127 matches
-
uratul acolo. Moșia era administrată de fratele doctorului, Gavril, care avea niște case după modelul Bucovinei, de unde venea această familie. Doctorul stătea mai mult la Cernăuți, unde era directorul spitalului și după război s-a mutat la București. Fusese multă foială și multă viață în acel colț de lume, dar asta pînă la război. După război era un dezinteres total în gospodărirea acestei ferme, cîndva model. Probabil că proprietarul cunoștea mersul istoriei și, din acest motiv, într-o noapte de Înviere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și grecii sînt mîndri de realizarea lor. Cînd Patras-ul apare, în sfîrșit, remarci imediat că este un oraș mare, cu urme în trecut dar și cu pretenții viguroase în viitor. Portul imens leagă orașul de multe țări ale lumii și foiala macaralelor, sirenele vapoarelor, dau impresia unui oraș viu, dinamic, îndîrjit în lupta cu concurența. Catedrala privește spre mare și impresionează prin delicatețea și finețea obiectelor pe care le adăpostește. Altarul din marmură sculptată este o fantezie a unui artist cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întîmpinate în ipostază de chiriaș, dar ce-o fi găsit mai bun? Proprietarul este mereu același, statul. Dar asta este treaba mea? Fiecare cu ale lui și, la o adică, de ce să mă bag? A doua zi, văd poliție și foială mare la vecin. Acesta tună, fulgeră și răcnește. Señor López și-a mutat scaunul între niște boscheți și stă acolo nemișcat, nici nu suflă. Ce se întîmplă, señor López?, îl iscodesc de după gardul, de sîrmă. Eh, hoții au furat antenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
imens și așternuturile răvășite laolaltă cu plapuma Îmbrăcată În satin roșu, șifonierul cu oglindă și garoafe tricotate pe cheile ușilor și trei geamantane de carton puse unul peste altul deasupra lui, și peste tot scrumiere pline și fumul vânturat de foiala precipitată a pisicilor costelive pe care foamea nu le lăsa o clipă să stea locului. În toiul zarvei de mieunături, motanul negru cocoțat pe spătarul scaunului-balansoar Întinde laba spre tâmpla Motănicăi și parcă ar da s-o mângâie, șovăind În preajma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
simțit că nu mai pot. Peste nici o jumătate de ceas o să se lumineze de ziuă și-mi va fi mult mai greu. Am izbit cu umărul de ușă și eram Înăuntru În Întuneric. Mi s-a părut că aud o foială În spate, dar vedeam ca ziua În Întuneric și nu era nimeni. Am tras după mine ușa de la bucătărie și am deschis fereastra. Nu simțeam și nu vedeam vreo mișcare nici În Întunericul de afară. N-or fi ei atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Steluța ca să mă pot socoti la adăpost pentru vreo două luni de acum Încolo. Altădată aș fi folosit timpul ăsta ca să scriu romane pe care nu sunt În stare nici eu să le citesc, o Îndeletnicire desigur la fel de inutilă ca foiala mea de-acum. Și totuși, Într-o bună zi, Întorcându-mă acasă, am zărit-o prin mulțimea care ieșea din gura metroului. Era la câțiva pași Înaintea mea și mă gândeam că poate mă văzuse și ea și Încerca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
articole tratând aceeași temă din perspective convergente. Era un leac imemorial, pe care-l recunoșteam pe măsură ce mi-l administram icnind și zguduindu-mă de plâns ca de friguri peste foile de hârtie. Era o Îndeletnicire la fel de inutilă ca zbuciumul și foiala mea prin lume, reușind tot mai anevoie să mă mențină pe linia de plutire. Ca și altădată băteam apa-n piuă despre parcurile de pe malul lacurilor transformându-se treptat În păduri și despre locul de verdeață și răcoare unde au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se lasă liniștea binecuvântată. Peste câteva ceasuri, cu ochii Încă cârpiți de somn, privesc pe geamul aeronavei. Mijesc zorii purpurii și soarele molatic se grăbește să-și părăsească culcușul nocturn pentru călătoria milenară pe bolta cerească. Ca la comandă Începe foiala În avion, copii scâncesc din instinct, pe jumătate 164 buimăciți de somnul neîmplinit, părinții Își Împart sarcinile pentru Îmbrăcatul odraslelor și servirea micului dejun. Doamnele Își refac fardurile În fața oglinjoarei pe care o scot discret din poșetă și adaugă puțin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
