Duke Wilburn. Participa la cursuri cu coregrafii Massimo Gerardi, Brice Mousset, Emanuela Tagliavia, Lăură Delfini. Simona Cristina Paraschivu - Mandache (București, n: 21.11.1987), a absolvit în anul 2006 Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București, apoi Facultatea de Coregrafie în anul 2009 și masteratul de Coregrafie - din cadrul UNATC București. Încă din timpul studiilor a căpătat o bogată experiență TV (apariții / momente de dans în emisiunile Prima TV - MegaStar și Mondenii) precum și experiența
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
s-au dus? O viață-ntreagă te-am iubit, și azi la fel, dar cu-n sonet în plus. Și cum s-au dus prierii, vezi? Cât te-am iubit! Cum nu ți-au spus neîndrăznitele-mi livezi? Opritul timp - umbrar floriu... De ce nu vii? Inel din luna ți-am cules - floare de colț - de lângă pinul de târziu ce nu mă lași și eu să-l știu. Cad frunze-atinse de apus, ecouri acatistul țes Vezi, cerbii noștri cum s-au dus? Răspund
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
sunt aici. În Japonia, m-am redescoperit, m-am străluminat, mi-am aflat și o altă menire pe acest pământ. Sublimul nu-l pot exprima în cuvinte, doar îl văd, îl admir, îmi răscolește toate simțurile... Oare de ce metamorfoza mugurelui florii de cireș o asemui cu o „călătorie” a omului pe Pământ?! Mugurele... să fie oare copilul fragil și inocent?! Bobocul de floare...să fie oare adolescentul vulnerabil încă la ger și intemperii?! Splendida floare de cireș...să fie oare tinerețea
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
creștinătate celebrarea intrării Domnului nostru Isus Hristos în Ierusalim, prilej de înălțare și bucurie sufletească. Sărbătoare a vegetației, a reînnoirii, a trezirii, simbol al biruinței asupra morții prin învierea lui Lazăr de către Mântuitor în sâmbăta numită de-atunci „Sâmbăta lui Lazăr”, Floriile înseamnă mult mai mult decât ramuri de salcie și măslin pentru Biserica Creștină; praznic împărătesc, sărbătorit an de an cu o săptămână înaintea Sfintelor Paști, semn al prea-plinului biruinței prevestește Paștele, netezește cărări între oameni dezvăluindu-le bunătatea și dărnicia
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
dacă aprinzi mâțișori în casă și afumi cu ei când este furtună, căminul este ferit de fulgere. Mai există încă în unele sate obiceiul ca de Florii să se colinde, iar plata pentru colindători consta în ouă albe, nefierte. De Florii femeile primenesc locuința, lăsând soarele să pătrundă în interiorul ei și scoțând lucrurile de preț la soare; fetele de măritat își cheamă ursitul scoțându-și zestrea sub mângâierea razelor de soare iar în Ardeal, acestea fac descântece pentru dragoste în noaptea
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
asupra ghiocelului și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit ghiocelul cu palmele ei încălzite. Din nebăgare de seamă s-a rănit într-un spin și o picătura de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. Roșul din șnurul Mărțișorului mai simbolizează și sângele Primăverii căzut pe albul zăpezii. Primăvara... În livadă Îndrăgostite, Florile șoptesc Cuvinte de dragoste, Înmiresmate șoapte, Pe care poetul Le-ascultă în noapte. Parfumul florilor
MĂRŢIŞORUL...TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359747_a_361076]
-
sete, vrei - sărutul, să te-mbete. mijlocelul stă să plângă, palme - vrea, în jur, să-l strângă. coapsele, imaculate, mă îmbie la păcate și la cum te văd, ispită, iadul o să mă înghită; dar ce rumeni, obrăjorii! parcă sunt bobocii florii! de gânduri mă cam rușinez, deși sunt treaz încă visez: buzele mele, hapsâne, cum aleargă peste tine! sărutând, cu foc, genunchii, să oftezi din toți rărunchii, să-ți mușc lobul la ureche, sunt nebun, lovit de streche! gâtul să-l
