203 matches
-
curu’ tău. Vezi dacă am fost strângătoare? Acum ajunge să scot capul pe ușă și să strig: salaaam! și pac! vine madam Ifrim cu salamu’! - Strângătoare cam peste poate, o întărâtă tanti Clemanza, care înghițise bomboanele și se masa pe foale. - Ei lasă, soro, cu orice am greșit eu m-am dus la părintele Arsenie. M-am spovedit și m-am grijit. Da matale de când n-ai mai ținut post? De când nu te-ai spovedit? - La ce să mă spovedesc? La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dar și greutățile lui. Prințesa s-a dus repede în cort și s-a întins pe o saltea. Când a intrat Dedi și-a văzut-o a fost foarte îngrijorată. — Ce ai, Prințeso?s-a apropiat de ea. Te dor foalele? — Mă doare capul. — Te-or dăochiat, te-or dăochiat. — Cum să n-o dăoache, dacă toți spun că e frumoasă, că are cercei frumoși, explică Izaura care numai ce intrase și auzise ce spusese Dedi. — Vezi? Așa vrei să pățești
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
În gîtlej...” Atît am, atît ofer! Îmi caut și eu cu lampa de petrol numele să-l pot da jos de pe cruce, dar pietatea oare mă Împiedică să recunosc că și ceapa are petale?! O inimă nedospită-ndeajuns tresaltă-n foalele pieptului, mi se tînguie mersul aidoma unei bocitoare, mă lovesc de mascații carnavalului ținînd de mijloc pe una din alea pe care femeie cu greu poți să o numești. Îmi cumpăr nenorocul potrivindu-i mersul de fiară, cum Întorci din
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
îndrituiește salariul, mă interpelează și-mi zice cu voce moale: "domnu', dacă vă grăbiți, vorbesc eu cu"... și-mi arată peste drum, de cealaltă parte a ceasului care torcea ca un motan în bucătăria bunicii, un ins rrom cu un foale amplu revărsat de sub un sfetăr verde de lână, cu niște nădrăgoci largi, care umple un șir foarte lung de canistre. Și cum de multă așteptam eu răbduriu îi zice ăluia ceva în ideea înțelegerii nevoilor semenilor, nu mai rețin exact
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
largi, care umple un șir foarte lung de canistre. Și cum de multă așteptam eu răbduriu îi zice ăluia ceva în ideea înțelegerii nevoilor semenilor, nu mai rețin exact ce i-a spus, destul de bine că domnul rrom mare în foale mă privește oarecum surprins de figura mea care avea (ca de fiecare dată când iau salariul) ceva din aceea a unui Cezar al melancoliei. Mă privește atent și nițeluș uimit, îmi zice: "da' ce cauți aici să cumperi benzină de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
rulează prin aglomerația țării. El, sau alții, merg tare iute, tare repejor se înghesuie la stopuri; eu, spre exemplu, rulez în ritm legal și sunt ins apărător al valorilor paneuropene și transnaționale de la volanu' unei Dacii, în timp ce domnul nostru cu foale mare, dar nu foarte mare, iute rulează, frumos semnalizează din ale sale semnalizatoare aerodinamice și un apărător convins al domnului căpitan Vadim de la România atotcuprinzătoare se arată oricui vrea să știe ce și cum din punctul de gândire al propriei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
prinde cartea de loc Și o țipă cătă foc Că-i fecior fără noroc. Maică, maică, draga mea, Colo sus s-o scăpătat, C-acolo-i steagul plecat Și badea pe drum picat, Cu pistolul la picioare, Cu sabia p-îngă foale; Nu știu, maică, nu știu dragă, Nu știu somnul l-o lovit O pușca l-o prăpădit Că - nnapoi n-o mai vinit Să beie apă din isvor Ca să-mi treacă de-a lui dor, Să beie apă din fântână
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-nțelege ca o umbră de vis. 306Omul precum se vede așa a fi se crede. 307Omul fără nici o patimă, ca un idol de piatră. 308Omul fără nici un dar, ca o fide cu apă. 309Omul fără-nvățătură ca un sufloiu fără foale. 310Omul ce nu cunoaște ce e bun și ce e rău, ca orbul ce nu cunoaște ce-i alb și ce-i negru. 311Omul blând, ca apa lină. 312Omul după grai, ca clopotul după sunet îndată se cunoaște. 313Omul de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mare și mi-au răsucit pălăria pe cap, ca la roata norocului. Tot de la această școală îmi amintesc că am stat îngazdă la un fierar pe nume Polac și în timpul liber pe care mi-l făceam eu mai trăgeam la foale să ardă cărbunii și să se înroșească fierul care urma să intre la ciocan, contribuind la confecționarea potcoavelor și alte obiecte fiind o distracție pentru mine. Într-una din zile în timp ce a trecut preotul Constantin Tărcuță din sat m-a
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
când mai sus, când mai jos - și luna, balana lor regină, palidă ca o mireasă, trecea ca o secere de argint pin norii albicioși și subțiri. Mai greoaie scârțâiau carele cu lemne ce veneau din munte; românii ședeau culcați pe foale în vârful carălor sau, mergând alături, șuierau doine bătrâne și triste ca suvenirile trecutului. Toate farmecele unei nopți de vară - lună albă și stele aurii, fluierul melancolic și câmpii ce par a adormi, iar drept în față, bătrânii urieși de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-și păstrase măreția de odinioară și pe care pielea, cu toate strădaniile ei, nu reușea să prisosească, era nasul coroiat, cu niște nări uriașe care, înfundate de umezelile ce se scurgeau din ochi, se opinteau să tragă aerul, ca niște foale. Și, cum izbânda morții e fără putință de tăgadă asupra cărnii, dar nu și asupra cheratinei, părul Bunelului cobora peste umeri, dându-i o înfățișare de profet. Când degetele reușeau să răzbată prin mânecile suflecate, scoteau la iveală unghii lungi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele, o menghină uriașă și un aparat de găurit manual, precum și o seamă de alte unelte mai mici care ajutau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ivăre, căuce, putinică, ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea meșteșugurilor se încheie cu un atelier de fierărie, vechi de jumătate de secol, achiziționat din GhimeșFăget. Atelierul cuprinde foale, vatră cu horn, un butuc din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