succese în Japonia. Dar eu am știut de ce i-am cucerit, și japonezii au știut și ei. Deși am fost categorisit ca „experimentalist“, mă declar categoric în favoarea scenei cu rampă și cortină. Sunt pentru crearea iluziei, și împotriva alienării. Detest foiala continuă a unei scene deschise, înconjurate de public, care dizolvă claritatea acțiunii. De asemenea, îmi inspiră oroare acel nonsens al „participării publicului“. Gălăgia și alte activități colective s-ar putea să-și aibă valoarea lor, dar nu trebuie confundate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dialogul nostru, care ar fi putut dura și... sute de ani, fiecare având pe suflet lacrima Basarabiei. Mulțumesc, pe curând. Comentarii critice "În versurile lui Arcadie Suceveanu găsim o incantație molcomă în care stările afective sunt tangente la plante, la foiala insectelor, la lucruri. Natura umple voluptuos alveolele lirice cu pasta sa pururi proaspătă fiind sempiternă. E atîta transparență în imagini încît ele par culese de-a dreptul din mediul înconjurător cum fructele dintr-un pom... De reținut acuratețea și eleganța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci zic să facă și ei. Unele gospodine din Humulești mai țes covoare din lână pentru zestrea fetelor. Foiala Și părintele Vasile Cojocaru este stră-strănepotul lui Creangă. Străbunicii mamei au fost Chiriac și Anghelița. Chiriac era frate cu Ștefan Apetrei. Cu vreo 20 de ani în urmă, niște bătrâni puneau țara la cale pe-o bancă din fața bisericii. Coboară
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care ar fi produsul cel mai convenabil, străduindu-se în același timp să nu stea în calea adolescenților care se tot foiau în zonă. De fapt, un număr considerabil de cumpărători erau de-a dreptul iritați sau chiar zăpăciți de foială și, înainte de a se hotărî, se opreau din căutare și plecau cu mâinile goale. Era o formă ușor diferită de efectul îmbrâncirii; cumpărătorii nu se ciocneau chiar, dar erau deranjați. Se putea vedea clar pe casetă: unii clienți se ghemuiau
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Anul ăsta, Jonas, vei împușca tot ce vezi - înțeles? — Da, stăpâne. — Tot ce-o fi - bărbătuș, maimuță, porc. Și tot ce se face auzit. Nu stai să te uiți. Cum auzi un zgomot, tragi. Printre cei care ascultau se produse foială și se iscară murmure de protest. — Și dacă se arată a fi un porc de om, atunci cu atât mai rău. Pe pământurile mele nu-i loc pentru porci, de nici un fel. Jonas nu spuse nimic, dar se întoarse spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
în voia sorții, răsfățat de curenții albaștri de aer, tolonit în nacela unui balon uscat de păpădie, trăiești izuri, zarve și răsfrângeri, guști astre umede pe bolta cerului de gură. Te dor mușchii degetelor neastâmpărate (falange, falangete, falanguțe!) de atâta foială lucidă. Nu o ațâțare de țărțămuri personale, ci o strădanie de dăruire. Poți împărtăși, în sfârșit, vârtejul sufletului, secretul plasmei vălurind întruna pelicula vie a celulelor... Transcrii, învârtindu-te ca titirezul, pe hârtia lucioasă, lustruită de dulgherii geloși, înșiri povești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
erați sub bagheta lui Patané, cu Martina, Giorgio Merighi, Ingvar Wixell și James Morris... — James! El a debutat în Europa cu mine, tânăr, tinerel, în Favorita, la Barcelona, în 1969! A avut un drum foarte frumos... La unul dintre spectacole, foială mare. Maestrului Patané îi ieșeau flăcări pe nări. Eu eram deja costumată, machiată. Ce se întâmplase? Martina alunecase în duș și rămăsese înțepenită de spate. Cu două ore înainte de spectacol, era aproape imposibil să găsești o Leonora. A fost adusă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai mult cu cât vine de la un uranist, riscă s-o pună în umbră pe cea stilistică: prezentarea Clujului, a Ardealului în genere, în același timp cu măreția decadentă a fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dovadă suplimentară a atitudinii sale ostile regimului. Interogatoriul a căutat să scoată în evidență faptul că toate acțiunile inculpatului aveau un substrat politic. Damian, convocat ca martor al acuzării, a susținut cu vocea lui de bas că la noi era foială mare, că se vorbea franceza și alte limbi străine și că primeam mesaje și scrisori din străinătate. Un prieten apropiat, pe care Securitatea îl terorizase ca să depună mărturie (și care a fost arestat și el, după aceea), a recunoscut faptul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în țara lui. Cel mai bine mă cunoaște numai motanul meu, Gabriel Ibn Dibuk. (râde) A.B.Descrie-mi cum te pregătești să scrii, ce ai pe birou, ce nu îți lipsește... De obicei, mă pregătesc de scris după niscai foială. Câteva zile nu-mi găsesc locul, cumva mă împovărează câteva obsesii sau urgențe expresive. Pentru a ajunge să scriu, mai întâi toate acestea ajung să devină un fel de disconfort...Obsesiile, temele, gândurile, ideile... după care brusc se instituie un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
