1,627 matches
-
din motivele subtilelor întretăieri de ficțiuni și de "fapte diverse" (din care se constituie fundalul narativ) pe care am încercat să le schițez mai sus. Diegeza e situată prea aproape în timp de actul de emisie-receptare, iar apariția românului în foileton nu face decît să sporească "efectul de real". Tocmai de aceea, eul narativ își ia măsuri pentru a proteja ficționalul. Cum stau lucrurile însă dacă textul literar este contemporan cu noi? Cum își mai creează el distanțele față de contingent, daca
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
se roagă la Dumnezeu "să nu fi avut vreo premoniție tîmpita, în sensul ca să fim primiți în NATO mai întîi cu județele din Transilvania..." Asta apropo de ideea să că vom intra în NATO, județ după județ, folosită într-un foileton din ACADEMIA CAȚAVENCU. În foiletonul din Academia Cațavencu, Grosan vede printre fruntașele aderării per județ la NATO, județul Vaslui. Prins, se pare în propriul său scenariu absurd, Grosan își imaginează un alt scenariu neverosimil, prin care Ungaria ar putea da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
nu fi avut vreo premoniție tîmpita, în sensul ca să fim primiți în NATO mai întîi cu județele din Transilvania..." Asta apropo de ideea să că vom intra în NATO, județ după județ, folosită într-un foileton din ACADEMIA CAȚAVENCU. În foiletonul din Academia Cațavencu, Grosan vede printre fruntașele aderării per județ la NATO, județul Vaslui. Prins, se pare în propriul său scenariu absurd, Grosan își imaginează un alt scenariu neverosimil, prin care Ungaria ar putea da comenzi NATO, în ipoteza că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
venise. Atunci intervine salvator un unchi (evocatul, în memorii, unchiul Mitache), cu ai cărui bani ajunge la Calcutta. Își păstrează bunul obicei de a-și face notații în jurnal, care, apoi, publicat, mai întîi în presă ca atare sau în foiletoane caracteristice, a reconstituit acest itinerariu extraordinar, în cartea, din 1934, intitulată simplu dar atrăgător India. Se instalează în pensiunea englezeasca din Calcutta, evocata, în 1933, si in Maitreyi. De o hărnicie ieșită din comun, progresează în însușirea sanscritei, apoi are
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Handoca a pregătit, după ediția a II-a, din 1935, a acestei cărți o foarte bună ediție, însoțită de o informată prefață. I-a adăugat, într-o a doua secțiune, cartea alcătuită de d-sa, în 1991, din materia altor foiletoane publicate de Mircea Eliade despre periplul sau indic, în diferite publicații și necuprinse în cartea din 1934. Împreună, fac casă bună și se armonizează perfect într-o carte unitară despre universul indian. Mircea Eliade, India. Bibliotecă Maharajahului. Ediție îngrijita și
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
cunoscător al situației din România: "Richthofen, s-a pronunțat de mai multe ori în chestiunea evreilor din România, si anume în studiul Die serbische und rumänische Judenfrage und ihre europäische Bedeutung (din 7 februarie 1879) și în serialul de patru foiletoane, intitulat Das Rechtgutachen des Professors Dr. Bluntschli în der rumänischen Juden-Frage (din 19,20,21 și 23 iunie 1879). Autorul adopta aici o poziție care se străduiește să ne nedreptățească nici una dintre cele două părți. Dacă ne aducem aminte de
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
devenit previzibilă în cel mai înalt grad, personajele s-au împărțit în îngeri și demoni, fără nuanțe intermediare etc. Dacă trecem dincolo de stratul ideologic ocazional, regăsim în proza sovietică la care ne referim toate clișeele românului popular și ale românului foileton. Această trăsătură a existat și în poezie, unde cuvintele ură și iubire ajung polii semantici ai mesajului poetic; ba chiar și în artele plastice, unde afișul s-a insinuat în locul tabloului". Antiintelectualismul nu e decît consecință firească a sentimentalismului și
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
versiunea mai proaspătă a lui Berlusconi, celălalt mare comic de pe scena politică din Cizma ultimului deceniu. „Adevăratul” Julien Sorel Tot în „Le Nouvel Observateur” de la începutul lunii mai citim despre cartea lui Jean Prévost, de curând apărută, care reia un foileton al aceluiași din „Paris-Soir” din iarna lui 1942, intitulat Afacerea Berthet. Autorul a murit în 1943, ca rezistent contra naziștilor. Eroul cărții sale, Antoine Berthet, este acela care i l-a inspirat lui Stendhal pe Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2530_a_3855]
-
