214 matches
-
La cap să mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd vîntul a sufla, Floira-mi zicea, Oile-mi venea. Pe mormînt s-or plînge Cu lacrimi de sînge; Iar la cap să-mi puneți Fluieraș de fag, Mult zice cu drag, Fluieraș de os, Mult zice duios, Fluieraș de soc, Mult zice cu foc. Este o variantă a modului de așezare a celor două obiecte consacrate: fluierul la cap, lancea la picioare. Păstorul le folosește pe amîndouă, după împrejurări. Nu avem motive
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Lancea la picioare. Cînd vîntul a sufla, Floira-mi zicea, Oile-mi venea. Pe mormînt s-or plînge Cu lacrimi de sînge; Iar la cap să-mi puneți Fluieraș de fag, Mult zice cu drag, Fluieraș de os, Mult zice duios, Fluieraș de soc, Mult zice cu foc. Este o variantă a modului de așezare a celor două obiecte consacrate: fluierul la cap, lancea la picioare. Păstorul le folosește pe amîndouă, după împrejurări. Nu avem motive să ne îndoim că victima nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de aceea i se face loc aici, în întregime: Pe cel cîmp verde-nflorit, Holerunda lerui, Doamne, Paști-mi o turmă de oi. Dar la oi cine-mi ședèa? Și-mi ședèa pe-un buciumaș Și-mi zicea-ntr-un fluieraș. Cum îmi zice, oi îmi strînge, Cum îmi trage, oi întoarce. Grăia zeul Dumnezeu: -Bată-vă focul de oi, Că de cînd sunt eu la voi Am albit la cap ca voi». Sàrea miala d-ocheșea, Sàrea-n vînt, Sàrea-n pămînt Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în colindele ardelene; adică se plînge „frumos”, înalt și cutremurător, să se afle peste tot, sub bolta cerească a satului. Este o adevărată competiție, în forme ritualice și sfinte, între „oile cele cornute” și cele „bălăi”, „oceșele”, etc. Și încă: Fluierașul cel drag Mi-l puneți de steag, Bota mea cea luce Mi-o puneți de cruce. Iar oile mele Vor cînta și ele. Și-o veni la groapă Și oaia cea șchioapă. Limbajul aluziv, plurivoc la origine (mîndru-frumos, bocet-cîntare), care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am simțit nevoia să dorm. Și pe front, în linia I-a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
favorabilă. În ceea ce privește comunicarea oii năzdrăvane cu păstorul, se poate întrevedea un oarecare har de a stăpâni animalele, natura sau ar putea întrezari și o urmă a metempsihozeipotrivit căreia păstorul vede în animal un seamăn de-al său. Prezența instrumentului muzical „fluierașul” ne apropie mai mult de legenda lui Orfeu. Ne punem întrebarea: și dacă Orfeu și-ar fi făcut un testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Ne punem întrebarea: și dacă Orfeu și-ar fi făcut un testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
testament? Cu toții ajungem la concluzia că și-ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ar fi dorit „la cap” liraca vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vântul când bate prin strune, să o audă și în moarte așa cum și păstorul își dorește „Fluieraș de fag” la cap. „Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Multe zice cu drag! Fluieraș de os, Multe zice duios! Fluieraș de soc, Multe zice cu foc!” Conceptul din Miorița se aseamănă cu principiile orficilor, care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care vorbeau și traca. Savanții consideră albaneza de astăzi un dialect trac, explicându-se elementele comune cu limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Medalia Bărbăție și Credință, cu Ordinul Steaua României și avansat maior post-mortem. Debutează în 1901 la „Gazeta nouă” (Craiova), tipărind sporadic în nenumărate alte periodice: „Patria”, „Reporterul”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc literar”, „Universul”, „Cazarma” (Iași), „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Frăția românească” (Iași), „Fluierașul”, „Calendarul Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Junimea literară”, „Viața literară” (Craiova), „Zorile” (Târgu Jiu) ș.a. Face parte din primul colectiv de conducere al revistei „Ramuri”, fondează în 1903, alături de actorul Ștefan Braborescu și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Versuri. Proză. Corespondență, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 1976; Scrieri alese, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 1988; Destăinuiri, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1992; Năzdrăvăniile Denisei, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1997; Fluierașul de os, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1998; Muguri de aprilie, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1999; Basme și legende, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000; Bourgeons d’avril, ed. bilingvă, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000; 19 file de jurnal, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a doua duminică din august „În Poiană”; - animale rare: capra neagră, antilopa de munte; - stațiune balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
afiliere a partidului pe care-l reprezentau la Internaționala a -III-a. Cei care s-au deplasat la Moscova, reprezentau nume grele ale mișcării socialiste din România, precum: Al. Dobrogeanu Gherea, Gh. Cristescu (cunoscut sub porecla de Plăpumarul), C. Popovici, Ion Fluieraș, E. Rozvani și D. Fabian. Deplasările acestei delegații și convorbirile cu conducătorii Internaționalei a-III-a, la Moscova și Harkov, au fost fructuoase, pregătind trenul pentru înregimentarea Partidului Socialist din România la Internaționala Comunistă. Între timp, conducătorii Internaționalei a-III-a creaseră organisme care