e un sentiment tonic, dar am văzut că ex presia se folosește.) Mă simțeam un mic dumnezeu ce tutelează de la înălțimea etajului cinci exis tențele mizere și inconștiente, animalice de-a dreptul - căci ce e mai animalic decît somnul sau foielile transpi rate, pe lumina stinsă, din așternuturi ? Nu m-am gîndit niciodată că, prin forța împrejurărilor, fiind la etajul cinci, mai existau oameni și deasupra mea. Că eu însumi, contemplîndu-i pe ceilalți, incon știenții, puteam să fiu contemplat, la rîndul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se pare că asta era uniforma pentru astfel de momente, și eu m-am conformat). Acolo, desigur, dă-i cu sărutările ! și, în timp ce ne sărutam noi mai cu foc, realizez într-un moment de respiro că pe hol era o foială de nedescris. Uși trîntite, vociferări, rîsete și, din cînd în cînd, vocea dirigului, care mai ieșea (dirigul, nu vocea) și punea lucrurile la punct. Dă-i încolo ! Ușa e închisă, lumina e stinsă - să nu ne repe reze inamicul -, noi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu mai știu exact răspunsurile, dar știu ca a dat bine „pe sticlă” cum se spune, fiind transmise la știrile referitoare la Festival, fiind și singurul dintre artiști care a avut onoarea asta de a da un interviu. În toată foiala asta în preajma mea era o persoană de sex feminin, trecută de a doua tinerețe, micuță de statură, slăbuță, ce mă tot încurca în micul meu spațiu pe care îl aveam la dispoziție; i-am spus puțin cam răspicat decât spun
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
război și noul profesor de română ne-a anunțat o teză de literatură, un fel de extemporal, însă cu note "trecute în catalog". Spre mirarea noastră, domnul profesor a scris pe tablă: "Compoziție poetică. Subiect liber ales". A urmat o foială, consultări șoptite, și fiecare a început a scrie un subiect care credea că este mai "literar". Eu am ales ca temă "La gară". Cu satisfacția pe care ți-o produce inspirația, care este, cum se știe, o stare de euforie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
iau locul unui sat, prin firea lucrurilor, mai închis, mai „structurat” și oarecum încremenit în ritualul arhaic. Aici, elementele sunt variate și combinate parcă la infinit, rezultatul fiind o proliferare enormă de personaje și obiecte, materii nobile sau umile, o „foială moale”, veritabile „forfote de culoare”. Turnul Babel, însuflețind extraordinar de plastic un alt poem de largi dimensiuni, s-a golit, în prăbușire, deșertându-se în întreaga operă a autorului. Sigur că există „un fel de densitate” în acest univers poetic
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
continuă fierbere, într-un clocot vital, cu „scene fără șir” și cavalcade răsunătoare, cu un „registru inventar” fabulos de elemente și personaje. Eroul liric trece lin pe deasupra lor, într-o plutire de aerostat prietenos și complice; prin levitație, plutire, zbor, „foiala moale” de jos e nu doar atent inventariată, ci și ocrotită. Iar densitatea verbală și nominală a versurilor, cadența verbelor și frecvența substantivelor creează o senzație paradoxală, de vârtej pentru o clipă încremenit: un bâlci magic suspendat într-o imagine
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
unde breslele, mai codașe sau mai de soi, își poartă blazoanele. Apoi cade cortina, pe o frază cam gnomică de final: ,moartea să ne găsească întotdeauna vii, iar viața să nu ne afle niciodată morți". Sau amețiți. E concluzia unei ,foieli", mai ,agreabile" în prima parte, printre flori, filme ș.a.m.d., legată, prin fire și firicele, de felul suprarealist, ŕ la Gellu Naum, de ,transhumanță": , Într-o bună zi oile au murit/ În transhumanța lui solitară/ bunicul a lăsat să
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]