Tom Jones s-au dovedit modele mai productive decât romanele lui Balzac sau Tolstoi. Majoritatea romancierilor actuali povestesc. Lumea are nevoie de povești. A avut dintotdeauna, dar niciodată mai mult ca astăzi. Ce sunt serialele actuale de televiziune, moștenitoare ale foiletoanelor din ziarele de odinioară, din febra cărora s-au născut Sue și Dostoievski, altceva decât niște povești? O poveste implică o intrigă. În ambele sensuri ale cuvântului. Intriga e o cabală înainte de a fi un declanșator al acțiunii. Romanul polițist
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
piatră de încercare totodată) este „încorporat propriului nostru destin”, adică al său, iar restul analizei și citatele decupate tind să acopere una dintre ideile scumpe scriitorului despre natura criticii literare, care trebuie să fie „simpatetică”. Spune autoarea: „Încă de la primele foiletoane publicate în „Cuvântul”, în 1927, pe tema modificărilor romanului modern, Sebastian îl ia ca reper absolut pe Marcel Proust...” etc.(p.106). Dar dacă Proust este divinitatea absolută căreia i se închină criticul, atunci nici raporturile romancierului Sebastian cu el
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
încă de nulități, ariviști mărunți și impostori!), scriindu-și - departe de interesul și atenția „centrului” - cu aceeași modestie și exemplară probitate, cu aceeași redutabilă, ireductibilă pasiune, profund patriotică și militantă, în slujba valorilor autentice ale culturii și revoluției, excelentele sale foiletoane critice într-o biată revistă de provincie (care numai prin această prestigioasă colaborare - și poate încă una-două - pare să-și justifice existența). Primirea lui Cornel Regman în organizația noastră de partid mi se pare, prin toate aceste argumente, un lucru
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
Mannlicher, pușcă cu repetiție și praf fără fum. Rău și fără cale. Nu se respectă condiția maioresciana a progresului; forțăm progresul; facem salturi, și natura nu admite salturi; noi ar fi trebuit să continuăm firul istoric încet-încet..." etc. În ultimul foileton al articolului sau, al treilea, din 6 iunie, Delavrancea se referă la un text de raspuns din "numărul de astăzi al Constituționalului" (cunoscutul ziar conservator la care a fost redactor și Caragiale), despre care vorbește ca si cum ar fi fost un
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
a poeților căreia Adrian Maniu trebuia și el să-și închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și îndrăzneală, cu o bănuială de aventură sublimă". F. Aderca apare prins între corzile prodigalității, facilității și maimuțărelii: "Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mînat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de îndeletniciri
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Alex. Ștefănescu Modul de funcționare a cenzurii În numărul trecut am prezentat o schiță de istorie a cenzurii, publicată de Adrian Marino, întâi sub formă de foileton, în revista Sfera politicii, în 1997, și apoi sub formă de volum, anul acesta. Există însă încă două cărți despre cenzură, apărute încă din 1999, și anume Puterea și cultura - o istorie a cenzurii de Marian Petcu și Cenzura comunistă
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
au creat. Așa s-a întâmplat cu Tirso de Molina care l-a lansat pe Don Juan în 1630, apoi personajul a fost preluat de Mollière, de Mozart, de alții. După Robinson al lui Defoe care a publicat povestirea în foileton pentru a face bani și a produs fără să vrea primul bestseller din literatura lumii, au apărut robinsonadele: Robinsonul elvețian, Robinsonul ghețurilor, Die insel der Grossen Mutter de Gerhart Hauptmann, Suzana și Pacificul de Giraudoux etc. Apare însă și situația
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
participare la un complot împotriva prostului-gust specific propagandei comunistei face din Ioan Groșan principalul animator al grupului Ars amatoria. (în această calitate scrie, printre altele, romanul istoric parodic O sută de ani de zile la porțile Orientului, care, publicat în foileton, are ecou în rândurile publicului cultivat.) între 1978-1988, Ioan Groșan este profesor de limba și literatura română la o școală generală din București (experiență utilizată, fără îndoială, în descrierea atmosferei din prima parte a nuvelei Marea amărăciune), iar după 1989
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
apariției, socotind Marele Anonim drept răspuns metafizic la refuzul revelației creștine. N-ar fi vorba, la Blaga, de o criză teologală ci de un început de creștere în direcția unui sens omologat al transcendenței. Un capitol special (publicat inițial ca foiletoane în revista pe care o conducea) urmărea să determine rolul liricii blagiene asupra celei a tinerei generații. Să adaug că acest studiu se citește, și azi, cu interes și e bine scris. Dar un bine perceptibil aer de fadoare copleșește