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
s-a aprins lumina, mingea zăcea în poarta adversă, toți spectatorii, absolut toți, urlau ca lupii în codru de bucurie că înscrisesem al douăzeci și doilea gol. Fotbaliștii de la Cioara Doicești se adunaseră grămadă în jurul arbitrului de centru protestând. Nea Fluieraș nu era altul decât fratele lui taică-meu, un fotbalist de mâna întâia pe vremea lui Dobrin (dădea golurile numai cu mâna) a scos atunci teancul de cartonașe galbene și roșii, dar le-a folosit doar pe cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a unor de-alde Oprișan, Constantinescu și Dragnea ("Gândul", 30.VI.2008); Lucrătorul de la compania de apă ar putea să-i fie recunoscător unui de-alde Abramovici (beranger.org/index. 12.V.2008); Gigi îi va scurta simbria unui alde fluieraș ("Ziua de Cluj", 26.III.2008); Numai în asemenea situații (deși nici atunci) s-ar găsi vreo motivație pentru decizia lui alde Voronin (evenimentul.ro, 16.V.2008); ție și lui de-alde Fault (monitorulsv.ro, 17.VI.2008). . Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost secretar de redacție la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Mihăilescu, trebuie completat, ca la „bădița Alexandru”. E vorba de date bio-bibliografice. Unele mai există la „Galeria oamenilor de seamă”, dar pe acolo n-am mai călcat de ani de zile, pentru a nu deranja !... Am citit de curând Ionică Fluieraș. Autorul are mult talent. Ar trebui rugată D-ra Viorica Mihăilescu fiica, să ne mai ofere unele știri despre ilustrul ei tată. Exemplarul Dv. dactilografiat îl am și vă stă oricând la dispoziție. Dacă am face un efort, poate am scoate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
legat de activitatea de publicist a tatălui dv. - Ilie Mihăilescu 182 și a fratelui - Aurel Mihăilescu 183. Sunt personalități pe care le cunoaștem din activitatea lor creatoare și merită cu prisosință să intre în Fondul „Galeriei”. De altfel, cartea Ionică Fluieraș figurează în muzeu. E însă prea puțin. Mă refer la manuscrise, fotografii de familie, scrisori primite de la diverse personalități; compoziții ale fratelui dv., cărți de scriitori fălticeneni. Poate că obțineți unele aprecieri 181 Mihai Mahulschi, funcționar de poștă în Fălticeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ale părinților), partituri, scrisori, cărți ce i-au aparținut. Am vrea să ne precizeze dacă Aurel și sora sa sunt copiii învățătorului Ilie Mihăilescu din Lămășeni. Ne preocupă în aceeași măsură și personalitatea învățătorului, care e autor de cărți (Ionică Fluieraș și Mica industrie în România etc.). Și aici se pune problema documentelor. V-aș ruga să explicați d-rei Viorica Mihăilescu 218 că Secția de literatură și artă a Muzeului Fălticenilor 219 ar fi încântată de o asemenea donație. În caz că familia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cerute de Dl. Antofi, de la Radiodifuziunea Română, care va sosi în curând pentru a prelua materialul în vederea unor emisiuni. Am dat cu acest prilej peste un țăran de 79 de ani, fost elev al învățătorului Ilie Mihăilescu (autorul volumului „Ionică Fluieraș” și tatăl violonistului Aurel Mihăilescu, profesorul de la Gimnaziul „Alecu Donici”). Bătrânul a participat ca hăitaș prin 1911 la o vânătoare cu Sadoveanu pe Deleleu. Ceata vânătorilor a rămas foarte contrariată atunci când, o căprioară adusă în bătaia puștii lui Sadoveanu, a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-și verse apele în scobitura mare și largă a iazului fălticenean, care pe o anumită postată devine renumita „Nada Florilor”, atât de frumos înfățișată de Sadoveanu, dar și de acel Ilie Mihăilescu 384 în prea frumoasele lui descrieri din Ionică Fluieraș 385. 383 Alexandru Arșinel, născ. În satul Gulia, comuna Dolhasca, la 21.I.1901 - decedat în 6.V.1995 la Gulia. Învățător, absolvent al Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași. Întors la baștină, preia conducerea școlii. La sfatul lui Ion
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
satului natal. 384 Institutor, violonist, publicist, culegător de folclor, Ilie Mihăilescu a profesat în Fălticeni (anterior în zona Boroaia). Cu oarecare convingeri socialiste, concetățenii l-au forțat să plece într-un exil intern. S-a stabilit la Brăila 385 Ionică Fluieraș este titlul volumului de amintiri scrise de Ilie Mihăilescu. Cartea a apărut la Tip. Bendit din Fălticeni, în 1921. 313 Scăpând din adâncitura aceasta, reușește să-și ducă ființa și mai departe, purtând nume complet impus tuturora, de Șomuz. Trece
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
atrăgea viața și opera lui Ilie Mihăilescu, acel om dintr-o bucată, un generos și iubitor al celor mulți și necăjiți, un bun organizator și într același timp un om stăpânit de vraja muzicii instrumentale, având ca bază de pornire fluierașul și căruia îi va rămâne credincios până la moarte, reușind a merge mai departe, când el ajunge și flautist, ba, trebuie să mai reținem și iscusința de a cânta din... scripcă, nu ca la Gulia, ci așa cum cântă marii violoniști. Și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]