UITE, AI CRESCUT, LUCICA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345209_a_346538]
-
l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin, și o picătura de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. De atunci, roșul din șnurul Mărțișorului simbolizează sângele Primăverii... căzut pe albul zăpezii. Înțelepții spun că în tâlcul legendei se află adevărul. Și cine vrea să-l afle, îl află... (Floarea Cărbune) Referință
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
rozul catifea, îl simți? Îți voi simți adierea în amintiri fierbinți, Mă voi juca cu tine topind iernilor reci Frică de frig, cu el mă voi împrieteni Și vară-n plină iarnă razele tale-mi vor oferi. Parfumul culorilor dăruit florii, ființa mi-a înmiresmat Și verdele ierbii gândul ostenit mi-a luat, Copacii tăi însuflețiți de vânt simfonii au cântat, Trupul, de albatroșii zărilor mi l-am lăsat furat. Dă-mi te rog , anotimp al luminii, spiritul tău Să mi
VARĂ-N ROZ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342714_a_344043]
-
cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiect cultural finanțat în cadrul Programului cultural EȘTI BUCUREȘTI, prin ARCUB și Primăria Municipiului București. Parteneri: Goethe Institut București, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Portugaliei prin Institutul Camões, REAL Atelier / Joao Fiadeiro, Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”, Asociația 4Culture și Life Long Burning. Platformă X Platformă X este un program de rezidente care sprijină nouă generație de artiști vizuali din Europa în cercetarea și elaborarea unor proiecte interactive, new și trans-media. Curatoriata de Olivia Nitis și
Programul eXplore festival #10 – Bucharest International Contemporary Performance Festival [Corola-blog/BlogPost/100586_a_101878]
-
de corpuri și minți îndrăznețe. Family Arts Project este un proiect inițiat de Valentina de Piante în parteneriat cu Asociația 4Culture, WASP - Working Art Space and Production, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”Ion Luca Caragiale”, Liceul de Coregrafie ”Floria Capsali”. Proiect cultural finanțat în cadrul Programului cultural EȘTI BUCUREȘTI prin ARCUB și Primăria Municipiului București. Web: http://exploredancefestival.ro Facebook: https://www.facebook.com/exploredancefestival Trailer: https://vimeo.com/139178967 Fbk event: https://www.facebook.com/events/1641073392817058
Programul eXplore festival #10 – Bucharest International Contemporary Performance Festival [Corola-blog/BlogPost/100586_a_101878]
-
More din cadrul Băneasa Shopping City. Biletele se pot achiziționa de la casele de bilete Grand Cinema & More precum și online accesând www.grandentertainment.ro Partenerii acestei producții sunt: EGO Men’s Fashion Concept, Geta Voinea Hair and Beauty Salon, MAC Cosmetics, Tezyo, Floria în Stradă, bijuteria Teilor și Eve Fashion. Parteneri media: Adevărul, Luxury, Yorick. Despre Grand Cinema & More Grand Cinema & More, situat în Băneasa Shopping City, acoperă o suprafata totală de 14.000 mp și are o capacitate de 2600 de locuri
Grand Cinema amp; More îmbină viziunea artistică și efortul susținut a peste 200 de oameni, în punerea în scenă a spectacolului-eveniment „My Fair Lady” [Corola-blog/BlogPost/100668_a_101960]
-
punți vindecătoare, continuu explorează o lume fremătândă: pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă; Un nou tărâm mă cheamă, să-l mângâi cu durere, și spinii-mi fac cunună din lacrimile florii iar îngerii-mi dau leacuri, divină mângâiere, ar i pi în tălpi și-n suflet, să pot atinge norii. Și tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, unind destine-n clipe, deloc întâmplătoare... 24 iulie 2012 Referință Bibliografică: Punți vindecătoare / Curelciuc
PUNŢI VINDECĂTOARE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343865_a_345194]