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
agonia PNȚCD, într-un stil amintind de cel al lui Cristian Tudor Popescu în zilele sale proaste: În ochiul stins al PNȚCD, cu geana mucegăită, de-abia se mai citește un licăr de viață" și alte asemenea fraze de roman foileton de secol XIX, sub titlul PNȚCD nu vrea nici măcar să piară pe limba lui. Editorialul dlui Ursu conține mai multe acumulări retorice "de efect" decât adevăruri verificabile. E de pildă inexactă afirmația sa că liderii PNȚCD au făcut ferfeniță în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
fără pudoare. Și chiar, el îi punea un deget în nas pentru a o sîcîi, ah nu, nu, aici bîrfele depășesc măsura, dar deloc, martorul este un polițist de primă categorie: se poate avea încredere. Pînă unde poate merge acest foileton ridicol? este permis de a pune întrebarea, cu atît mai mult cu cît această romancieră leșina de rîs în brațele chefliului." (p. 33) Nepăsătoare la cei din jur, pentru scriitoare totul este foarte clar: "Tot aurul din lume, este Jim
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
evaluare și acreditare în jurnalistică și comunicare - comisie din care fac parte - va avea vreun efect pe termen scurt... Poate pe termen lung, da, dar pe termen scurt, nu..." De la eleganță la pupături ZIARUL FINANCIAR începe să publice romane în foileton. Mai în amănunt, romanul lui Dinu Săraru, Ciocoii noi cu bodyguard. Din cîte știm, în afară de Vremea lui Adrian Păunescu în care directorul publicației scotea și fragmente ale unui roman-foileton al cărui autor era tot Adrian Păunescu, nici un ziar românesc post-decembrist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
care, în ziua de vineri, vor să se delecteze și cu altceva decît cu informații de bursă și analize economice? Asta nu știm și nici nu e treaba noastră. În definitiv, sîntem în tranziție. Dacă Ziarul financiar publică romane în foileton, poate că și România literară ar trebui să își încerce norocul cu niscaiva bilanțuri bursiere săptămînale. * Altfel, aflăm tot din Ziarul financiar, "Banca Internațională a Religiilor crede într-un salvator". De curînd această bancă a dat niște premii și prin intermediul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
supraviețuind și dezvoltîndu-se puternic de-a lungul a peste șase decenii. Îmi mențin convingerea că doctrina lupasciană aparține deopotrivă secolului XXI și, prin caracterul ei, este o filozofie a postmodernității." * În același număr din Ateneu, Constantin Prangati continuă publicarea în foileton a Jurnalului lui G.T. Kirileanu (1872-1960). Semnalate mai de mult în acest colț de pagină pentru valoarea lor documentară, însemnările zilnice ale fostului bibliotecar al Palatului, căzut în dizgrația lui Carol al II-lea și stabilit la Piatra Neamț - nu au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
în patetism: "S-o spunem direct: unele din poemele de revoltă ale Florenței Albu amintesc prea de aproape factura gazetăriei sale foarte onorabile din lunile de după revoluție și probabil că, în condițiile libertății, cînd indignarea poate lua calea adecvată a foiletonului inspirat, poetei nu i-ar mai trece prin gînd să transforme în energie lirică această combustie din materiale ușor inflamabile. Sau mai concret: ineditele la care poeta ne face azi părtași poartă în substructură o doză de declarativism și sentențiozitate
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
de multe ori necugetate. Cea mai convingătoare pledoarie pentru utilitatea colecției de cronici sau cronichete o face Al. Cistelecan în Top-ten (recenzii rapide), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, invocînd din capul locului "bovarismul sintezei" din oricare "culegere de recenzioare" și "vanitatea" foiletonului. Precaut, autorul nu se lasă purtat prea tare de "metonimicul" "vis de glorie al recenziei", dar conștient că există o regulă și în acest joc, așa cum sînt și limite, admite și chiar jubilează în fața virtuților foiletonisticii. Foiletonul presupune "discernămînt veloce
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
recenzioare" și "vanitatea" foiletonului. Precaut, autorul nu se lasă purtat prea tare de "metonimicul" "vis de glorie al recenziei", dar conștient că există o regulă și în acest joc, așa cum sînt și limite, admite și chiar jubilează în fața virtuților foiletonisticii. Foiletonul presupune "discernămînt veloce", "verdict imediat", el "nu stă la taclale", e atent la unic, la noutate, lucru foarte important pentru că "istoria noutății e o istorie a diferenței". Prin urmare pornește la întemeierea unei ierarhii, convins de Gaëtan Picon că "arta
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]