despre acest om al zăpezilor dar nu reuși. O moleșeală plăcută puse stăpânire pe el și se cufundă în puful acela moale cu un zâmbet satisfăcut. Nu mai auzi după un timp respirația grea, rară și profundă, ca oftatul unor foale, a celui care-l căra în spate, nu văzu cantonul mic de cărămidă roșie ce părea rezemat direct de trunchiurile zgrunțuroase ale stejarilor și de abia când cel pe care în mintea lui îl poreclise omul zăpezilor îl lăsă jos
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care săreau din loc și o izbeau în coaste". Nici măcar scurtele răgazuri de odihnă nu mai au efect: "Se mai oprea câteodată, cu mâinile încleștate de o rădăcină, ori de o ramură ce atârna, și pieptul îi horcăia ca niște foale". Senzația predominantă este, din nou setea, o sete mistuitoare, inumană, sugerată, epic, prin repetiția enunțului: "Îi era sete! Îi era sete! Își mai răcorea limba și pleca iar". Detaliile supliciului fizic, ale torturii provocate de efortul supraomenesc nu întârzie, completând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a perit fără de urmă. Și cu toate astea-i semeni Ca și lacrima cu roua. Parc-ați fi surori de gemeni: Două vieți în două inimi, și o singură femee. {EminescuOpIV 364} VIAȚA Când aud vreodată un rotund egumen, Cu foalele-ncinse și obrazul rumen, Povestind că viața e calea durerii Și că pocăința urmează plăcerii - Mă întreb: "Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie? " Noaptea scânteiază cu-a ei mii de stele, Varsă raze slabe pasurilor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În câmp nu mai fuge, ci-mprejur se poartă, Incunjură capul și gurița moartă; Ea sboară aproape și tot mai aproape, Și vrea cu amica-i de-odată s-o-ngroape... Deci când se întîmplă s-aud vreun egumen Cu foalele-ncinse și obrazul rumen, Povestind că viața e calea durerii Și că pocăința urmează plăcerii, Mă întreb: "Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie? " {EminescuOpIV 367} CALUL TROIAN Și ascultând așa fel de-al unora îndemn
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
energie - poate fi practicată și de adepți obișnuiți, fără supravegherea vreunui maestru în meditație. În această etapă, atenția ar trebui să fie concentrată asupra Câmpului Elixirului Inferior în timpul meditației, iar adeptul ar trebui să își folosească respirația ca pe niște foale și mintea ca pe o scânteie care să aprindă focul alchimiei interne în acel loc. A doua etapă, în care energia este transformată în spirit, necesită instruire din partea unor profesori calificați pentru a avea succes, deși practicanții dedicați în prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de pură și potentă pentru transformarea ei în energie. Această etapă de transformare necesită calmul perfect al corpului, respirației și al minții, care poate fi dobândit doar prin meditație. Respirația joacă un rol vital în cadrul acestei etape, acționând ca niște foale pentru a întreține focurile interioare ale alchimiei interne. Alimentarea energiei După ce a învățat să transforme esența în energie, adeptul este acum pregătit pentru „energia hrănitoare”, adică acumularea unor provizii suficiente de vitalitate pură din ambele surse - externă și internă - pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte multe sensuri, în diversele localități anchetate: „stomac“, „diaree“, „organe genitale“; nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De remarcat că în câmpurile semantice există perechi sau serii de sinonime. Unele sunt mai vechi și au apărut datorită nevoii de expresivitate, altele sunt mai noi, apărute în terminologia științifică. Cele trei cuvinte din titlu sunt date în DEX
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pare să fi servit drept punct de plecare, ca în burduf și burdihan. Poate fi deci pus în legătură cu borț „burtă, pântece, mai ales cel al femeilor însărcinate“, de unde și borțoasă „însărcinată“. Cuvântul este apare în scris abia la Anton Pann. Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și care a fost moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în legătură cu borț „burtă, pântece, mai ales cel al femeilor însărcinate“, de unde și borțoasă „însărcinată“. Cuvântul este apare în scris abia la Anton Pann. Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și care a fost moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a lua în pântece, folosită în Biserică cu referire la Fecioara Maria); de altfel, unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prepoziție cu un regim special: se întrebuințează numai cu privire la persoane. Cuvântul fr. maison, care are sensul de „casă“, este o creație galoromanică: este urmașul lat. ma(n)sionem, acuzativul lui mansio „locuință“, cuvânt provenit din verbul lat. manere „a rămâne“. foale Lat. follis „sac de piele umflat cu aer; balon; foale (pentru foc)“ este moștenit, cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care are și sensul popular de „burtă“ (apare și la Coresi). După unii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]